Fond funciar
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante reclamantul D G a chemat in judecata pe paratii T G, Comisia Locala M si Comisia Judeteana B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea hotararii Comisiei judetene B si anularea absoluta partiala a titlului de proprietate nr., urmand sa se dispuna modificarea in sensul de a se exclude numita T A de la rubrica „Mostenitori”.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat in esenta urmatoarele:
In anul 1984 urmare a decesului matusii reclamantului , numita BM.E, , a fost redactat testamentul prin care aceasta ii lasa intreaga avere reclamantului.
La data de 07.03.1991, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce i-au apartinut numitei B M. E si i-a fost emis titlul de proprietate nr. pe numele reclamantului in calitate de mostenitor al defunctei B M. E. Ulterior prin hotararea Comisiei judetene B nr. titlul de proprietate a fost anulat si s-a emis un nou titlu de proprietate cu nr. in care a fost inscrisa si numita T A in calitate de mostenitoare a numitei B M E.
Deoarece de la data emiterii primului titlu de proprietate si pana in prezent reclamantul a avut posesia acestor terenuri si dorind sa intabuleze dreptul de proprietate a aflat de emiterea celui de-al doilea titlul de proprietate fiind nevoit sa promoveze prezenta actiune.
Reclamantul si-a intemeiat actiunea pe prevederile art.53 din legea 18/1991 coroborat cu art 3 alin.2 din Legea nr.169/1997.
Legal citati, paratii T G , Comisia Locala M si Comisia Judeteana B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, legal citati, nu au depus intampinare, iar cele doua Comisii nu au fost reprezentate in instanta.
La termenul din 04.07.2012 reclamantul si-a precizat actiunea in sensul ca intelege sa se judece in contradictoriu cu mostenitorii lui T A numitii :TA, M V, C M, S A, T M.
Paratul T G s-a prezentat la termenul de judecata de 04.07.2012 si a depus intampinare prin care a invocate exceptia prescriptiei dreptului la actiune si a aratat ca titlul de proprietate a fost eliberat cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in vigoare.
Instanta a solicitat din oficiu paratei Comisia Locala M sa comunice documentatia tehnica ce a stat la baza eliberarii titlului de proprietate
Procedand in temeiul art. 137 C.pr.civ., instanta se va pronunta cu prioritate fata de exceptia invocata prin intampinare.
Prescriptia dreptului la actiune reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege .Are natura juridica a unei sanctiuni civile, prin efectul careia titularul neglijent al dreptului subiectiv civil pierde o parte din mijloacele juridice, de ocrotire a dreptului sau, nevalorificat in termenul stabilit de lege. Trecerea timpului conduce la stingerea dreptului material la actiune.
Regula este ca protectia drepturilor patrimoniale reale prin actiuni in justitie nu este limitata in timp, de unde rezulta ca actiunile reale sunt imprescriptibile.
Avand in vedere caracterul imperativ al dispozitiilor art. III Legea nr. 169/1997, de modificare si completare a Legii nr. 18/1991, care statueaza ca sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri,reciaza astfel ca actiunea promovata de reclamant nu este supusa prescriptiei exctinctive.
Analizand litigiul dedus judecatii in raport de probele administrate si de dispozitiile legale incidente, instanta retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr.3292/20.03.1991 numitul D G s-a adresat Comisiei Locale M pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitand in calitate de mostenitor al defunctei BM. E reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4805mp teren.
A fost emis titlul de proprietate, conform caruia numitului DG – in calitate de nepotul al defunctei B M E - i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri in suprafata de 4805 mp situate pe raza comunei M , judetul B.
Ulterior datorita formularii contestatiei de catre numnita T A sora defunctei Comisia Judeteana B prin HCJ nr. 1389 a admis contestatia si a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate in care a fost inscrisa si numita T A sora defunctei BM. E.
Conform art. 888 Cod civil, legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa la moartea sa, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale.
Ceea ce caracterizeaza legatul universal, nu este cantitatea bunurilor culese (emolumentul) ci vocatia la intreaga universalitate oferita legatarului, ca expresie a principiului potrivit cu care proprietarul poate dispune de bunurile sale in mod liber si absolut (art. 480 Cod civil) atat prin acte intre vii, cat si prin acte pentru cauza de moarte.
Daca o categorie de mostenitori (cea a mostenitorilor legali rezervatari) nu poate fi inlaturata de la mostenire in limita unei parti (rezerve succesorale) care li se cuvine imperativ, mostenitorii legali nerezervatari (fratii si surorile defunctului) nu beneficiaza de acest tratament juridic.
In prezenta lor, cel care lasa mostenirea poate dispune de bunurile sale asa cum doreste, fie cu titlu gratuit (liberalitate) fie prin acte cu titlu oneros.
Calitatea de legatar universal inlatura astfel de la succesiune pe mostenitorii nerezervatari, iar caracterul indivizibil ai mostenirii face ca toate bunurile prezente si viitoare sa revina mostenitorului testamentar universal.
Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, si ulterior Legea nr. 169/1997 au dispus ca au calitatea de mostenitori si persoanele care nu au acceptat succesiunea la moartea fostului proprietar.
Aceste persoane, prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate adresata Comisiei de fond funciar, urmeaza sa fie repuse in termenul de acceptare.
Se observa ca repunerea in termenul de acceptare este conditionata de calitatea de mostenitor la deschiderea succesiunii, nerezervatarii fiind dezmosteniti prin testament si nu mai pot cere repunerea in acest termen.
Legea nr. 18/1991 modificata si republicata nu vine in contradictie cu dispozitiile Codului civil privind mostenirea, ea referindu-se la persoanele care au calitatea de mostenitori si nu la cele care au pierdut aceasta calitate, devenind astfel terti. Legea fondului funciar repune in termenul de acceptare a succesiunii, si nu repune in calitatea de mostenitor pe cei care au pierdut-o.
Nici nu este posibila o astfel de interpretare, repunerea in termenul de acceptare a mostenirii priveste persoanele care au vocatie succesorala concreta (calitatea de mostenitor) si se refera la termenul prevazut de art. 700 Cod civil care este de prescriptie, ori, potrivit Decretului nr. 167/1958, numai in legatura cu aceasta institutie civila se pune problema repunerii in termen.
Mostenitorii nerezervatari sunt inlaturati de la succesiune in prezenta legatului universal, fiind socotiti exheredati, astfel ca, la fel ca renuntatorii expres, au devenit straini de mostenire.
De observat ca, in cazul mostenitorilor legali renuntatori expres la succesiune, care au devenit straini de mostenire prin vointa lor, in cazul nerezervatarilor, inlaturarea de la succesiune s-a facut prin vointa autorului lor.
Astfel instanta constata ca pe numele reclamantului autoarea B M. E a instituit prin testamentul autentificat sub nr. 1222 un legat universal care va inlatura de la mostenire pe mostenitorii nerezervatari.
In ceea ce priveste modul prin care a fost respectata procedura reconstituirii dreptului de proprietate instanta apreciaza ca aceasta este una nelegala datorita faptului ca prin art. 11 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, impotriva hotararii comisiei judetene cel nemultumit poate face plangere la judecatoria in raza careia este situat terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana.
Comisia nu pate proceda la desfiintarea propriei hotarari, nici din oficiu si nici la cererea vreunei persoane ce se considera vatamata, caci ea constituie un act administrativ jurisdictional.
Prin exceptie de la principiul revocabilitatii actelor administrative, cele cu caracter jurisdictional sunt irevocabile, ca urmare a specificului lor, care consta in solutionarea unui litigiu si care le confera in mod necesar o stabilitate diferita de a actelor administrative obisnuite.
Ignorand caracterul irevocabil al hotararii sale prin care solutionase cererea reclamantului, Comisia Judeteana B , contrar legii si principiilor de drept, a luat in examinare o noua contestatie formulata de T A . si prin Hotararea nr. 2265 a dat o alta rezolvare decat cea stabilita prin prima hotarare.
Prin aceasta, comisia judeteana a procedat implicit la o anulare asupra hotararii sale anterioare, ceea ce nu era posibil, caci, dupa cum s-a aratat, actele administrative cu caracter jurisdictional nu pot fi revocate, la desfiintarea lor putandu-se ajunge numai prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege.
In consecinta, actiunea se invedereaza ca fiind intemeiata, urmand a fi admisa.
Instanta va constata nulitatea absoluta a Hotararii Comisiei Judetene B nr. 2265 si totodata va constata nulitatea partiala a titlului de proprietate nr. emis de Comisia Judeteana in ceea ce priveste radierea numitei T A printre mostenitorii defunctei B M. E si va obliga paratele Comisia Locala M si Comisia Judeteana B sa modifice titlul de proprietate in sensul excluderii de la rubrica mostenitori a numitei TA.