Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau in data de 06.04.2015, sub nr. …./180/2015, contestatoarea INTREPRINDERE INDIVIDUALA I.A.V. a formulat, in contradictoriu cu intimata S.C. L.O. S.R.L. si B.E.J. P.N.D. opozitie la executare, solicitand anularea biletului la ordin seria….. nr. …. si a actelor de executare pornite impotriva sa.
In motivarea in fapt a cererii, contestatoarea a aratat ca, in data de 28.04.2014 intre aceasta si intimata s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr. …… prin care intimata livra anumite cantitati de carburant, iar beneficiara s-a obligat sa achite carburantul la termenele prevazute in contract. De asemenea, cu ocazia incheierii contractului, a fost remis cu titlu de garantie Biletul la ordin cu seria ……. nr. ……. in cuantum de 22.000 lei.
Potrivit sustinerilor contestatoarei, din cauza unor conditii independente de vointa sa factura nr. ………din 30.09.2014 in valoare de 6879,10 lei din care a achitat suma de 700 lei, insa intimata a introdus la plata biletul la ordin seria …… nr. …….
Contestatoarea a mai invederat instantei ca introducerea la plata a biletului la ordin este nelegala intrucat se solicita o suma de bani mult mai mare decat datoria fata de vanzator, operand o imbogatire fara justa cauza.
In drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 58/1934 si art. 194 C. proc. civ.
In dovedirea cererii au fost depuse inscrisuri de catre contestatoare ( f. 6-31).
Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 1000 lei pentru capatul de cerere avand ca obiect opozitie la executare.
Legal citata, intimata a depus intampinare in cauza, solicitand respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata.
In primul rand, intimata a invocat tardivitatea introducerii opozitiei la executare, aratand ca aceasta nu a fost depusa in termenul de 5 zile prevazut de art. 62 din Legea nr. 58/1934.
Pe fondul cauzei, intimata a aratat ca se invoca doar aparari privind imposibilitatea achitarii debitului la scadenta, acestea neincadrandu-se in niciuna din situatiile prevazute de art. 63 rap. la art. 2 din Legea nr. 58/1934. Astfel, s-a invederat instantei ca motivele invocate de contestatoare exced prevederilor art. 19 si art. 2 din Legea nr. 58/1934 si nu se circumscriu exceptiilor care atrag nevalabilitatea biletului la ordin ori exceptiilor personale care privesc raportul fundamental care a stat la baza emiterii titlului, urmarindu-se constatarea nedatorarii debitului.
In plus, s-a mai aratat ca potrivit art. 19 din Legea nr. 58/1934, contestatoarea nu face dovada ca posesorul cambiei ar fi lucrat cu stiinta in paguba debitorului. Totodata s-a aratat ca in cauza, creanta nu a fost achitata iar potrivit art. 10 din contractul nr. …., contestatoarea este obligata si la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 0.5% pe zi intarziere, cuantumul lor ajungand la 7635,80 lei.
Totodata, intimata solicita obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 63, 2, 19 din Legea nr. 58/1934, art. 205 C.proc. civ.
Legal citata, contestatoarea a depus raspuns la intampinare prin care a solicitat in primul rand respingerea exceptiei tardivitatii, in conditiile in care actiunea a fost depusa in ultima zi a termenului legal.
Pe fondul cauzei, s-a aratat ca biletul la ordine nu a fost introdus la plata in conformitate cu prevederile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, ori in aceste conditii nu se mai poate dresa protestul iar posesorul titlului decade din dreptul de regres. Neprezentarea la plata in termen, contra trasului mai are ca si faptul ca nu opereaza punerea in intarziere a debitorului, creditorul nemaiputand solicita daune interese.
De asemenea, s-a mai aratat ca parata a introdus in circuitul bancar biletul la ordin fara a exista o obligatie de plata scadenta din partea reclamantei. In aceste conditii, contestatoarea apreciaza ca biletul la ordin a fost completat in mod abuziv in ceea ce priveste scadenta creantei, astfel prin solicitarea unei sume de bani mai mare decat cea datorata se poate concluziona ca s-a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Mai mult, a aratat contestatoarea, intimata trebuie sa faca dovada provenientei debitului pe care il solicita si modalitatea de calcul.
La solicitarea instantei, s-a atasat dosarul nr. 84/2015 al BEJ P.N.D. pentru termenul de judecata de la data de 26.10.2015.
La termenul de judecata din data de 26.10.2015, intimata a aratat ca renunta la invocarea exceptiei tardivitatii, iar instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei. Totodata, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BEJ P.N.D., invocata din oficiu.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In fapt, intimata S.C. L.O. S.R.L., posesorul actual al titlului, a solicitat Biroului Executorului Judecatoresc P.N.D. executarea silita a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria …… nr. …… emis la data de …….., scadent la data de ………, in valoare de 20.000 lei, cu locul platii in Bacau, formandu-se dosarul de executare nr. 84/2015 al BEJ P.N.D.
Prin Incheierea din data de 26.03.2015 B.E.J. P.N.D. a incuviintat executarea silita a biletului la ordin seria ……..nr. ……. emis la data de …… scadent la data de …… in valoare de 20.000 lei.
Raportul juridic fundamental dintre parti izvoraste din contractul de vanzare-cumparare nr. …… incheiat intre S.C. L.O. S.R.L., in calitate de vanzator si Intreprinderea Individuala I.A.V. in calitate de cumparator, avand ca obiect cumpararea in regim en detail de carburanti auto in statii.
Potrivit dispozitiilor articolului 62 din Legea 58/1934 :” in termen de 5 zile de la primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare. Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini.”
Opozitia la executare este o cale de aparare pusa de legiuitor la indemana debitorului, pentru a se apara, pe calea exceptiilor, impotriva pretentiilor creditorului cambial, avand ca scop invalidarea raportului cambial.
Prin intermediul acestei cai procesuale, opozitia la executarea unui bilet la ordin, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, partea este limitata la invocarea unor exceptii obiective de nulitate a raportului cambial sau a unor exceptii personale de nulitate care se refera la raportul juridic fundamental intre posesor si emitent in baza caruia a fost emis biletul la ordin. Exceptiile obiective se refera la inexistenta obligatiei (nulitatea biletului la ordin pentru lipsa mentiunilor esentiale, stingerea obligatiei sau decaderea din drepturile cambiale, neindeplinirea unei conditii pentru actiunea cambiala), iar exceptiile personale, care trebuie sa se intemeieze obligatoriu pe o proba scrisa – conform art. 63 al. 2 din Legea nr. 58/1934, si se intemeiaza pe dreptul comun si vizeaza nulitatea raportului juridic fundamental in baza caruia a fost emis biletul la ordin (exceptii referitoare la viciile de consimtamant; exceptii izvorand din raporturi ulterioare creantei cambiale).
In primul rand instanta retine ca oponenta a invocat faptul ca biletul la ordin nu a fost prezentat la plata conform prevederilor art. 41 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, respectiv in doua zile de la data scadentei.
Desi sustinerea oponentei este corecta, intimata prezentand la plata biletul la ordin la data de 02.03.2015 desi data scadentei era 25.02.2015, aceasta imprejurare nu este de natura a conduce la imposibilitatea executarii silite a titlului de credit.
In acest sens, instanta are in vedere ca stipularea celor doua zile de la scadenta este in beneficiul debitorului, respectiv al emitentului, acest termen nefiind stabilit in detrimentul creditorului cu consecinta pierderii dreptului de a solicita plata sumei cuprinse in titlu deoarece acesta o poate solicita de la data scadentei si pana la implinirea termenului de prescriptie. Aceste aspecte reies din dispozitiile art.41 din Legea 58/1934 si din pct.237 din Normele nr.6/1994 emise de BNR. Nu exista nici un temei legal pentru care dispozitiile art.41 din lege sa atraga imposibilitatea valorificarii biletului la ordin in conditiile in care indeplineste toate conditiile de forma prevazute de art.104 din Legea 58/1934.
Astfel, formalitatea prezentarii biletului la ordin la plata, potrivit art.106 coroborat cu art.41 din lege, si a constatarii refuzului de a plati prezinta relevanta numai pentru conservarea dreptului de regres atunci cand biletul a fost girat conform art.47 si 48 din lege, fara a afecta insa posibilitatea creditorului de a solicita executarea silita.
Pe fondul opozitiei la executare instanta retine ca prin cererea de chemare in judecata oponenta a invocat nevalabilitatea titlului executoriu, pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv, dispozitiile art. 19 din Legea nr. 58/1934, invocand completarea abuziva a biletului la ordin.
Instanta constata ca biletul la ordin …. nr. …. ( fila 12) a fost emis ca si garantie la contractul de vanzare-cumparare nr. …… ( f. 6-11), fiind semnat de emitent, care a completat si suma din titlu de credit. Avand in vedere faptul ca partile nu au completat si data scadentei obligatiei de plata, instanta apreciaza ca suntem in prezenta unui bilet la ordin cu plata la vedere.
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita emitent sau subscriitor se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia si trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de art.1, pct.1-8 din Legea nr.58/1934(denumirea de bilet la ordin; promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata, scadenta, locul de plata, numele beneficiarului, data si locul emiterii si semnatura emitentului).
Biletul la ordin poate fi insa emis intentionat fara a cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de lege(exceptie face semnatura emitentului care trebuie sa existe in orice conditii), urmand ca acestea sa fie completate ulterior de catre posesor. Un astfel de bilet la ordin este denumit bilet in alb si, potrivit pct. 72 din Norma-cadru a BNR nr.6/1994, poate fi completat de posesorul acestuia in orice moment anterior prezentarii acestuia la plata. oricand, insa conform pct. 78, completarea va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului sa decada din dreptul de a-l completa dupa expirarea lui, decadere care poate fi invocata atat de tragator, cat si de oricare dintre debitorii cambiali.
Notiunea de bilet la ordin in alb este diferita de cea de bilet la ordin cu scadenta la vedere. In cazul biletului la ordin in alb, acesta este creat si predat de emitent cu intentia ca primitorul sa o completeze, dreptul de completare nefiind absolut, exercitiul acestuia fiind limitat de continutul intelegerii dintre emitent si primul beneficiar, completarea abuziva putand fi invocata sub forma exceptiei cambiale.
Exceptia completarii abuzive a biletului la ordin emis in alb este o exceptie personala (subiectiva) absoluta, care poate fi opusa de oricare dintre debitorii cambiali anteriori completarii titlului, respectiv de emitent si avalistul sau, ori alti semnatari anteriori completarii si avalistii acestora, creditorului care a completat biletul la ordin (primul beneficiar ori un posesor posterior care l-a dobandit necompletat).
Astfel, pentru a retine ca intemeiata aceasta exceptie, completarea trebuie sa fie neaparat abuziva, in contra vointei emitentului sau depasind limitele fixate de acesta, nefiind suficient a fi doar arbitrara.
Rezulta cu evidenta ca emitentul biletului la ordin in alb poate invoca exceptia completarii abuzive impotriva primului beneficiar care a completat cambia, neputandu-i fi opusa de acesta din urma apararea prevazuta de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, in sensul ca primul beneficiar ce a completat titlul abuziv ar fi fost de buna-credinta la dobandirea biletului la ordin in alb si nici nu ar fi savarsit o greseala grava in dobandirea lui de la emitent.
Este firesc ca primul beneficiar al titlului cambial emis in alb care a facut completarea abuziva sa nu aiba cum invoca in apararea sa buna-credinta ori lipsa de greseala in dobandirea titlului in alb direct de la emitent din moment ce el este de rea-credinta, cunoscand existenta acordului de completare pe care l-a incheiat cu emitentul si cuprinsul acestuia, insa savarsind o completare abuziva. In cazul unei interpretari contrare, ar insemna ca intelegerea de completare a titlului in alb intervenita in momentul emiterii acestuia intre emitent ?i primul beneficiar sa nu mai aiba niciun rost, fiind lipsita ab initio de orice relevanta din moment ce poate fi calcata de primul beneficiar fara posibilitatea emitentului de a reclama in vreun fel acest aspect.
In speta de fata instanta retine ca exceptia invocata este intemeiata pentru urmatoarele considerente.
In primul rand instanta constata ca biletul la ordine a fost emis ca si garantie la contractul de vanzare cumparare nr. ….., astfel cum reiese din art. 7 care prevede ca avand in vedere ca obiectul prezentului contract reprezinta o vanzare cumparare pe baza de credit comercial, la incheierea contractului , cumparatorul va emite catre vanzator un bilet la ordin avalizat cu seria…. nr. …., bilet la ordin ce va fi returnat cumparatorului la expirarea contractului si in situatia in care acesta si-a respectat obligatiile conform contractului.
Potrivit Procesului verbal de predare-primire ( fila 11) la data de 28.04.2014, oponenta a predat intimatei biletul la ordin acesta avand completata suma de 22.000 lei, lipsind doar data emiterii, locul emiterii, scadenta si locul platii.
Fata de prevederile contractuale, instanta retine ca ratiunea emiterii acestui bilet la ordin consta in garantarea platii de catre cumparator a contravalorii facturilor fiscale emise.
In cauza, astfel cum au aratat ambele parti, contravaloarea facturii fiscale nr. …….din ……( fila 31) in valoare de 6879,10 lei nu a fost achitata de catre oponenta. Referitor la sustinerea acesteia in sensul ca a achitat suma de 700 lei in contul acestei facturi, instanta o va respinge ca neintemeiata, avand in vedere ca la dosarul cauzei nu se regaseste inscrisul constatator al platii.
Coroborand mentiunile de pe factura fiscala nr……din ……. ( fila 31) cu cele din contractul incheiat intre parti, instanta retine ca scadenta facturii s-a implinit la data de 20.10.2014, de la aceasta data, curgand, conform art. 10 din contract ( fila 8), penalitati de intarziere in cuantum de 0,5% pe zi intarziere. In aceste conditii, instanta retine ca de la data de 20.10.2014 creanta a devenit exigibila, curgand penalitatile de intarziere pana la momentul platii.
Astfel, instanta apreciaza ca la data completarii datei emiterii ….. si scadentei -…… - biletului la ordin, suma de 6879,1 lei era certa, lichida si exigibila curgand si penalitatile de intarziere conform prevederilor contractuale.
Instanta retine ca la data prezentarii la plata a biletului la ordin, oponenta nu datora suma de 22.000 lei, aceasta inregistra un debit de 6879,10 lei catre intimata, devenind producatoare de efecte juridice garantia la contract, respectiv titlu de credit emis cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare. Instanta retine ca aceasta suma de bani completata de insasi debitoarea, are caracterul unei clauze penale, convenite de catre parti, in caz de neexecutare a contractului, imprejurare confirmata de mentiunea de la art. 7 car prevede ca in situatia respectarii obligatiilor contractuale, la sfarsitul contractului urma a se restitui biletul la ordin.
Fata de aceste imprejurari, instanta are in vedere ca singura mentiune completata de catre intimata a fost data scadentei biletului la ordin, suma de 22.000 lei fiind completata de catre oponenta. In aceste conditii, avand in vedere faptul ca biletul la ordin are o existenta independenta, de sine statatoare iar prin completarea de catre debitoare a sumei de 22.000 lei la data emiterii acestuia, aceasta s-a obligat ca in caz de neexecutare a obligatiilor contractuale sa produca efecte juridice titlul de credit.
Mai mult decat atat, instanta apreciaza ca in mod corect intimata a completat biletul la ordin cu data platii si data scadentei, din moment ce debitoarea inregistra un debit scadent rezultand din factura fiscala nr…….. din ……( fila 31).
De asemenea, instanta retine ca fata de calitatea partilor, profesionisti, acestia prin incheierea contractului de vanzare-cumparare si-au asumat o serie de obligatii iar prin emiterea biletului la ordin, creditoarea a urmarit garantarea platii debitului restant fara a mai uzita de o eventuala actiune in justitie, urmarind preintampinarea unui prejudiciu mai mare.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca nu poate retine ca biletul la ordin a fost completat abuziv de catre intimata, nefacandu-se dovada relei-credinte a acesteia, atat timp cat la data completarii datei scadentei biletului la ordin exista o obligatie de plata scadenta, cum au recunoscut ambele parti. Instanta retine ca s-ar fi putut constata nevalabilitatea biletului la ordin doar in masura in care la data introducerii la plata, cumparatoarea nu datora nicio suma de bani creditoarei, atunci existand fara dubiu o rea-credinta, insa aceasta situatia nu este aplicabila in speta.
Referitor la solicitarea contestatoarei de a se anula actele de executare silita, instanta retine ca aceasta a inteles sa investeasca instanta si cu o contestatie la executare solicitand anularea actelor de executare silita.
Instanta are in vedere faptul ca criticile formulate impotriva titlului pe calea contestatiei la executare sunt inadmisibile, in raport de dispozitiile art. 712 pct. 2 din C. proc. civ.
Instanta are in vedere ca in calea procesuala a contestatiei la executare, instanta este limitata la a analiza legalitatea actelor de executare desfasurate impotriva contestatorului, neputand fi pus in discutie si desfiintat titlul executoriu in baza careia se desfasoara executarea silita, cu alte cuvinte temeinicia executarii silite, cu exceptia situatiei in care legea nu prevede o cale specifica pentru desfiintarea lui, or, in cauza instanta s-a pronuntat anterior cu privire la legalitatea si temeinicia titlului executoriu.
Instanta retine ca obligatia pe care o contine un bilet la ordin nu are nici o legatura cu imprejurarea care a stat la baza emiterii sale, tocmai pentru a insufla incredere celor care participa la circuitul cambial si pentru a facilita, astfel, circulatia titlurilor. In acelasi sens, existenta, intinderea si continutul obligatiilor cambiale se apreciaza in functie de cele scrise pe acestea, nu si de alte repere extrinseci care ar putea fi invocate.
Avand in vedere faptul ca contestatoarea nu a invederat instantei si alte motive de nelegalitate ale actelor efectuate in cursul executarii silite, instanta apreciaza ca si acest capat de cerere este neintemeiat, urmand a fi respins ca atare.
Pentru aceste considerente, instanta va respinge opozitia la executare si contestatia la executare formulata de catre oponenta INTREPRINDERE INDIVIDUALA I.A.V. in contradictoriu cu S.C. L.O. S.R.L.
Instanta, vazand dispozitiile art. 454 alin. (1) C. proc. civ., fata de solutia pronuntata in cauza, va obliga contestatoarea la plata catre intimata a sumei de 500 lei cu titlu de onorariu avocat achitat conform chitantei nr. …..
Totodata, vazand dispozitiile art. 717 alin. (2) C. proc. civ., va obliga contestatoarea la plata catre B.E.J. P.N.D. la suma de 70 lei reprezentand contravaloare copii dosarul de executare silita nr. 84/2015 atasat in cauza.