Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr. 752/ 180 / 22.01.2015 pe rolul Judecatoriei Bacau, reclamanta X a solicitat in contradictoriu cu paratul Y
• desfacerea casatoriei partilor din vina paratului,
• revenirea sa la numele anterior incheierii casatoriei,
• stabilirea locuintei minorului VA N la domiciliul sau
• obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere pentru minorul sus amintit de la data introducerii actiunii si pana la majorat, in procent de 1 / 4 din venitul minim pe economia nationala
• reluarea numelui anterior incheierii casatoriei
• obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 100 lei.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat in esenta ca din casatoria partilor a rezultat minorul V A N, ca dupa casatorie au locuit o perioada la parintii paratului din sat …, care a fost ultimul domiciliu comun si ca dupa un an de la incheierea casatoriei au aparut neintelegeri din cauza lipsurilor financiare si al consumului de alcool al paratului care era agresiv fizic si verbal.
Nu a fost indicat temeiul de drept al cererii..
La termenul din 29 inie 2015 reclamanta prin aparator a precizat actiunea in sensul ca desfacerea casatoriei din vina paratului , reluarea numelui avut anterior casatoriei , exercitarea autoritatii parintesti cu privire la minorul A N in comun si stabilirea locuintei acestuia la bunica materna ; exercitarea autoritatii parintesti in exclusvitate cu privire la minora M-A
La acelasi teremen paratului prin aparator a aratat ca solicita desfacerea casatoriei din culpa reclamantei , reluarea numelui avut anterior casatoriei , exercitarea autoritatii paritesti cu privire la minorul A N in comun , stabilirea locuintei minorului Andrei –Nicusor la dumnealui; cu privire la minora M-A solicita ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in exclusivitate de mama si stabilirea locuintei acestei minore la mama .
Prin cererea inregistrata sub nr. 4903/ 180 / 17.04.2015 pe rolul Judecatoriei Bacau, reclamantul X a solicitat in contradictoriu cu parata Y
• desfacerea casatoriei partilor din vina paratei
• revenirea paratei la numele anterior incheierii casatoriei,
• exercitarea in mod exclusiv a autoritatii parintesti cu privire la minorul V A N
• stabilirea locuintei minorului V A N la domiciliul sau
• obligarea paratei la plata unei pensii de intretinere pentru minorul sus amintit de la data introducerii actiunii si pana la majorat, in procent de 1 / 4 din venitul minim pe economia nationala
• obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 100 lei.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat in esenta ca la scurt timp de la incheierea casatoriei parata a inceput sa consume bauturi alcoolice in cantitati mari, fiind violenta, ca ii adresa cuvinte jignitoare atat dumnealui cat si familiei, ca dupa nasterea copilului a inceput sa se comporte mai rau, consuma alcool din ce in ce mai mult, il ameninta cu moartea, ca minorul a fost crescut de dansul si de mama sa, ca in anul 2011 reclamanta a parasit domiciliul comun fara nicio motivatie si aluat copilul pe care l-a dus la parintii sai intr-o comuna invecinata, ca ulterior a intrat in relatii cu diversi barbati dand nastere unei fetite, ca parata aplecat in localitatea .. lasand copilul la parintii sai si ca acestia nu au conditii de crestere si educare a miorului.
In drept au fost invocate dispozitiile art 373 lit b, art 396, 398, 400, 402 cod civ.
In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratei si cu martorii Vartolomei Safta si Vartolomei Neculai.
Parata a formulat intampinare si cerere reconventionala ( fl 26 - 28 ).
Sub aspectul intampinarii a aratat ca nu este de acord cu actiunea, cu exceptia cererii de reluare a numelui anterior casatoriei.
Sub aspect reconventional a solicitat urmatoarele: desfacerea casatoriei partilor din culpa paratului; revenirea sa la numele anterior incheierii casatoriei; exercitarea in comun a autoritatii parintesti cu privire la minorul A N; stabilirea locuintei minorului alaturi de dansa la domiciliul …;obligarea paratului la plata unei contributii la intretinerea minorului si obligarea acestuia la plata cheltuieli8lor de judecata.
In motivare a aratat in esenta ca vinovat de destramarea relatiilor de familie este paratul,care prin comportamentul sau agresiv a determinat-o sa plece din domiciliul comun, ca acesta o jignea, consuma bauturi alcoolice si a fost agresiv fizic; cu referire la copilul minor a specificat ca acesta nu mai locuieste cu tatal de mai bine de patru ani, ca in acest interval de timp tatal l-a vizitat de trei ori, ca dumnealui si parintii sai s-au ingrijit in permanenta de minor, ca vina acasa la fiecare sfarsit de saptamana, desi a locuit in …, ca minorul nu a fost neglijat, merge la gradinita si are asigurat tot ce e necesar, ca este atasat de dumneaei si bunicii materni, ca schimbarea locuintei la tata ar fi traumatizanta pentru copil si ca este in interesul copilului sa ramana alaturi de dansa.
In drept au fost invocate dispozitiile art 373 398, cod civ.
In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului si cu martorii P M si P I.
Reclamantul a depus raspuns la intampinare ( fl 34 ) prin care a aratat ca parata nu locuieste cu minorul, ci in localitatea …, ca pe parcursul casatoriei aceasta a consumat alcool si a avut relatii extraconjugale, dand nastere si unui copil si ca solicita respingerea cererii reconventionale.
La termenul de judecata di data de 28 septembrie 2015 a fost admisa exceptia conexitatii si s-a dispus conexarea dosarului nr. 4905/180/2015 la dosarul 752 /1807/2015.
A fost efectuata ancheta psihosociala la domiciliul partilor ( fl 18 -19; fl 29 - 30 ; fl 67 - 68
Partile au fost legal citate si s-au prezentat in instanta.
Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Cu privire la desfacerea casatoriei
La data de 6 decembrie 1998 partile s-au casatorit in localitatea .., casatoria fiind inscrisa in Registrul Starii Civile sub nr. XXX
Din casatoria partilor au rezultat minorii V A - N, nascut la data de …si V M - A nascuta la data de ...
In cauza s-au depus inscrisuri, au fost interogate partile, audiati martorii P M si V S si a fost efectuata ancheta psihosociala la domiciliul partilor.
Instanta retine ca pentru a putea pronunta divortul trebuie indeplinite urmatoarele conditii: existenta unor motive temeinice, acestea sa fi vatamat grav relatiile dintre soti si continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila.
Temeinicia motivelor de divort se apreciaza de la caz la caz de catre instanta de judecata.
Rezulta din probatoriul administrat in cauza ca relatiile de familie s-au deteriorat din vina ambilor soti, astfel incat acestia au ajuns sa se separe in fapt. Martorul P M a aratat ca pe fondul consumului de bauturi alcoolice paratul era agresiv cu reclamanta, amenintand-o si lovind-o, astfel incat aceasta prezenta vanatai si a fost nevoita la un moment dat sa apeleze la serviciul de urgenta al unei unitati medicale. Totodata, martorul V S a relatat ca intre soti existau certuri din cauza faptului ca reclamanta nu se mai ingrijea de gospodarie si incepuse sa consume bauturi alcoolice.
In anul 2011 sotii s-au separat in fapt, aspect rezultat atat din recunoasterea acestora la interogatorii cat si din depozitiile martorilor audiati. Fiecare din parti este implicata intr-o relatie extraconjugala, din cea a reclamantei nascandu-se in timpul acestei casatorii minora M A, astfel cum a aratat martorul P M.
In concluzie instanta retine ca acesta casatorie nu mai poate continua intrucat relatiile dintre parti nu sunt caracterizate prin trasaturile specifice unei vieti de familie, respectiv pe sentimente afectiune, intelegere, sprijin reciproc moral si material, casatoria fiind lipsita de principalele elemente de fond.
Astfel ca, pe baza intregului probatoriu administrat in cauza instanta apreciaza ca rezulta culpa comuna in destramarea raporturilor de familie, motiv pentru care, constatand ca raporturile dintre soti sunt grav vatamate, astfel incat continuarea casatoriei nu mai este posibila, in baza art. 373 lit b din codul civil raportat la art 379 al 1 din codul civil , va dispune desfacerea casatoriei din culpa comuna.
Cu privire la numele partilor:
In baza art 383 al 3 cod civ va dispune ca reclamanta - parata sa revina la numele anterior incheierii casatoriei, acela de V.
Cu privire la exercitarea autoritatii parintesti
Instanta retine pe baza referatului de ancheta psihosociala efectuat in cauza ca la momentul efectuarii lucrarii minorul A - N locuia in sat …, in domiciliul bunicilor materni, intr-un imobil compus din trei camere si dependinte , mobilat corespunzator. Minora M A locuieste in sat …, intr-o casa compusa din trei incaperi si dependinte alaturi de concubinul reclamantei.
Ambii martori au aratat instantei ca in perioada convietuirii partilor minorul A N a fost crescut de reclamanta, cu sprijinul bunicii paterni.Ulterior separarii copilul a locuit alaturi de mama in domiciliul bunicilor materni din comuna ... De mentionat ca reclamanta este implicata intr-o relatie extraconjugala, conditii in care parte de timp este petrecut de aceasta la domiciliul din …, unde locuieste cel de-al doilea copil al sau.
In privinta minorului A N ambii parinti au solicitat sa exercite in comun autoritatea parinteasca, iar in privinta minorei M A sa se exercite exclusiv de catre reclamanta.
Instanta retine ca potrivit dispozitiilor noului cod civil autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.
Art 397 din noul cod civil, prevede ca dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in afara de cazul in care instanta decide astfel.
Art 398 cod civ prevede ca atunci cand exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, celalalt parinte pastrand dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
Noul cod civil instituie deci regula in sensul ca dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti.
Exceptia prevazuta de lege este atunci cand, din motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
In conditiile in care probatoriul administrat in cauza a evidentiat ca exercitarea in continuare a autoritatii parintesti in comun nu constituie un risc pentru minorul A -N, in temeiul art. 397 cod civ. va dispune ca autoritatea parinteasca cu privire acest copil sa se exercite in comun de parinti.
Cu referire la minora M A instanta apreciaza ca, date fiind pozitiile concordante ale partilor in sensul ca acest copil nu ar avea ca tata biologic pe paratul din prezenta cauza, si, pe cale de consecinta luand in considerare refuzul acestuia de a se implica in cresterea si educarea copilului, in interesul minorei este ca, in temeiul art. 398 cod civ. , autoritatea parinteasca sa se exercite exclusiv de reclamanta.
Cu privire la locuinta minorilor
Instanta retine ca ambii copii au locuit in mod constant alaturi de mama, M A inca din momentul nasterii iar A -N dupa separarea in fapt a partilor.
In conditiile in care cu privire la fiica minora s-a dispus ca reclamanta sa exercite exclusiv autoritatea parinteasca, in mod firesc locuinta copilului urmeaza a fi stabilita alaturi de acest parinte sat ….
Ambii parinti au solicitat insa ca locuinta minorului A - N sa fie stabilita alaturi de dansii.
Pentru a decide, instanta urmeaza a avea in vedere varsta minorului, istoricul ingrijirii acestuia, legaturile de atasament, disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt parinte accesul in locuinta sa, situatia locativa a fiecaruia dintre cei doi parinti.
Astfel, trebuie remarcat ca atat paratul la interogatoriu, cat si martorii audiati au subliniat faptul ca din anul 2011 minorul a locuit alaturi de mama si bunicii materni, persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasament. Legaturile tatalui cu fiul sau in acest interval de timp s-au rezumat la cateva vizite facute la locuinta copilului, uneori insotit si de bunica paterna. Niciodata acesta nu a fost luat de tata in propria locuinta, locatie in care de altfel nici copilul nu doreste sa petreaca timp, dupa cum a subliniat martorul V S.
Astfel ca, date fiind legaturile deficitare ale minorului cu tatal sau, instanta retine ca la acest moment este importanta pastrarea mediului in care copilul s-a dezvoltat, acesta trebuind sa beneficieze de stabilitate emotionala si afectiva, pe care o gaseste in prezenta mamei si a bunicilor materni.
In consecinta, luand in considerare probatoriul administrat instanta apreciaza in baza art 400 din noul cov civ ca in interesul minorului A - N este ca la acest moment sa fie stabilit domiciliul alaturi de reclamanta in …
Cu privire la pensia de intretinere:
Intrucat potrivit art. 499 cod civ .intre parinti si copii exista o obligatie legala de intretinere care se stabileste conform art. 529 cod civ., potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati, instanta, in baza art 402 al 1 cod civ , va stabili ca paratul - reclamant sa plateasca reclamantei - parate in favoarea minorilor o pensie lunara de intretinere pentru minorul V A - N in procent total de 25% din venitul net realizat lunar incepand cu data introducerii actiunii ( 22.01.2015 ) si pana la majorat.
Cu privire la cheltuieli de judecata
In baza art 453 cod proc civ va compensa cheltuielile de judecata in conditiile in care pretentiile fiecarei parti au fost admise in parte.