Actiune confesorie de servitute

Prin sentinta civila nr. 385/29.04.2013 a Judecatoriei Bacau, pronuntata in dosarul nr. 14002/180/2010, s-a admis actiunea formulata de reclamantul L.V.C., in contradictoriu cu paratii C.C., N.E., etc. au fost obligati paratii sa respecte dreptul de servitute constituita in favoarea reclamantilor. Prin sentinta civila nr. 7404/2004 al Judecatoriei Bacau si s-a dispus ca paratii sa mute gardul de pe alianiamntul A-B - anexa 2 din raportul de expertiza C.N.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, prin sentinta civila nr. 7404/2004 a Judecatoriei Bacau, sentinta pronuntata in dosarul nr. 41184/2004, s-a stabilit in favoarea reclamantilor M.V. si M.N., un drept de servitute pe terenul proprietatea Primariei mun. Bacau, in suprafata de 92,66 m.p., conform schitei anexe la raportul de expertiza – ing. D.L.
Ulterior, prin contractul nr. 642/25.04.2005, familia M. a instrainat imobilul proprietatea lor, inclusiv dreptul de servitute, reclamantului L.V.C.
S-a retinut de instanta de fond ca, expertiza efectuata de expertul C.N. a identificat amplasamentul servitutii stabilite prin sentinta civila nr. 7404/2004 a Judecatoriei Bacau si s-a constatat ca paratii ocupa suprafata identificata intre punctele 9 – A – B – 9, suprafata ce face parte din servitutea anterior stabilita. In consecinta, instanta a obligat paratii sa respecte servitutea anterior stabilita si sa ridice gardul de pe aliniamtnul B – 9 - A pe aliniamentul A - B din anexa 2 a schitei la raportul de expertiza ing. C.N.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termen legal, paratii C.C., C.I. si N.G.C.
Apelul a fost legal timbrat cu 5 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
In motivarea apelului s-a aratat ca, hotararea este nula, deoarece instanta de fond nu a facut o motivare a sentintei pronuntate. Instanta de fond nu a raspuns apararilor invocate de parati, aratand doar ca servitutea este opozabila erga omnes.
Pe fondul apelului, apelantii au aratat ca servitutea la care face trimitere instanta de fond nu a fost stabilita in contradictoriu cu paratii. Servitutea a fost stabilita in contradictoriu cu Primaria mun. Bacau, pe terenul apartinand UAT a mun. Bacau. Ca urmare, dreptul de proprietate al apelantilor nu a fost verificat si nu a fost afectat prin servitutea anterior instituita, calea de acces afectand exclusiv terenul UAT Bacau.
Au aratat apelantii ca nu au fost parte in dosarul de instituire a servitutii si, ca urmare, nu au putut solicita nici eventuale despagubiri si nici nu au putut invoca aparari legate de netemeinicia cererii de stabilire a servitutii, in conditiile in care terenul reclamantului nu este infundat.
Apelantii-parati stapanesc terenul in forma actuala si atata vreme cat limitele proprietatii corespund limitelor din actele de proprietate, nu pot fi obligati la mutarea gardului si la schimbarea limitelor proprietatii.
Apelantii au aratat ca nu sunt indeplinite conditiile unei actiuni posesorii si atata vreme cat hotararea de stabilire a servitutii nu le e opozabila, nu pot fi obligati sa o respecte. Mai mult decat atat, dreptul de servitute nu a fost transmis conform art. 711, pct. 3 C.p.c.
In ceea ce priveste solicitarea privind mutarea gardului, aceasta nu a fost formulata in termen legal, instanta pronuntandu-se asupra unei cereri tardiv formulata.
In sustinerea apelului, s-au solicitat proba cu inscrisuri si, de asemenea, proba cu expertiza topo.
Intimatul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat (fila 13).
Intimatul a aratat ca, in cauza, este incidenta calea de atac a recursului deoarece valoarea suprafetei de 2 m.p., pentru care se pune in discutie respectarea servitutii, este sub 100.000 lei.
Privitor la nulitatea sentintei apelate, s-a aratat ca hotararea este motivata, din considerente rezultand motivele pentru care instanta a pronuntat sentinta.
Pe fondul apelului, intimatul a aratat ca acestea este nefondat, servitutea fiind instituita nu doar pe terenul UAT Bacau, ci si pe terenul proprietatea lor. Apelantii si-au extins posesia in lungime, intrand pe terenul UAT Bacau si interferand cu servitutea de trecere. Aceasta suprapunere rezulta din ambele expertize – expertiza G. si expertiza C.
Din actele de proprietate depuse de apelantii-parati, rezulta ca intinderea exacta a terenului ce-l au in proprietate nu este stabilita, fiind indicata cu aproximatie intinderea, si acest lucru a fost stabilit si de expertul C., stabilindu-se ca suprafata obtinuta de parati este de 1.364 m.p., mai mult decat cei 1.335 m.p. din actele de proprietate. Suprafata de 1,24 m.p. in litigiu, e mai mica decat suprafata pe care paratii o ocupa in plus fata de actele de proprietate, astfel ca nemultumirea paratilor e justificata.
In apel s-a administrat proba cu expertiza topo.
Prin incheierea din data de 02.12.2013 s-a stabilit ca, in cauza, este incidenta calea de atac a apelului.
Analizand motivele de apel invocate si apararile intimatului, in raport de probele administrate, tribunalul retine:
Cu privire la exceptia nulitatii sentintei atacate, tribunalul retine ca aceasta nu este incidenta. Instanta de fond a apreciat ca stabilirea servitutii este opozabila erga omnes si prin aceasta si paratilor, raspunzand practic apararilor invocate de acestia. Motivarea sumara a inlaturarii sustinerilor facute de parati nu echivaleaza cu o nulitate a hotararii, atata vreme cat din cuprinsul considerentelor rezulta rationamentul logico-juridic pe care instanta de fond l-a avut in vedere la momentul pronuntarii hotararii.
Pe fondul apelului, raportat la probele administrate atat la fondul cauzei cat si in apel, tribunalul retine ca este intemeiat raportat la urmatoarele considerente:
Asa cum rezulta din analiza cererii si a precizarilor formulate la fondul cauzei (fila 301, fila 345 dosar fond) obiectul actiunii l-a constituit actiunea confesorie de servitute la care s-a adaugat cererea privind obligatia de „a face” in sensul mutarii gardului.
Criticile apelantilor referitoare la gresita solutionare a cererii privind mutarea gardului, in conditiile in care era formulat tardiv, tribunalul retine ca sunt intemeiate.
Aceasta cererea a fost formulata pentru prima data prin cererea de precizare a obiectului, in vederea repunerii cauzei pe rol (fila 301). Cererea de mutare a gardului reprezinta o completare la actiune, completare fata de care paratul s-a opus, astfel cum este consemnat prin incheierea din 18.04.2013 (fila 348). In consecinta, fata de dispozitiile art. 132 C.p.c., tribunalul retine ca cererea de completare prin care se solicita mutarea gardului, a fost depusa tardiv si fata de opozitia partilor, in mod gresit a fost solutionata.
Privitor la solutionarea cererii confesorii, cerere pe care instanta a solutionat-o in urma precizarilor depuse la filele 301, 345 dosar fond, tribunalul retine ca din insusi cuprinsul cererii de chemare in judecata rezulta ca reclamantul invoca posibilitatea existentei unei suprapuneri intre servitutea anterior stabilita in contradictoriu cu paratul C.L. Bacau si terenul proprietatea apelantilor in cauza.
Apelantii-parati au invocat inopozabilitatea sentintei civile nr. 7404/01.10.2004 a Judecatoriei Bacau, nefiind parte in litigiul solutionat prin aceasta sentinta. Tribunalul retine ca un tert poprit poate fi obligat la respectarea acestei sentinte care se bucura de putere de lucru judecat, in conditiile in care tertul nu invoca nici un drept. Asadar, inopozabilitatea sentintei civile prin care s-a stabilit dreptul de servitute nu duce, de plano la respingerea actiunii confesorii.
In speta, apelantii au calitatea de terti fata de sentinta civila nr. 7404/01.10.2004 a Judecatoriei Bacau, dar in acelasi timp ei invoca un drept propriu asupra terenului pe care s-a constituit servitutea si, ca urmare, sentinta civila nu poate constitui decat o situatie de fapt impotriva careia pot face proba contrara.
Tribunalul retine, din rapoartele de expertiza C., G. si B.M. ca suprafata de teren pe care ar exista suprapunere intre calea de acces anterior stabilita si terenul proprietatea apelantilor este de 1,24 m.p., respectiv 1,02 in expertiza G. si 1,36 m.p. in expertiza B., dimensiunile terenului proprietatea apelantilor fiind aproximative, fapt ce rezulta din insusi cuprinsul actelor de vanzare cumparare din 1967 si 2005, motiv pentru care si identificarea terenului nu s-a putut face cu exactitate, dimensiunile terenului fiind diferite in cele trei rapoarte de expertiza.
Avand in vedere ca, din probele administrate nu s-a facut dovada sustinerilor reclamantului, in sensul ca suprafata in litigiu (1,24, respectiv 1,02 si 1,36 m.p.) a fost ocupata prin mutarea gardului, avand in vedere si modalitatea in care calea de acces stabilita prin sentinta civila nr. 7404/2004 a fost ulterior amenajata prin betonare (f. 267 – 269 dosar fond, f. 78 dosar apel , f. 80 dosar apel) si, avand in vedere motivele de fapt aratate in chiar in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin care se accepta posibilitatea ca terenul sa apartina apelantului, tribunalul constata ca nu exista dovezi in sensul ca terenul in litigiu este proprietatea Consiliului Local si nu al paratului-apelant si, in consecinta, actiunea confesorie nu poate fi admisa deoarece sentinta civila nr. 7404/01.10.2004 nu-i este opozabila, apelantul invocand propriul sau drept de proprietate pe care l-a dovedit.
In consecinta, vazand dispozitiile art. 296 C.p.c., tribunalul va admite apelului si, schimband sentinta civila apelata, va respinge actiunea confesorie.
Fata de dispozitiile art.274, alin. 1 C.p.c., tribunalul va obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecata, reprezentand taxa de timbru si onorar expert.