Infractiuni Decizie nr. 471 din data de 08.05.2012
pronunțată de Curtea de Apel Oradea

Infractiuni Decizia penala nr. 471/R/ din 8 mai 2012
Dosar nr. 909/177/2011 Curtea de Apel Oradea
Sectia penala si pentru cauze cu minori
Potrivit alin. 7 al art. 320/1 Cod procedura penala, in cazul admiterii cererii de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate in cazul recunoasterii vinovatiei, inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii. Cu toate acestea, prima instanta a dispus condamnarea inculpatului recurent la o pedeapsa de 2 ani, egala cu minimul prevazut de art. 178 alin. 2 Cod penal, fara a face aplicarea dispozitiilor art. 320/1 alin. 7 Cod procedura penala.
Prin sentinta penala nr. 223 din 29 decembrie 2011, Judecatoria Alesd, in baza art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplic art. 320/1 alin. 7 teza I Cod procedura penala l-a condamnat pe inculpatul J.D., pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, la o pedeapsa de 2 (doi) ani inchisoare.
In baza art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II si lit. b Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 4 ani stabilit conform art. 82 Cod penal si i s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendarii.
In baza art. 71 alin, 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art. 191 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
A constatat judecatoria ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Alesd, inregistrat la instanta la data de 28.04.2011, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului J.D., pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca in data de 24.07.2010, in timp ce conducea autoturismul marca Opel Kalibra, cu nr. de inmatriculare NI-180226 a incalcat din culpa, dispozitiile art. 118 lit. c precum si ale art. 148 alin. 1 pct. 8 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, rep., provocand astfel un accident de circulatie in care numitul G.F.G. a suferit leziuni grave, leziuni care au determinat decesul acestuia.
Audiat fiind in cursul urmaririi penale, inculpatul J.D. a recunoscut partial comiterea faptei aratand ca atunci cand a realizat manevra de depasire a victimei care circula pe bicicleta in acelasi sens de mers, nu a trecut peste axa drumului, deoarece din sens opus circulau autovehicule, iar la un moment dat victima pierzandu-si echilibrul pe bicicleta a cazut in fata lui.
In cauza s-a constituit parte civila numita G.M.N., sotia victimei G.F.G., solicitand obligarea inculpatului J.D. alaturi de tertul asigurator de raspundere civila Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, la plata daunelor materiale in cuantum de 10.000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare si la plata daunelor morale in cuantum de 100.000 Euro.
De asemenea numita G.M.N., in calitate de reprezentant legal al minorelor G.A., G.N. si G.B. in calitate de fiice a victimei G.F.G., s-a constituit parte civila impotriva inculpatului si a tertul asigurator.
Astfel, pentru minora G.A. a solicitat o obligarea inculpatului J.D. alaturi de tertul asigurat de raspundere civila Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, la plata unei rente lunare de 100 EURO, incepand cu data decesului tatalui sau si pana la terminarea studiilor si la plata daunelor morale in cuantum de 50.000 euro.
Pentru minora G.N., a solicitat o obligarea inculpatului J.D. alaturi de tertul asigurat de raspundere civila Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, la plata unei rente lunare de 100 euro, incepand cu data decesului tatalui sau si pana la terminarea studiilor si la plata daunelor morale in cuantum de 50.000 euro.
Totodata pentru minora G.B., a solicitat o obligarea inculpatului J.D. alaturi de tertul asigurat de raspundere civila Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, la plata unei rente lunare de 100 euro, incepand cu data decesului tatalui sau si pana la terminarea studiilor si la plata daunelor morale in cuantum de 50.000 euro.
Prin declaratia autentificata sub nr. 3393 de BNP F.S., inculpatul J.D. a recunoscut faptele descrise in rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Alesd, care formeaza obiectul dosarului nr. 900/177/2011 al Judecatoriei Alesd, aratand ca nu solicita alte probe.
Aceasta cerere a fost admisa de instanta, dupa luarea concluziilor aparatorului inculpatului si a celorlalte parti, prin incheierea pronuntata la aceeasi data.
In baza incheierii instanta, tinand seama de dispozitiilor art. 320/1 alin. 5 Cod procedura penala, a dispus disjungerea actiunii civile exercitata in cauza penala de catre partile civile G.M.N., G.A., G.N., si G.B., impotriva inculpatului J.D., sens in care s-a format dosarul nr. 2874/177/2011, fixandu-se termen de judecata la data de 09.03.2012, care are ca obiect pretentii si parti pe G.M.N., G.A., G.N. si G.B. in calitate de reclamanti, numitul J.D., in calitate de parat si SC Takova Osiguranje, reprezentata de BAAR, in calitate de asigurator de raspundere civila.
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut in fapt urmatoarele:
In ziua de 24.07.2010, inculpatul J.D. in timp ce conducea autoturismul marca Opel Kalibra cu numar de inmatriculare NI-180-226 pe DN 1, prin localitatea L.J. din directia Oradea inspre Cluj-Napoca, a intalnit in trafic victima G.F.G. care circula pe o bicicleta in aceeasi directie de mers si intentionand sa depaseasca victima, a acrosat cu partea fata a autoturismului roata din spate a bicicletei, rezultand proiectarea victimei, initial pe parbrizul autoturismului, iar mai apoi in sant.
Sesizate fiind, organele de politie, s-au deplasat la fata locului efectuand o cercetare locala, stabilind locul producerii accidentului, directia de mers a autoturismului condus de inculpat si a bicicletei condusa de victima, rezultatul cercetarii fiind consemnat in procesul verbal de cercetare la fata locului (filele 6-7 dosar urmarire penala) si in schita accidentului insotita de plansa foto (filele 8, 10-13 dosar urmarire penala).
Victima G.F.G. a fost transportata la Spitalul Clinic Judetean Oradea, unde s-a constatat decesul acestuia, fapt pentru care s-a intocmit un raport de constatare medico legala in baza caruia s-a formulat concluzia ca moartea sa, a fost violenta, ea datorandu-se hemoragiei, contuziei si dilacerarii medulare consecutive, unui traumatism cranio-cerebral cu tripla fractura de coloana cervicala. S-a apreciat totodata ca leziunile de violenta s-au produs in cadrul unui accident rutier prin coliziunea dintre bicicleta pe care victima circula si un autovehicul in miscare, respectiv preluarea victimei pe autovehicul, urmat de proiectare pe acostament.
In cursul urmaririi penale s-a efectuat o expertiza tehnica privitoare la stabilirea dinamicii producerii accidentului si posibilitatile de evitare a acestuia, formulandu-se concluzi in doua variante, una potrivit cu care conducatorul autor respectiv inculpatul, angajat in depasire nu a pastrat o distanta laterala suficienta fata de biciclist acrosand cu coltul din dreapta fata roata din spate a bicicletei cu care circula victima si cea de-a doua care a pornit de la premiza ca victima s-a dezechilibrat cazand in fata autoturismului condus de inculpat, situatie in care accidentul nu putea fi evitat de conducatorul auto.
S-a retinut ca cea dintai varianta se coroboreaza pe deplin cu inregistrarile video efectuate de camera de luat vederi amplasata la SC RAUL / ROXANA SRL L.J. (filele 14-19 dosar urmarire penala), cu declaratia de recunoastere a inculpatului data in cursul judecatii si cu declaratia martorului ocular G.H.I., care a aratat ca a observat autoturismul condus de inculpate intrand usor pe acostament si acrosand-o pe victima, fara ca inculpatul sa aiba vreo reactie de franare.
S-a retinut ca, prin fapta sa inculpatul J.D. a incalcat dispozitiile art. 118 lit. c din HG nr. 1391/2006 potrivit cu care conducatorul auto este obligat sa pastreze in timpul depasirii, o distanta laterala suficienta fata de vehicul depasit.
S-a aratat totodata ca nu este mai putin adevarat si faptul ca victima G.F.G., circuland cu o bicicleta pe drumul national DN 1 L.J. in aceeasi directie de mers cu cea a autoturismului condus de inculpat a incalcat dispozitiile art. 161 alin. 1 lit. i din HG nr. 1391/2006 potrivit cu care "se interzice conducatorilor de biciclete sa circule pe partea carosabila in aceeasi directie de mers, daca exista o cale laterala, o poteca sau un acostament practicabil, ce poate fi folosit".
Faptul ca victima a circulat pe partea carosabila si nu pe acostament, rezulta din continutul raportului de expertiza varianta I, din schita intocmita in acest sens precum si din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fata locului, a plansei fotografice efectuata cu acel prilej si a schitei accidentului, inscrisuri care reflecta situatia existentei unei urme de frecare chiar pe linia de demarcare a acostamentului de partea carosabila, ceea ce conduce la concluzia ca impactul dintre autoturism si bicicleta victimei a avut loc in zona carosabilului.
Aceasta stare de fapt a fost retinuta de instanta de fond in urma coroborarii mijloacelor de proba, reprezentand declaratia de recunoastere a inculpatului, proces verbal de cercetare la fata locului cu schita si plansele foto anexe, continutul CD-ului ce contine inregistrarea efectuata de camera video de la SC RAUL/ROXANA SRL L.J., raport de constatare medico-legala, proces-verbal de verificare statica si dinamica, expertiza tehnica efectuata in cauza de expert inginer L.A. si declaratiile martorilor G.H.I. si G.E..
S-a retinut ca, in drept fapta inculpatului J.D., astfel cum a fost descrisa mai sus, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal, text de lege in baza caruia facand si aplicarea art. 320/1 alin. 7 teza I Cod procedura penala, instanta l-a condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In baza art. 71 Cod penal, instanta i-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II si lit. b Cod penal.
La individualizarea pedepsei instanta de fond a avut in vedere pericolul social concret al faptei savarsite, imprejurarea in care aceasta a fost comisa, retinand in acest sens si culpa victimei in conditiile descrise mai sus, urmarile produse, atitudinea inculpatului de recunoastere si regretare a faptei, respectiv imprejurarea ca acesta nu are antecedente penale.
Apreciind ca nu se impune privarea de libertate a inculpatului, acesta fiind fara antecedente penale, conform cazierului judiciar de la dosar, cu posibilitati de indreptare si reintegrare sociala, instanta, in baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pe durata unui termen de incercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal si i-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendarii.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal instanta a suspendat si executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs inculpatul J.D., solicitand casarea sentintei in sensul reducerii pedepsei ce i-a fost aplicata.
S-a apreciat ca in cauza nu au fost corect aplicate dispozitiile art. 72, 74, 76 Cod penal si ale art. 320/1 Cod procedura penala, respectiv ca nu s-a tinut seama de circumstantele concrete in care s-a comis fapta si anume imprejurarea ca victima circula pe o zona de drum interzisa biciclistilor, bicicleta nu era dotata corespunzator, iar victima se afla sub influenta bauturilor alcoolice. S-a mai aratat ca, potrivit expertizei efectuate in cauza, exista cel putin o culpa comuna, de acelasi grad, a inculpatului recurent si a victimei si s-a mai invocat si imprejurarea ca instanta de fond nu a tinut seama de circumstantele personale ale inculpatului recurent.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 385/6 si art. 385/14 Cod procedura penala, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevazute de art. 385/9 Cod procedura penala, curtea a constatat ca aceasta este nelegala sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului recurent.
Astfel, in cauza este incident cazul de casare prevazut de art. 385/9 pct. 14 Cod procedura penala, fiind aplicata o pedeapsa in alte limite decat cele prevazute de lege.
S-a retinut mai intai ca prima instanta a retinut in mod corect starea de fapt si a stabilit vinovatia inculpatului recurent pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate in cauza.
Tot in mod corect prima instanta a retinut cea dintai varianta a raportului de expertiza intocmit in cauza, cata vreme, concluziile acesteia se coroboreaza cu inregistrarile video efectuate de camera de luat vederi amplasata la SC Raul/Roxana SRL L.J., precum si cu declaratia martorului G.H.I., in sensul ca autoturismul condus de inculpatul recurent a intrat usor pe acostament, acrosand victima, fara ca inculpatul recurent sa fi avut vreo reactie de franare.
In aceste conditii, asa cum a retinut instanta de fond, inculpatul recurent a incalcat dispozitiile art. 118 lit. c din HG nr. 1391/2006, iar victima pe cele ale art. 161 alin. 1 lit. i din acelasi act normativ.
S-a retinut apoi ca in mod corect prima instanta, constatand ca in cauza sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 320/1 alin. 1-4 Cod procedura penala, respectiv din probele administrate in faza de urmarire penala pe care inculpatul recurent le-a recunoscut si si le-a insusit, rezulta ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpatul recurent, a admis cererea formulata de acesta de judecare a cauzei potrivit dispozitiilor art. 320/1 Cod procedura penala.
Or, potrivit alineatului 7 al art. 320/1 Cod procedura penala, in cazul admiterii cererii de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate in cazul recunoasterii vinovatiei, inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii.
Cu toate acestea, prima instanta a dispus condamnarea inculpatului recurent la o pedeapsa de 2 ani, egala cu minimul prevazut de art. 178 alin. 2 Cod penal, fara a face aplicarea dispozitiilor art. 320/1 alin. 7 Cod procedura penala.
Astfel fiind, in urma admiterii recursului declarat de inculpat, s-a casat sentinta in sensul ca s-a redus pedeapsa ce i-a fost aplicata inculpatului recurent la 1 an si 4 luni inchisoare, pedeapsa egala cu minimul special prevazut de lege, dupa reducerea limitei minime prevazuta de art. 178 alin. 2 Cod penal conform art. 320/1 alin. 7 Cod procedura penala, fiind mentinuta modalitatea de executarea aleasa de prima instanta, curtea, la randul sau, apreciind ca nu se impune in raport de persoana inculpatului recurent si de capacitatea acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii penale, executarea efectiva a pedepsei.
Evident, in raport de dispozitiile art. 82 Cod penal, termenul de incercare a fost la randul sau modificat.
S-a mai impus precizarea ca in opinia curtii nu se impune retinerea in favoarea inculpatului recurent de circumstante atenuante, imprejurarea ca acesta a recunoscut comiterea faptei fiind valorificata prin admiterea cererii de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate, iar circumstantele personale ale inculpatului recurent au fost avute in vedere la individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicate, aceasta fiind egala cu minimul special prevazut de lege.
Curtea a apreciat ca pedeapsa de 1 an si 4 luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 4 luni corespunde, atat sub aspectul naturii cat si al duratei sale, gravitatii faptei, pericolului social pe care il prezinta persoana inculpatului recurent, precum si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii penale.
In raport de cele mai sus aratate, in baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedura penala, curtea a admis recursul inculpatului si a casat sentinta in sensul ca s-a redus pedeapsa ce i-a fost aplicata inculpatului la 1 an si 4 luni inchisoare, fiind mentinuta dispozitia de aplicare a art. 81 Cod penal pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 4 luni stabilit conform art. 82 Cod penal.
In raport de dispozitiile art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate au ramas in sarcina statului.