Obiect: fond funciar
Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin precizarile cererii de chemare in judecata ce face obiect al dosarului ….., disjunse prin incheierea de sedinta de la data de …. data in acest dosar si inregistrate pe rolul acestei instante sub nr. …, reclamantii BM si IS in contradictoriu cu paratii MM, COMISIA LOCALA S. si COMISIA JUDETEANA B. au solicitat obligarea paratelor la modificarea TP nr….., in sensul de a inscrie la rubrica defunct BN in loc de MI, iar la rubrica mostenitori MM in loc de MM cum din eroare s-a inscris, si la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 8050 mp.
La data de …., reclamantii si-au precizat cererea, respectiv au solicitat sa se judece in contradictoriu si cu COMISIA LOCALA O. si obligarea paratelor si la modificarea denumirii comunei pe care sunt situate terenurile cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP nr. …
In motivare a aratat ca BN a decedat in …, fiind tatal reclamantilor si primul sot al mamei lor, ca la data colectivizarii mama lor era casatorita cu MI acesta din urma fiind inscris la rol, ca la data aparitiei Legii nr. 18/1991 reclamantii si mama lor au facut cerere de reconstituire pentru terenurile care au apartinut lui BN.
In drept au invocat Art. 58 si Art. 8 din Legea nr. 18/1991.
In sustinerea cererii, reclamantii au depus la dosar inscrisuri.
In drept, cererea a fost intemeiata pe Art. 60-63 C.proc.civ.
Desi legal citate, paratele nu au depus intampinare.
Paratele au depus la dosar documentatia care a stat la baza emiterii TP nr. …..
Analizand si coroborand sustinerile partilor si inscrisurile existente la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Cu privire la capetele de cerere privind modificarea TP nr…., in sensul de a inscrie la rubrica defunct BN in loc de MI, iar la rubrica mostenitori MM in loc de MM:
Potrivit Art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotararii judecatoresti definitive, Comisia Judeteana, care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau il va desfiinta, iar potrivit Art. 27 alin.2 indice 2 din aceeasi lege, daca respectivele titluri au fost emise abuziv si au intrat in circuitul civil prin acte de vanzare-cumparare sau in alt mod si nu mai pot fi revocate de comisiile care le-au emis, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitatii absolute.
In fine, potrivit Art. 351 din Legea nr. 7/1996, in cazul in care situatia juridica reala nu corespunde inscrierii din cartea funciara, se poate cere rectificarea acesteia numai de catre titularul dreptului de proprietate, rectificare care se va face pe baza actului care a transmis dreptul de proprietate(Art. 22 din aceeasi lege).
Din continutul acestor dispozitii legale rezulta urmatoarele:
- dreptul de proprietate dobandit valabil da dreptul titularului acestuia sa-l inscrie in cartea funciara;
- desi nu se prevede expres, legile funciare permit indreptarea erorilor strecurate cu prilejul intocmirii titlului, deoarece pe de o parte, daca titularul poate cere anularea (cea mai grava sanctiune civila), cu atat mai mult poate cere indreptarea unei erori care nu afecteaza existenta si nici intinderea dreptului - ad majori, ad minus, fiind vorba despre o punere in concordanta intre inscrisul doveditor si situatia reala a imobilului, iar pe de alta parte orice proprietar trebuie sa se poata bucura de toate drepturile secundare si accesorii dreptului de proprietate, deci si de dreptul la o intabulare care sa corespunda situatiei reale a imobilului.
Din documentatia depusa la dosar de catre parate, rezulta ca doar reclamantii BNM, I.(fosta B.) S. si mama acestora, M. (fosta B.) M. au formulat cerere de reconstituirea (filele 68-70 si 72 dosar) au formulat cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile inscrise in TP nr…., iar nu si o persoana numita MM, prin urmare acest nume a fost inscris eronat pe titlu, in loc de MM, care a formulat cerere.
Potrivit Art. 13 din Legea nr. 18/1991, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor tuturor mostenitorilor cu vocatie succesorala acceptanti ai succesiunii autorului, cu conditia ca acestia sa fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Legislatia in domeniu, inclusiv regulamentul privind modul de atribuire a titlurilor de proprietate si de punere in posesie a proprietarilor, reglementeaza procedura de eliberare a titlurilor, care este precedata de o serie de acte premergatoare acestui act final reconstitutiv.
Conform Art. 13 alin.3 din Legea 18/1991 „in cazul in care sunt mai multi mostenitori, titlul de proprietate se emite pe numele tuturor mostenitorilor urmand ca ei sa procedeze potrivit dispozitiilor dreptului comun”.
Instanta retine ca reclamantii MNM, I. (fosta B.) S., mama acestora, M(fosta B.) M.si CF (fiica recunoscuta si rezultata dintr-o relatie extraconjugala a lui BN) au detinut proprietatea terenurilor inscrise in TP nr. … si in TP emis pe numele acesteia din urma in temeiul SC nr … pronuntata de catre Tribunalul Popular al raionului B. in dosarul nr. …, ce a avut ca obiect partajul bunurilor succesorale ramase dupa defunctul lor tata, respectiv sot, BN. Faptul ca la data colectivizarii mama reclamantilor era casatorita cu numitul MI (casatorie care s-a incheiat la …) nu justifica inscrierea acestuia la rubrica defunct pe titlul de proprietate nr. …, chiar daca acesta este inscris in calitate de titular pe rolul agricol, intrucat, pe de o parte, titlu de proprietate produs de catre reclamanti, respectiv hotararea judecatoreasca de partaj din anul …, anterioara aparitiei legilor fondului funciar si potrivit caruia autorul partilor este defunctul BN, are o valoare probatorie superioara rolului agricol in care este inscris numitul MI, iar pe de alta parte, regimul juridic matrimonial aplicabil sotilor MI cu numita BM era cel al separatiei de bunuri, care constituia regula potrivit prevederilor legale in vigoare la data casatoriei lor, regimul dotal nefiind adoptat de catre acestia, astfel cum rezulta si din copia extrasului de casatorie depus la fila 103 dosar de catre UAT O. (in care s-a inscris ca nu s-a conventie matrimoniala) - prin urmare, nu se justifica, nici macar in parte, pentru numita MM emiterea unui titlu in care la rubrica defunct sa se inscrie MI.
Pentru aceste considerente, instanta va dispune ca in TP nr. … sa se inscrie la rubrica defunct BN, iar nu MI.
Cu privire la capatul de cerere privind modificarea denumirii comunei pe care sunt situate terenurile cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP nr. ….
Instanta retine ca prin Legea nr. 67/2005 s-a infiintat comuna O., ca urmare a reorganizarii comunei S. Prin urmare, la data emiterii titlului de proprietate al reclamantilor terenurile pentru care s-a emis TP nr. …. erau situate pe raza comunei S. Prin urmare, instanta constata ca in mod corect a fost indicat locul situarii acestora la data emiterii TP, urmand a respinge ca neintemeiat acest capat de cerere. Amplasamentul actual al acestor terenuri urmeaza a fi stabilit in functie de titlul initial al reclamantilor si planurile ce au stat la baza reorganizarii comunei S.
Cu privire la capatul de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 8050 mp:
Conform Art. 10 alin. 1 si 3 din varianta initiala a Legii nr. 18/1991, in vigoare la data emiterii titlului reclamantilor:
„Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din: evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in cooperativa, actele de proprietate si cartea funciara sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.
……….
Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa la 1 ianuarie 1990, inscrisa in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pana la data intrarii in vigoare a legii.”
Conform Art. 11 alin. 3-5 din varianta initiala a Legii nr. 18/1991, in vigoare la data emiterii titlului reclamantilor:
„Procedura de constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotarare a Guvernului in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile indreptatite, specialisti si functionari publici. In comunele constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.
Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze sau sa invalideze masurile stabilite de comisiile subordonate.
Impotriva hotararii comisiei judetene, cel nemultumit poate face plangere la judecatoria in raza careia este situat terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana.”
Potrivit Art. 29 alin. 2 si 5-6 din HG nr. 131/1991, in vigoare la data emiterii titlului reclamantilor:
„Persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de catre comisiile comunale, orasenesti sau municipale pot face, in termen de 5 zile de la comunicare, contestatie adresata comisiei judetene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orasenesti sau municipale, care este obligat sa o inregistreze si sa o inainteze, prin delegat, la secretarul comisiei judetene, in termen de 3 zile.
………..
Dupa analizare, comisia judeteana, prin hotarare, va solutiona contestatiile si va valida sau invalida propunerile si le va transmite, prin delegat, in termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afisa imediat la sediul consiliului local si vor comunica, sub semnatura, persoanelor care au formulat contestatii, hotararea comisiei judetene.
De la data comunicarii sub semnatura, persoanele nemultumite pot face plangere impotriva hotararii comisiei judetene la judecatorie in termen de 30 de zile.”
Potrivit Art. 36 alin 1 din HG nr. 131/1991, in vigoare la data emiterii titlului reclamantilor:
„In baza titlului de proprietate eliberat pe baza optiunii exprimate in scris de catre fiecare proprietar, in conditiile art. 26 din lege, comisia comunala, oraseneasca sau municipala va proceda la delimitarea zonelor teritoriale in care urmeaza sa fie pusi in posesie titularii, tinand seama de conditiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosinta, distanta fata de localitate si caile publice de comunicatie, amenajarile pentru imbunatatiri funciare). Aceasta delimitare, precum si parcelarea pe proprietari se fac pe planul de situatie al fiecarei localitati, in cadrul actualei organizari teritoriale.”
Potrivit Art. 78 din Constitutia Romaniei, legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii, iar potrivit Art. 15 alin.2, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiaza, la cerere, membrii cooperatori sau mostenitorii acestora.
Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire in termenele legale, pot formula astfel de cereri pana la data de 31.12.1998.
Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice si persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafata ce pot fi restituite conform prezentei legi, pana la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
In fine, potrivit Art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare.
In fine, potrivit Art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.
Din continutul acestor dispozitii legale rezulta ca:
- de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiaza si mostenitorii celor care au predat terenuri la C.A.P., daca fac cerere in acest sens in termenele aratate de lege, sanctiunea nerespectarii acestora fiind decaderea din drept, in privinta unor astfel de termene fiind incidente dispozitiile Art. 103 alin. 2 C.proc.civ. (potrivit carora decaderea nu opereaza in cazul in care partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei);
- reconstituirea (ulterioara) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole in temeiul Legii nr. 1/2000 si a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, insa numai daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane si numai in ceea ce priveste diferenta dintre suprafata avuta in proprietate si cea reconstituita potrivit Legii 18/1991;
- legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindca legile ulterioare prevad expres acest lucru, iar pe de alta parte, pentru ca problema respectarii conditiilor la emiterea titlului trebuie sa fie cele din legea in vigoare la momentul intocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea conditiilor sanctionate cu nulitatea sa fie cele care erau in vigoare si obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputand opera retroactiv;
- in aplicarea legilor civile succesive si pe cale de consecinta, la intocmirea actelor civile (cum sunt si hotararile comisiilor judetene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere in posesie) se tine cont numai de legea in vigoare la data intocmirii acestora, conform principiului constitutional al aplicarii imediate a legii noi; acest principiu se intregeste in aplicare cu principiul neretroactivitatii legii civile, ceea ce inseamna ca actele cu executare uno ictu, care au fost emise in temeiul legii vechi, se considera guvernate exclusiv de legea in vigoare la data emiterii (consumarii lor), fiind pentru legea noua facta praeterita, cu consecinta ca aceste drepturi raman definitiv castigate; pe baza acestor doua principii ale aplicarii in timp legilor civile, titlul reclamantilor ramane guvernat de legea in vigoare la data emiterii sale (adica dreptul la reconstituire a reclamantilor ramane castigat, dovada acestuia fiind facuta exclusiv in conformitate cu Legea 18/1991), ramand ca actele ulterioare (modificarea titlului) sa fie guvernate de legea in vigoare la data intocmirii lor (adica de Legea 1/2000);
- dovedirea suprafetelor avute si a amplasamentului terenului se face in prezent in conditiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (in vigoare la data pronuntarii hotararii) impune ca dovada fostei proprietati si a amplasamentului sa se faca, in lipsa inscrisurilor, numai prin martori fosti proprietari (posedand deci inscrisuri dinainte de 1990) de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictiva decat Legea 18/1991 care facea referire numai la martori, fara alte conditii in plus.
Instanta retine ca titlul de proprietate al reclamantilor a fost emis la data de 31.03.1998, ca ulterior acestei date, cu privire la suprafetele pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate, niciuna dintre persoanele inscrise pe titlu nu a formulat cai de atac impotriva hotararilor comisiei judetene ce au stat la baza emiterii acestui titlu, conform textelor de lege sus-citate, si nici nu au formulat noi cereri de suplimentare a terenurilor reconstituite initial in baza legilor ulterioare privind fondul funciar (respectiv Legea nr. 167/1998, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005), termenele stabilite de aceste legi pentru formularea unor astfel de cereri fiind implinite la data formularii cererii de chemare in judecata de catre reclamanti, iar nerespectarea acestora fiind sanctionata cu decaderea din drept, in cauza reclamantii nesolicitand repunerea in termen prin invocarea unei cauze mai presus de vointa lor.
Pe cale de consecinta, instanta constata ca reclamantii sunt decazuti din dreptul de a solicita diferentele de suprafata la care ar fi indreptatiti conform legilor fondului funciar, motiv pentru care instanta va respinge acest capat de cerere ca nefondat.