Obiect: vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta de art. 184 al.1 si 3 C.p.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau nr. 754/P/2010 din 19.01.2012 inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. 2091/180/2012 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului II pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta de art. 184 al.1 si 3 C.p.
In fapt, prin actul de sesizare, s-a retinut ca in data de 12.01.2010 in jurul orelor 17.44 in timp ce conducea autoturismul cu nr. de inmatriculare BC 75 YAC pe timp de noapte cu vizibilitate redusa datorita precipitatiilor si carosabilului umed , la apropierea trecerii de pietoni situata la KM 278+80 m in interiorul loc. N. B, nu a adaptat viteza la conditiile de trafic si la restrictiile impuse pe acel sector de drum ( 56 km-h) si nu a acordat prioritate de trecere partii vatamate TC aflata regulamentar in traversare pe trecerea de pietoni. Ca urmare a impactului a rezultat vatamarea corporala a acesteia, pentru vindecarea leziunilor fiind necesare un numar de 40-45 zile de ingraijiri medicale.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. 2091/180/2012.
In cursul cercetarii judecatoresti in conformitate cu dispozitiile art. 323 Cpp si art. 69-74 Cp a fost audiat inculpatul, care a recunoscut savarsirea faptei.
Potrivit art. 326 Cpp a fost audiata partea vatamata care a declarat ca, ca se constituie parte civila cu suma de 520.000 lei din care 20.000 lei, daune materiale si 500.000 lei daune morale .Spitalul Judetean , s-a constituit parte civila cu suma de 3.556,95 lei (fl. 45 dos. fond), Serviciul de Ambulanta ,cu suma de 506,35 lei (fl. 46 dos. fond), iar Spitalul Clinic de Urgenta , cu suma de 3.792,89 lei.
Instanta a procedat la audierea martorilor IS si IA.
Analizand intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In data de 12.01.2010 in jurul orelor 17.45 inculpatul se deplasa la volanul autoturismului in localitatea N. B, jud. Bacau, pe banda 1 de mers a directiei B-B. Pe banda a doua a aceleiasi directii de mers circula un alt autovehicul. Ajungand in apropierea trecerii de pietoni situata la km 278+80 m in loc. N. Balcescu inculpatul nu a observat ca in acelasi moment, se angajase in travesarea strazii, pe trecerea de pietoni ce era presemnalizata , partea vatamata TC dinspre stanga catre dreapta. Intrucat afara lapovita, era ceata asa cum precizeaza martorul IV (inculpatul nu a putut frana in timp util, vizibilitatea fiindu-i redusa datorita prezentei pe banda a doua de rulare a aceluiasi sens de mers a unui alt autovehicul, iar partea vatamata a fost acrosata frontal si aruncata spre dreapta in afara carosabilului. Inculpatul a oprit imediat, iar partea vatamata a fost transportata la spital cu salvarea. Soferul a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ.TC a suferit leziuni pentru a caror vindecare a necesitat 40-45 zile de ingrijiri medicale, fiind internata ulterior in mai multe unitati medicale.
Pe tot parcusul procesului penal inculpatul a avut o atitudine sincera , redand constant amanunte legate de evenimentul rutier. Ulterior producerii accidentului rutier s-a deplasat la spital pentru a se interesa de starea de sanatate a victimei asa cum rezulta din declaratiile inculpatului si ale partii vatamate.
In vederea lamuririi cauzei sub toate aspectele a fost dispusa efectuarea unei expertize medico-legale de catre S.M.L. Concluziile acestui raport de expertiza releva urmatoarele aspecte: Turic Cristina prezinta diagnosticul „ Vechi fracturi cotil drept, ram ischio si ilio pubian drept, consolidate cu coxartroza incipienta dreapta si gonartroza postraumatica stanga, fara deficiente motorii in prezent. Pacienta este compensata si nu prezinta infirmitate fizica sau psihica legate de evenimentul rutier. Pacienta nu are alte indicatii medico-chirurgicale si starea clinica actuala nu-i afecteaza comportanetul si modul de viata obisnuit al persoanei. Timpul de ingrijiri medicale ramane neschimbat de 40-45 zile”.
In timpul urmaririi penale a fost dispusa de catre organul de urmarire penala efectuarea unei expertize tehnice . S-a concluzionat ca viteza de deplasare a autoturismului anterior impactului a fost de 56 km/h. Totodata s-a mai aratat ca inculpatul avea obligatia de a acorda prioritate pietonului care se afla in deplasare. Conducatorul auto putea evita aparitia starii de pericol daca la apropierea de marcajul trecerii de pietoni reducea viteza astfel incat sa poata efectua manevre care sa permita traversarea in siguranta a pietonului, manevre previzibil necesare in conditiile de trafic premergatoare starii de pericol.
Situatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu:
-palngerea si declaratiile partii vatamate ,-declaratiile inculpatului de recunoasterea a faptelor; declaratia martorului, raport de expertiza tehnica, raport de expertiza medico-legala .
In drept, fapta inculpatului II care din culpa, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale in materia circulatiei pe drumurile publice, a produs partii vatamate TC leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un numar de 40-45 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta si pedepsita de art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal.
Potrivit alin. 3, infractiunea de vatamare corporala din culpa este mai grava daca fapta este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale si a masurilor de prevedere din materia circulatiei pe drumurile publice. Astfel, inculpatul a incalcat obligatia prev. de art. 123 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 R aprobat prin H.G. 1391/2006, in vigoare la data savarsirii faptei, in sensul ca acesta avea obligatia sa circule cu viteza care sa nu depaseasca 30 km/h avand in vedere ca se afla in localitate, iar potrivit art. 100 al.3 lit. b din OUG 195/2002 R avea obligatia sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii prevazute de art. 184 alin. 1 si alin. 3 Cod penal, s-a realizat prin actiunea de lovire a partii vatamate. Urmarea imediata consta in atingerea adusa integritatii corporale a partii vatamate, prin producerea unor leziuni pentru a caror vindecare a fost necesar un numar de 40-45 de zile de ingrijiri medicale. Prin raportul de constatare medico-legala (filele nr. 23 din dos. de urm. penala), s-a stabilit ca partea vatamata prezenta leziuni traumatice care s-au putut produce in conditiile unui accident rutier; s-a stabilit ca pentru vindecarea acestor leziuni sunt necesare un numar de 40-45 de zile de ingrijiri medicale. Legatura de cauzalitate dintre fapta si atingerea adusa integritatii corporale a partii vatamate este dovedita prin probatoriul administrat, concluziile raportului de expertiza tehnica confirmand faptul ca intre viteza de deplasare neadaptata la conditiile de drum si, exista fara echivoc raport de cauzalitate directa.
In temeiul art. 345 al.2 C.p.p., avand in vedere ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de catre inculpat cu forma de vinovatie prev. de lege, urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cp si anume: gradul de pericol social al faptei , imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta ( conditii meteo nefavorabile, iluminatul public nu functiona).
Instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a recunoscut savarsirea faptei, imprejurari ce vor fi retinute ca circumstante atenuante conform art. 74-76 Cp in temeiul carora instanta va aplica inculpatului o pedeapsa cu amenda penala.
In baza acestor criterii, instanta apreciaza ca pedeapsa amenzii penale in cuantum de 2.000 lei este apta sa raspunda scopurilor prevazute de 52 cp.
Latura civila
Partea vatamata TC s-a constituit parte civila in procesul penal cu urmatoarele sume : 20.000 lei reprezentand daune materiale si 500.000 lei daune morale, Spitalul Judetean de Urgenta s-a constituit parte civila cu suma de 3.556,95 lei, Serviciul de Ambulanta cu suma de 506,35 lei iar Spitalul Clinic de Urgenta „cu suma de 3.792,89 lei.
Instanta constata ca asiguratorul de raspundere civila S.C. G. a inaintat partii vatamate o propunere de despagubire pentru daune morale in cuantum de 20.000 lei demers rama sfara vreun rezultat.
In baza dispozitiilor art. 54 alin.4 si ale art. 55 din Legea nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile ulterioare, societatea de asigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila, iar raporturile juridice dintre societatile de asigurare si asigurat au la baza o solidaritate tacita, stabilita prin conventie, (raspundere contractuala)care da dreptul persoanelor pagubite prin producerea accidentelor sa pretinda, in baza art. 55 alin.1 si 3din Legea nr. 136/1995, despagubiri atat celor raspunzatori de producerea acestora cat si direct asiguratorului de raspundere civila –art.44 din Legea nr. 136/1995.
Potrivit art. 49 din legea nr. 136/29.12.1995, asa cum a fost modificata inclusiv prin Legea nr. 304/2007 si Legea nr. 71/2011, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite pentru accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.
Potrivit art. 50 din Legea asigurarilor si reasigurarile in Romania, despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de desdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces.
Potrivit art. 14 alin.1-3 din Codul de procedura penala, ,, actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente, ea poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, iar recuperarea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile”.
Prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul raspunderii civile delictuale, se prevede ca orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara si potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoana are dreptul la judecarea, in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, de catre o instanta care sa hotarasca nu numai cu privire la temeinicia acuzatiei penale, ci si asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor cu caracter civil.
Din definitiile date, atat in literatura juridica romana cat si in cea straina, rezulta ca trasaturile esentiale ale prejudiciilor morale sunt rezultatul incalcarii ilicite a unor drepturi extrapatrimoniale; nu se exprima prin pierderi pecuniare, materiale, se manifesta insa prin suferinte fizice sau psihice pe care le resimte partea vatamata si nu pot fi evaluate in bani.
Repararea prejudiciului moral este tot atat de legitima ca si repararea prejudiciului patrimonial, iar despagubirile acordate partii vatamate trebuie sa constituie intotdeauna o justa si integrala reparatie a daunelor morale suferite si pot fi stabilite dupa principiile dreptului civil, intr-o suma globala corecta si fara exagerari.
Prejudiciul moral cauzat este apreciat de judecator nu in bani, ci dupa criterii proprii naturii acestuia, cum ar fi importanta prejudiciului, durata mentinerii consecintelor vatamarii, intensitatea durerilor fizice si psihice. Daca gravitatea prejudiciului moral este important, conform aprecierii instantei, atunci indemnizatia trebuie sa fie si ea considerabila, pentru a fi efectiv reparatorie, compensatorie.
Niciodata nu se impune stabilirea unei indemnizatii de reparare exacte, pentru a repara un prejudiciu moral, ci se impune stabilirea unei indemnizatii care poate oferi, prin utilizarea sa, o satisfactie compensatorie suficienta persoanei vatamate.
Aceste prejudicii morale, constand in suferinte pur psihice, care se regasesc si in cauza de fata au un caracter subiectiv, iar intensitatea suferintelor psihice difera de la individ la individ, in functie de echilibrul si sensibilitatea sa psihica, nivelul intelectual, varsta, sex, etc.
Limitele minime de despagubire stabilite de catre Comisia de supraveghere a Asigurarilor constituie suma minima de asigurare dar nu obliga, in lipsa unor probe si a unor convingeri bazate pe probe si argumente intemeiate, instanta de judecata sa le si acorde in acest cuantum pentru despagubiri civile al caror cuantum stabilit cade doar in atributul instantei de judecata.
Instanta apreciaza ca in cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs partii civile.
Importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala si sociala, partii civile, impun netagaduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi acordat trebuie sa il constituie o suma rezonabila si echitabila in raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.
Pentru aceste motive instanta va admite actiunea civila, obligand asiguratorul la plata urmatoarelor sume : partii civile TC suma de 5.000 lei cu titlul de daune materiale si suma de 10.000 lei cu titlul de daune morale, 1.500 lei reprezentand onorariu avocat , partilor civile Spitalul Judetean de Urgenta suma de 3.556,95 lei. Serviciului de Ambulanta suma de 506,35 lei si Spitalului Clinic de Urgenta „i suma de 3.792,89 lei actualizate la data executarii , reprezentand pretul serviciilor medicale furnizate partii vatamate TC .
Va constata ca inculpatul a avut aparator ales.
Vazand si dispozitiile art.189, 191 al. 1 Cpp