Revendicare imobiliara Decizie nr. 1578 din data de 27.11.2012
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr. 3347/20.10.2011 Judecatoria Onesti a admis in parte actiunea formulata de reclamantul S.V. impotriva paratului F.M.
A stabilit linia de hotar dintre cele doua proprietati pe aliniamentul punctelor 3 - 4, conform anexei nr. 1 a raportului de expertiza ing. S.V. (fila 40 dosar).
A respins capatul de cerere privind revendicarea.
A obligat paratul sa achite reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 660 lei reprezentand parte din onorariului expertului, onorariul avocatului si din taxele de timbru.
A dispus plata catre expertul S.V. a onorariului definitiv de 600 lei si de 942 lei catre expertul A.D..
In temeiul art. 54 alin. 2 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 a dispus comunicarea in 3 zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a prezentei hotarari la OCPI Bacau – Biroul de carte funciara Onesti.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
Revendicarea este actiunea reala prin care proprietarul care nu are posesia bunului cere, in temeiul dreptului sau de proprietate, restituirea acestuia de la persoana ce il detine fara drept („actiunea prin care proprietarul neposesor reclama bunul de la posesorul neproprietar”).
Actiunea in revendicare poate fi exercitata de catre titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
In cadrul actiunii in revendicare reclamantul are obligatia sa dovedeasca existenta dreptului sau de proprietate pe care il pretinde. In lipsa acestei dovezi, paratul nu poate fi obligat sa-si dovedeasca el titlul sau de proprietate, deoarece legea ocroteste posesia, independent de vreo dovada a dreptului ce pretinde a se manifesta prin ea.
Paratul posesor are o situatie pur pasiva, de asteptare, in favoarea lui opereaza o prezumtie de proprietate dedusa din simplu fapt al posesiei.
Pentru dovedirea dreptului sau de proprietate asupra bunului, reclamantul trebuie sa faca dovada unui mod originar de dobandire a dreptului sau, cum ar fi: uzucapiunea, accesiunea etc. In situatia in care reclamantul nu poate face dovada dreptului de proprietate asupra bunului prin unul din modurile originare de dobandire a dreptului de proprietate, el poate invoca titlul in temeiul caruia a dobandit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce revendica.
Reclamantul nu poate sa faca dovada ca bunurile revendicate au fost dobandite de el prin unul din modurile originare de dobandire a dreptului de proprietate. Titlul sau de proprietate il reprezinta sentinta civila nr. 1406/27.04.2010 a Judecatoriei Onesti (fila 5 dosar).
La randul sau paratul detine titlul de proprietate nr. 75845 din 9 aprilie 2004 emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Bacau (fila 24 dosar).
Cand partile din proces nu invoca alte probe in afara de titluri, castig de cauza are partea al carei titlu este mai vechi. Mai mult, titlul paratului a fost inscris si in cartea funciara (filele 71-74 dosar).
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize topo-cadastru de catre ing. S.V.. In urma masuratorilor de teren si a calculelor topografice a rezultat ca reclamantul detine fata de titlul sau de proprietate cu 100 mp mai putin, iar paratul stapaneste cu 1 mp mai putin decat are in titlul de proprietate nr. 75845 din 9 aprilie 2004 (schita Anexa nr. 1).
Paratul a fost de acord ca in cauza sa se efectueze o noua expertiza topo cadastru. Noua expertiza intocmita de ing. A.D. a reliefat ca reclamantul detine cu 281 mp mai putin decat in sentinta civila nr. 1406/27.04.2010 a Judecatoriei Onesti dar si paratului ii lipsesc 3 mp din suprafata inscrisa in titlul de proprietate.
Instanta apreciaza ca si in situatia in care paratul ar fi mutat gardul dupa anul 2005, acesta nu a ocupat din terenul reclamantului. Cum paratul nu a ocupat din terenul reclamantului, in temeiul art. 480 din vechiul Cod civil instanta va respinge capatul de cerere privind revendicarea.
Potrivit art. 584 din vechiul Codul civil, „orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate”.
Actiunea in granituire este acea actiune prin care reclamantul pretinde ca, in contradictoriu cu paratul, instanta sa determine, prin semne exterioare, intinderea celor doua fonduri invecinate.
Expertul ing. S.V. a trasat linia de hotar intre proprietatea reclamantului si proprietatea paratului pe aliniamentul punctelor 3-4, conform anexei nr. 1 a raportului de expertiza. In raportul de expertiza intocmit de ing. A.D. linia de hotar este pe aliniamentul punctelor 2-7, dar in ambele rapoarte de expertiza lungimea granituirii este aceeasi, respectiv 75,1 metri.
Fata de cele expuse, in temeiul art. 584 din Codul civil instanta va admite in parte actiunea reclamantului si va stabili linia de hotar intre proprietatea reclamantului si proprietatea paratului pe aliniamentul punctelor: 3-4, conform anexei nr. 1 a raportului de expertiza ing. S.V. (fila 40 dosar).
Intrucat cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate, va fi obligat paratul sa achite reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 660 lei reprezentand parte din onorariului expertului, onorariul avocatului si din taxele de timbru.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamantul S.V. pentru urmatoarele considerente:
- titlul paratului este emis la data de 09.04.2004, la 10 ani dupa ce a fost emis titlul de proprietate nr. 75354/15.12.1994 al vanzatorului M.N. iar sentinta civila nr. 1406/27.04.2010 a Judecatoriei Onesti a fost pronuntata in baza titlului vanzatorului, continuand existenta acestuia.
- prin obiectiunile la raportul de expertiza S.V. a precizat ca intre titlul de proprietate emis lui M.N. si cel emis pentru paratul F.M. nu exista nici un fel de numitor comun in sensul ca vecinii din cele doua titluri nu corespund deoarece F.M. nu se invecineaza pe nici o latura cu vecinii din titlul M.N. si de asemenea nu corespund parcelele si nici tarlalele.
- in afara de contractul de vanzare-cumparare nr. 2577/1969 incheiat pentru suprafata de 300 mp nu se cunoaste ce alte acte au stat la baza titlului de proprietate emis paratului iar cererea paratului de inscriere a terenului in cartea funciara este ulterioara inregistrarii cererii de chemare in judecata.
- instanta a retinut in mod corect ca din ambele expertize reiese ca reclamantul detine teren mai putin fata de titlu dar ajunge la concluzia ca si in situatia in care ar fi mutat gardul dupa anul 2005 paratul nu a ocupat din terenul reclamantului.
- la termenul din 19.05.2011 instanta i-a incuviintat proba cu martori, a dispus ca aceasta sa fie administrata dupa efectuarea raportului de expertiza, daca va fi necesar si la termenul din 20.10.2011 a fost necesar, in sensul ca a solicitat audierea martorilor pentru a proba varianta a doua a raportului de expertiza A.D., respectiv faptul ca paratul a mutat gardul, insa instanta a respins aceasta cerere.
Intimatul – parat F.M. a decedat la 26.12.2011 si in cauza au fost citati mostenitorii acestuia F.V., F.G., F.V. si A.M.A..
Prin incheierea din 21.05.2012 instanta a calificat prezenta cale de atac drept recurs, avand in vedere dispozitiile art. 2821 alin. 1 Cod procedura civila si faptul ca valoarea terenului nu depaseste 100 000 lei.
Intimata F.G. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratand ca paratul a demonstrat ca este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat in baza unui titlu din anul 2004, eliberat conform prevederilor legale si inscris in cartea funciara. A mai aratat intimata ca instanta a procedat si la o comparare a titlurilor de proprietate invocate, care provin de la autori diferiti si a dat preferinta celui care a invocat titlul cu data cea mai veche, respectiv titlul autorului sau, eliberat in anul 2004 comparativ cu titlul recurentului reclamant, sentinta civila nr. 1406/2010.
Analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
Titlul de proprietate prezentat de reclamant cu privire la terenul in litigiu este o hotarare judecatoreasca ce tine loc de contract de vanzare cumparare, respectiv sentinta civila nr. 1406/27.04.2010 a Judecatoriei Onesti care are caracter constitutiv de drepturi, transferul dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 1400 mp operand de la data cand hotararea a ramas definitiva. Paratul nu a recunoscut ca ar ocupa teren din proprietatea reclamantului si a sustinut ca stapaneste doar terenul in suprafata de 2292 mp inscris in titlul de proprietate nr. 75845/09.04.2004.
Pentru ca in conflictul dintre cei doi proprietari, intemeiat pe dispozitiile art. 480 Cod civil, sa fie aplicabila regula compararii titlurilor trebuie sa se stabileasca existenta unei suprapuneri, respectiv ca imobilul din titlul reclamantului se regaseste si in titlul paratului.
Din probele administrate in cauza rezulta fara dubiu ca nu exista suprapunere intre suprafata de 1400 mp, proprietatea reclamantului conform sentintei civile nr. 1406/27.04.2010 si terenul in suprafata de 2292 mp proprietatea paratului conform titlului de proprietate nr. 75845/09.04.2004 si prin urmare nu pot fi primite criticile formulate de recurent cu privire la solutionarea actiunii in revendicare prin comparare de titluri.
Astfel, concluzia expertului tehnic S.V. a fost aceea ca paratul F.M. nu ocupa teren din proprietatea reclamantului, in cuprinsul raportului de expertiza intocmit de acesta precizandu-se ca atat reclamantul cat si paratul stapanesc suprafete de teren mai mici decat cele din titluri in conditiile in care, in urma masuratorilor efectuate in teren s-a constatat ca la intocmirea titlurilor de proprietate in baza Legii nr. 18/1991, care privesc terenurile in litigiu, nu s-au facut delimitari si limitari precise in teren pe schita si ca suprafetele au fost calculate grafic, dupa parcelarea facuta pe planul topografic, in care dimensiunile difera fata de cele reale.
Din raportul de expertiza intocmit de expertul A.D., a carei efectuare s-a dispus ca urmare a admiterii obiectiunilor formulate de reclamant, astfel cum au fost reiterate in recurs, a rezultat de asemenea ca ambele parti stapanesc teren mai putin fata de actele de proprietate si ca in ceea ce-l priveste pe reclamant aceasta situatie este determinata de faptul ca la intocmirea titlului de proprietate nu s-au masurat cu exactitate terenurile, suprafetele fiind determinate grafic, cu erori, dupa planul cadastral vechi.
Desi recurentul a sustinut ca intre titlul de proprietate emis vanzatorului sau si cel emis pentru paratul F.M. nu exista nici un fel de numitor comun, in procesul finalizat prin pronuntarea sentintei civile 1406/27.04.2010 s-a stabilit ca terenul in suprafata de 1400 mp se invecineaza in partea de sud cu paratul F.M., identificare ce este conforma cu cea rezultata din titlul de proprietate al vanzatorului M.N. In acest sens sunt si concluziile celor doua rapoarte de expertiza in care terenul paratului este identificat ca fiind vecinul din partea de sud a proprietatii reclamantului.
Contrar sustinerilor recurentului reclamant proba cu martori solicitata de acesta prin avocat nu a fost incuviintata la termenul din 19.05.2011, din incheierea de sedinta de la acest termen rezultand ca instanta a dispus in sensul ca proba cu martori va fi reiterata dupa interogatoriul paratului (fila 23 dosar fond). Avand in vedere ca din analiza celor doua rapoarte de expertiza tehnica se desprinde concluzia ca paratul nu ocupa teren din proprietatea reclamantului, urmeaza a respinge criticile formulate de recurentul reclamant privind necesitatea completarii probelor administrate de prima instanta prin audierea martorilor, asa cum a solicitat la termenul din 20.10.2011.
Avand in vedere situatia de fapt stabilita la fond, in sensul ca paratul nu ocupa teren din proprietatea reclamantului si care este rezultatul corectei aprecieri a probelor administrate in cauza, urmeaza a retine ca fiind justa concluzia primei instante in sensul ca reclamantul nu a facut dovada indeplinirii conditiilor actiunii in revendicare.
Fata de cele ce preced, vazand si dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila va obliga recurentul reclamant la plata cheltuielilor de judecata catre intimata F.G., reprezentand onorariu avocat.