Arest preventiv Rezolutie nr. 143 din data de 26.09.2013
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin referatul procurorului DIICOT – Serviciul Teritorial Bacau nr.88D/P/2013 din 26.09.2013 s-a solicitat luarea masurii arestului preventiv fata de inculpatii D.I. si S.B., fiecare cercetat pentru comiterea infractiunii de trafic de persoane, prevazuta de art.12 alin.1,2 lit.a f din Legea nr.678/2001.
S-a retinut ca inculpatul D.I. - in perioada decembrie 2011 – iulie 2012, personal sau prin alte persoane, au recrutat, transportat, cazat si obligat la prestarea unor activitati lucrative in domeniul constructiilor, in Berlin - Germania, cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate, securitate, fapte savarsite, prin inselaciune, amenintare si acte de violenta, fata de un numar de 10 persoane/parti vatamate, de pe raza jud. Bacau; - in perioada septembrie 2009 – 25.09.2013 prin intermediul unui anunt publicat in ziarul D. a incercat recrutarea prin inselaciune de persoane de pe raza judetului Bacau, pentru a le obliga sa presteze activitati lucrative in Germania cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate, securitate; - in zilele de 24 si 25.09.2013 a incercat sa recruteze persoane pentru a le obliga sa presteze activitati lucrative in Germania cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate, securitate, prin afirmatii mincinoase efectuate fata de martorul V.D.S. din Bacau si fata de investigatorul acoperit cu nume de cod P.C., fara ca sa fie abilitat pentru recrutarea fortei de munca pe teritoriul Romaniei sau Germaniei.
De asemenea, inculpatul S.B. in perioada decembrie 2011 – iulie 2012, personal sau prin alte persoane, au recrutat, transportat, cazat si obligat la prestarea unor activitati lucrative in domeniul constructiilor, in Berlin - Germania, cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate, securitate, fapte savarsite, prin inselaciune, amenintare si acte de violenta, fata de un numar de 10 persoane/parti vatamate, de pe raza jud. Bacau.
Inculpatii s-au prevalat de dreptul la tacere in fata procurorului, insa au dat declaratii in fata instantei prin care nu recunosc comiterea infractiunilor pentru care sunt cercetati.
Analizand probatoriul administrat pana in prezent in faza de urmarire penala, referatul procurorului si declaratiile inculpatilor, instanta retine urmatoarele :
Incepand cu luna aprilie 2011 inculpatul D.I. din mun. Bacau, jud. Bacau, a luat hotararea infractionala de a-si asigura venituri pentru sine si familia sa, intr-un mod facil, dar ilegal, din exploatarea prin munca a persoanelor nevoiase de pe raza jud. Bacau, dispuse sa accepte sa se deplaseze intr-o tara straina, in baza unor promisiuni mincinoase de angajare.
In realizarea acestei rezolutii infractionale inculpatul D.I., in intelegere cu tatal sau D.P., a desfasurat activitati specifice de cautare a potentialelor victime, sens in care a contactat diverse cunostinte de pe raza mun. Bacau, unde si-a facut cunoscuta asa-zisa „oferta de munca”.
Pentru a intari convingerea persoanelor recrutate cu privire la realitatea ofertei sale, inculpatul D.I. , prin contact telefonic direct cu victimele racolate in acest mod, le-a prezentat o situatie de fapt neconforma cu realitatea, punand accent in mod deosebit pe importante sume de bani ce pot fi castigate din activitatile lucrative ce se vor desfasura in constructii in Berlin - Germania.
In acest sens, transmitand informatii false cu privire la conditiile de munca in Germania a reusit sa induca in eroare un numar de 50 de persoane care, pe perioade diferite de timp, s-au aratat dispuse sa accepte propunerea mincinoasa a inculpatului D.I. si sa lucreze in Germania, in constructii.
Acestora li s-a prezentat urmatoarea situatie de fapt: in ceea ce priveste locul de cazare a mentionat ca persoanele urmeaza a fi cazate intr-o localitate din Germania, intr-un apartament cu mai multe camere, in care aveau toate utilitatile necesare unui trai decent; in ceea ce priveste transportul pana in Germania, acesta urma a fi efectuat de catre o cunostinta de-a sa (in fapt, tatal sau inv. D.P.), plata urmand a fi efectuata de fiecare muncitor ; referitor la munca prestata si plata acesteia, a aratat ca aceasta se va desfasura la persoane fizice sau juridice din Germania in domeniul constructiilor. Principala activitate pe care urmau a o desfasura era executarea de activitati de finisaje (zidarie, tencuiala, amplasare rigips s.a). plata urma a fi efectuata lunar si consta intr-un venit de 1.500 euro pe luna; cazarea si masa urmau a fi asigurate de angajatorul german.
Conditii mincinoase cu privire la venitul lunar si asigurarea conditiilor de cazare si hrana, in Germania, au ajuns la cunostinta partilor vatamate, fiecare fiind asigurat ca va putea realiza sume de pana la 1.000 – 1.500 de euro lunar.
Afirmatiile inculpatului D.I. aveau drept scop captarea atentiei persoanelor interesate, persoane care fara sa cunoasca scopurile acestuia au reusit sa atraga fara vinovatie un numar impresionant de cunostinte ce s-au deplasat in Germania si au fost exploatate prin munca dupa cum vom arata mai jos.
Inculpatii D.I. si D.P. pentru atingerea scopului infractional si-au impartit sarcinile pentru exploatarea victimelor astfel : inculpatul D.P. le transporta cu microbuzul personal in schimbul sumei de 50 euro/persoana pana in Ungaria, iar de aici erau preluati de inculpatul D.I. cu alt microbuz si transportati in schimbul sumei de 100 euro/persoana in Berlin la apartamentul inchiriat de acest inculpat.
Pe timpul transportului Ungaria – Germania, inculpatul D.I. le preciza inca o data conditiile de munca, si anume ca vor lucra in constructii, cu acte legale, le pune la dispozitie o locuinta, chiria o vor plati partile vatamate, hrana zilnica le-o asigura inculpatul platindu-le bani pentru a-si cumpara alimente, iar salariul va fi de 1000-1500 euro pe luna.
In realitate insa, persoanele vatamate : T.C.C., B.L., D.D., M.B., C.G., A.V. si D.A. au fost cazate toate in apartamentul de 3 camere inchiriat de inculpatul D.I., dar aceste persoane ocupau 2 camere dotate cu saltele pe jos, iar in cea de-a treia camera locuia sora inculpatului cu familia sa.
Inculpatul D.I. locuia in acelasi bloc, dar in alt apartament impreuna cu sotia, copii si soacra sa si nu cum in mod total nesincer a declarat in fata instantei ca locuia la o distanta de 30 km de acest apartament in care stateau persoanele vatamate.
Din declaratiile partilor vatamate rezulta ca inculpatul D.I. a stabilit conditiile contractuale telefonic cu B.L. si personal cu M.B., iar la preluarea persoanelor vatamate B., T., D., C., A. si D., de la frontiera cu Ungaria le-a precizat tuturor conditiile contractuale.
De asemenea, persoanele vatamate au constatat ca ceea ce stabilisera nu a fost respectat de inculpatul D.I.. Nu au fost platiti cu salariul stabilit niciodata, inculpatul motivand ca muncitorii nu au prestat o munca calitativa si patronul german nu i-a dat banii, insa in realitate persoanele vatamate au aflat ca inculpatul D.I. a primit banii de la partenerul german( declaratia partii vatamate B.).
Persoanele vatamate erau transportate la munca de inculpatul D.I. cu microbuzul sau si erau pazite de inculpatul S.B. care fusese prezentat victimelor drept „cumnatul” inculpatului D.I.. Inculpatul S.B. a fost recunoscut de partile vatamate T., B., M. si D. dupa fotografii la organele de politie ca fiind acel „cumnat” al inculpatului D.I..
Programul de lucru era 8 – 17,00, dupa care persoanele vatamate erau aduse la locuinta unde trebuiau singuri sa-si gaseasca mancare, inculpatul D.I. dandu-le sume infirme de bani pentru aceasta (5 euro/zi).
Sub aparenta ca le ia actele de identitate pentru a le intocmi permise legale de sedere persoanelor vatamate, inculpatul D.I. in realitate le-a luat aceste acte pentru ca victimele, nemultumite de conditiile de trai si neplatite si care si-au manifestat intentia de a pleca, sa nu poata face acest lucru.
Mai mult, inculpatii D.I. si S.B. chiar le-au aplicat unora din persoanele vatamate corectii fizice si psihice (B. si M.) determinand o stare de teama si in randul celorlalte victime pentru integritatea lor fizica astfel incat acestea au fost nevoite sa fuga cum au putut.
Astfel, intr-o seara, partile vatamate B.L., C.G. si D.D. au plecat din imobilul unde erau cazati, fara a lua bagajele personale si au plecat la Ambasada Romaniei din Berlin.
Acolo, intrucat inculpatul D.I. a refuzat sa le restituie actele de identitate si le-a retinut in scopul de a-i obliga la munca fara plata, cei trei au obtinut titlul de calatorie provizoriu pentru intoarcerea in Romania.
Cu sprijinul lucratorilor Ambasadei Romaniei cei trei au contactat rudele lor din comuna L.C., jud. Bacau care le-au expediat bani cu care si-au achitat biletul de reintoarcere in tara.
Partile vatamate B.L. si D.D. completeaza in declaratiile lor tabloul actiunilor agresive (descris si de partea vatamata M. B.) la care au fost supusi de catre inculpatul D.I., sprijinit de catre inculpatul S.B., in conditiile in care si-au solicitat propriile lor acte sau plata contravalorii muncii prestate.
Pe acelasi fond, dupa plecarea celor trei muncitori, partea vatamata M. B. impreuna cu alte doua persoane din Bucuresti au luat hotararea sa isi asigure si ei plecarea prin fuga, fapt pentru care dupa ce si-au preluat documentele de identitate din camera inculpatului D.I. (cand acesta nu se afla acolo) au escaladat fereastra camerei unde erau cazati si au sarit de la etajul 1 al imobilului.
La momentul contactului cu pardoseala din beton, partea vatamata M. B. a simtit dureri in zona ambelor picioare si ulterior dupa cativa metri nu a putut sa se deplaseze fiind preluat de catre celelalte doua persoane cu care a fugit din imobil si ingrijit aproximativ o luna de zile cat au locuit in Berlin – Germania.
In tot acest timp cei trei muncitori au fost cautati de catre inculpatii D.I. si S.B. pentru a fi readusi in imobil si a li se aplica corectiile fizice datorate fugii acestora, dar nu au putut fi depistati, reusind ca dupa vindecarea leziunilor si strangerea unor sume de bani, acestia sa se intoarca in Romania.
Partile vatamate audiate pana in prezent se constituie parti vatamate/parti civile in procesul penal cu diverse sume reprezentand salariul promis si neachitat de catre inculpati, precum si contravaloarea suferintelor fizice si morale indurate in Germania ca urmare a faptelor savarsite de catre inculpati.
Ca urmare a cercetarilor s-a constatat ca activitatea infractionala a inculpatilor a continuat in acelasi scop de obtinere a unor foloase materiale ilicite din exploatarea muncii altor persoane si dupa revenirea in Romania, in august 2013.
Intrucat numitul V.D.S. din Bacau, municipiul Bacau dorea sa isi deschida o societate de recrutare forta de munca a telefonat la numarul indicat in anunt din ziarul „D.” la care a raspuns inculpatul D.I., care i-a precizat ca inceputul colaborarii dintre ei va fi demarat printr-o intalnire in Bacau de catre un reprezentant al firmei din Germania ce se va deplasa in acest scop in Bacau.
In fapt, inculpatul D.I. nu detinea nici o firma de prestare de activitati lucrative in Germania, nefiind autorizat in acest sens de catre autoritatile germane.
In ziua de 24.09.2013 inculpatul D.I. l-a contactat telefonic pe martorul V.D.S. si dandu-se reprezentant al societatii ce asigura locuri de munca in Germania si-a stabilit o intalnire cu martorul pentru data de 25.09.2013.
Fiind audiat martorul V.D.S. a aratat ca demersurile sale nu pot fi aduse la indeplinire intrucat nu detine nici o firma de recrutari persoane, intentiile sale ramanand doar la stadiul de sondare a pietii in acest domeniu.
La data de 25.09.2013 investigatorul acoperit cu nume de cod P.C. s-a intalnit in parcarea din incinta magazinului L. – zona N., cu inculpatul D.I., ocazie cu care acesta din urma i-a mentionat aspectele privind posibilitatea oferirii unor locuri de munca in constructii, in zona oraselor Posdam si Berlin din Germania prin firma pe care o poseda, oferind un salariu de 8 euro pe m2 construit sau un venit negociabil pe ore lucrate.
Inculpatul D.I. a mai precizat ca la acea data avea muncitori in Germania in vederea realizarii unei lucrari de constructii la un numar de aproximativ 300 de apartamente pentru care a si facut oferta de recrutare de persoane prin anuntul publicitar din Cotidianul D.
Trebuie precizat ca inculpatul D.I. desi nu poseda nici o societate autorizata privind recrutarea de forta de munca si nici o societate ce sa fie abilitata a desfasura activitati lucrative in Germania, desfasoara activitati ilicite de recrutare persoane si obligare la munca, in constructii in Germania, in scopul obtinerii de foloase materiale ilicite.
Relevant este faptul ca, desi inculpatul D.I. nu are inregistrata vreo ocupatie in Romania sau Germania, impreuna cu familia sa au obtinut diverse bunuri (autoturisme si imobile) pe numele a diferite persoane, existand suspiciuni rezonabile ca acestea au fost obtinute cu sume de bani realizate din exploatarea prin munca in Germania a peste 50 de persoane.
Trebuie evidentiat si faptul ca, urmare a activitatii de supraveghere a inculpatului D.I., pe perioada cat s-a aflat in Romania, rezulta in mod evident ca acesta este ajutat la recrutare de persoane de catre inculpatul S.B., intalnirile dintre acestia fiind evidentiate cu ocazia activitatii de filaj.
Astfel, la data de 24.09.2013, in discutia purtata dintre cei doi inculpatul D.I. ii mentioneaza celuilalt inculpat ca mai are nevoie de un om pana la momentul cand va pleca din tara, aspecte care coroborate cu discutiile interceptate in mediul ambiental arata ca inculpatii doreau in continuare sa isi asigure continuarea activitatii infractionale de exploatare a diverse persoane in Germania.
Faptul ca acestia au colaborat rezulta si din transferul din data de 24.12.2012 in care sotia invinuitului D.I., respectiv D.M.A., ii transmite lui S.B. sume in euro prin Western Union.
Potrivit art. 148 alin. 1 cod procedura penala masura arestarii preventive poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 143 cod procedura penala si daca exista vreunul din cazurile prevazute de art. 148 lit. „a-f”. Potrivit art. 143 alin. 1 cod procedura penala pentru privarea de libertate a unei persoane este necesar sa existe probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala .Astfel , in cazul in care nu sunt probe ,sunt suficiente indiciile cu conditia ca acestea sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 68 indice 1 cod procedura penala. Astfel potrivit acestei dispozitii legale sunt indicii temeinice cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta sau faptele.
De asemenea potrivit dispozitiilor art. 5 din CEDO si art. 23 din Constitutie masura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci cand exista motive verosimile ca s-a savarsit o infractiune sau exista motive temeinice a crede in necesitatea de a impiedica sa se savarseasca o anumita infractiune fiind necesara, astfel, apararea ordinii publice a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
Totodata potrivit jurisprudentei CEDO detentia este justificata doar daca se face dovada ca asupra procesului penal planeaza unul dintre urmatoarele pericole, care trebuie apreciate in concreto, pentru fiecare caz in parte:pericolul de savarsirea unor noi infractiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de disparitie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburata linistea publica.
Recomandarea nr. R(80)11 a Comitetului de Ministri a Consiliului Europei prevede la pct. 3 ca detentia provizorie nu poate fi ordonata decat daca persoana in cauza este banuita ca a savarsit o infractiune si sunt motive serioase de a se crede ca exista unul sau mai multe dintre urmatoarele pericole:pericolul de fuga, cel de obstructionare a justitiei ori acela ca acuzatul sa nu comita o noua infractiune grava. Pct.4 al recomandarii specifica in plus ca ,daca existenta nici unuia dintre pericolele enuntate nu a putut fi stabilita, detentia provizorie s-ar putea totusi, justifica ,in mod exceptional, in anumite cazuri in care se comite o infractiune deosebit de grava.
Analizand aceste texte de lege prin prisma actelor si lucrarilor dosarului instanta constata ca la dosarul cauzei exista dovezi certe privind existenta unuia dintre pericolele apreciate, atat de Codul de procedura penala,Constitutia Romaniei,CEDO cat si de Recomandarea nr. R(80)11 a Comitetul de Ministri ai Consiliului Europei ca fiind justificative pentru luarea masurii arestului preventiv si anume comiterea unor infractiuni deosebit de grave sau orice alt delict de natura sa pericliteze bunul mers al societarii civile.
Din probatoriul administrat pana in prezent, rezulta ca sunt intrunite conditiile luarii masurii arestarii preventive prevazute de art.148 lit.f Cod pr.penala, in sensul ca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de trafic de persoane, este inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea inculpatilor in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, iar masura arestarii preventive se impune pentru desfasurarea in bune conditii a urmaririi penale.
Instanta considera ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta pericol pentru ordinea publica, datorita caracterului grav al faptelor comise, prin insasi natura acestora si periculozitatea inculpatilor, care unul este recidivist postcondamnatoriu (D.I.), celalalt are o sanctiune administrativa, dar ambii pentru fapte cu violenta.
Masura preventiva se impune si este necesara pentru a asigura atat buna desfasurare a urmaririi penale si cat si sentimentul de securitate al opiniei publice, prin reactia prompta a autoritatilor judiciare in vederea bunei infaptuiri a justitiei in cazul infractiunilor care aduc atingere drepturilor persoanelor la munca si patrimoniul.
Instanta nu poate retine ca temei al arestului preventiv si dispozitiile art.148 lit.b cod procedura penala, intrucat nu exista nici o proba sau data din care sa rezulte ca vreunul dintre inculpati incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea vreunui martor sau sa distruga, altereze ori sustrage vreun mijloc de proba.
Ca atare, instanta va retine ca temei al masurii arestului preventiv doar dispozitiile art.148 lit.f cod procedura penala.
Instanta nu poate retine apararile inculpatilor privind nevinovatia lor, deoarece asa cum am aratat anterior, exista probe si indicii temeinice care nasc banuiala rezonabila ca au comis faptele pentru care sunt cercetati.
Declaratiile inculpatilor sunt nesincere, in totala contradictie cu cele ale partilor vatamate audiate.
Referitor la inculpatul S.B. instanta constata ca toate partile vatamate audiate, l-au indicat fara nici un dubiu la recunoasterea din fotografii pe acesta ca fiind acel „cumnat” al inculpatului D.I., care ii pazea la lucru si i-a agresat fizic si verbal.
Fata de toate acestea, instanta apreciaza ca cererea privind arestarea preventiva a inculpatilor are temei legal, fiind pe deplin dovedita existenta pericolului pe care inculpatul il reprezinta, pericol de natura sa ameninte buna desfasurare a procesului penal in curs , din actele dosarului reiese in mod indubitabil existenta si persistenta unor indicii grave de vinovatie ce constituie conform jurisprudentei CEDO „factori pertinenti care legitimeaza o detentie provizorie”; si care sa fie conforma scopului instituit prin art. 5 al CEDO.
Pentru toate aceste motive, instanta va admite propunerea procurorului DIICOT si va lua masura arestului preventiv fata de inculpatii D.I. si S.B., cercetati fiecare pentru comiterea infractiunii de trafic de persoane prevazut de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea 678/2001, pe o perioada de 29 zile, incepand cu 26.09.2013 si pana la 24.10.2013 inclusiv.
Se va dispune emiterea mandatelor de arestare preventiva a inculpatilor.
Conform art.192 alin.2 cod procedura penala, cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.