Opozitie cambiala Decizie nr. 229 din data de 02.07.2012
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr. 2170/29.02.2012 Judecatoria Bacau a respins ca nefondata opozitia la executare formulata de contestatoarea SC G. SA impotriva intimatilor BIROUL EXECUTORULUI JUDECATORESC C.I., SC UMB R.I. SA, SC O.I. SRL.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
Intimata SC O.I. SRL, posesorul actual al titlului, a solicitat Biroului Executorului Judecatoresc C.I. executarea silita a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria RNCB 3AA nr. 0316149 emis la data de 23.12.2009, scadent la data de 12.07.2010, in valoare de 20000 euro, cu locul platii in Bacau, formandu-se dosarul de executare nr. 665/2011 a BEJ C.I..
Judecatoria Bacau a admis cererea de investire cu formula executorie, prin incheierea pronuntata in data de 18.11.2011 in dosar nr. 17699/180/2011, depusa la fila 14, dosar.
Raportul juridic fundamental izvoraste din contractul de vanzare cumparare nr. 5523/23.12.2009, incheiat intre SC UMB R.I. SA, in calitate de vanzator si SC G. SA, in calitate de cumparator, avand ca obiect o masina de format HSP2, cu toate componentele functionale, pentru pretul de 20000 euro, inclusiv TVA.
Potrivit dispozitiilor articolului 62 din Legea 58/1934 :” in termen de 5 zile de la primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare. Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini.”
Opozitia la executarea este o cale de aparare pusa de legiutor la indemana debitorului, pentru a se apara, pe calea exceptiilor, impotriva pretentiilor creditorului cambial, avand ca scop invalidarea raportului cambial.
In cazul de fata, prin cererea de chemare in judecata oponenta a invocat nevalabilitatea titlului executoriu, pentru nerespectarea prevederilor legale , respectiv, dispozitiile art 19 din Legea nr. 58/1934, invocand completarea abuziva a biletului la ordin.
In ceea ce priveste motivul referitor la completarea abuziva a biletului la ordin, instanta apreciaza ca acest motiv nu este intemeiat, prin raportare la dispozitiile articolului 12 din lege. Biletul la ordin in alb constituie acel titlu de credit care poarta semnatura emitentului, mentiunile obigatorii prevazute de lege urmand a fi completate ulterior, cu excluderea interventiei emitentului. Dreptul de completare apartine posesorului biletului la ordin, acest drept fiind transmis odata cu remiterea titlului. Prin completarea titlului cu mentiunile lasate in alb, biletul la ordin devine perfect si produce efectele specifice titlului de credit, continutul biletului la ordin fiind cel care rezulta din inscris, emitentul fiind obligat fata de posesorul titlului chiar daca dreptul de completare nu s-a exercitat potrivit intelegerii. Potrivit dispozitiilor articolului 12 din lege nerespectarea intelegerii intervenite nu poate fi opusa posesorului decat in cazul in care acesta a dobandit titlul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea sa. In cauza dobandirea biletului la ordin s-a facut cu buna credinta, in baza raporturilor comerciale dintre parti, oponenta fiind cea care a remis titlul catre intimata SC O.I. SRL.
In ceea ce priveste nulitatea titlului pentru neregularitati vizand data scadentei, instanta apreciaza ca nici acest motiv nu este intemeiat.
Potrivit articolului 104 punctul 3 din Legea 58/1934 titlul trebuie sa cuprinda aratarea scadentei, iar potrivit articolului 36 scadenta poate fi la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anumit timp de la data emisiunii, la o zi fixa.
Biletul la ordin care nu cuprinde scadenta este socotit platibil la vedere, nearatarea scadentei neavand ca efect nevalabilitatea biletului la ordin, conform art 105 din Legea nr. 58/1934.
Potrivit clauzei inserate in articolul 4 din contractul de vanzare cumparare, partile au stabilit ca plata se va efectua prin instrumente de plata, fila CEC sau bilet la ordin la termen, respectiv, ca se preda un bilet la ordin in alb drept garantie.
Contractul partilor prevede in art 3 faptul ca oponenta, in calitate de cumparator se obliga sa plateasca pretul vanzatorului, dupa facturare si receptie.
Biletul la ordin, ca notiune juridica reprezinta un inscris prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului a suma de bani la scadenta, functia sa principala fiind aceea de instrument de plata; neplata la scadenta a sumei de bani prevazute in biletul al ordin deschide posesorului titlului dreptul la executarea nemijlocita a titlului.
Oponenta a aratat ca biletul la ordin in litigiu nu este valabil sub aspectul scadentei obligatiei de plata a debitoarei, deoarece creanta nu devenit scadenta. Oponenta a sustinut faptul ca avea obligatia de a plati suma de 20.000 euro, cu titlu de pret, dupa facturare si receptie, insa receptia nu s-a realizat intre reprezentantii celor doua parti, nefiind incheiat un proces verbal de receptie semnat de parti in urma punerii in functiune a utilajului, potrivit art. 5 din contract.
Intimata SC UMB R.I. SA a probat prin inscrisurile depuse la termenul de judecat din data de 23.02.2012, faptul ca intre parti s-a purtat o corespondenta in scopul efectuarii platii pretului utilajului, oponenta solicitand initial prorogarea termenului de plata cu 30-60 de zile, potrivit adresei nr. 18025/05.08.2010, ulterior , aratand ca refuza efectuarea platii, deoarece nu a incasat debitele restante de la debitorii proprii, asa cum reiese din adresa nr. 2254/01.10.2010.
Deci, din aceste inscrisuri nu rezulta ca neplata pretului s-ar datora unor impedimente rezultate din neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuale de catre vanzatoare, ci lipsei de lichiditati in ceea ce o priveste pe cumparatoare.
Coroborand prevederile contractuale referitoare la modalitatea de plata a pretului cu cele ce reglementeaza momentul transferului dreptului de proprietate asupra obiectului contractului, retine ca oponenta a devenit proprietara bunului la data incheierii contractului. Or, in conditiile in care partile nu au stipulat ca plata pretului se va face dupa intocmirea unui proces verbal de receptie, ci dupa facturare si receptie, se poate retine ca momentul predarii bunului este cel al receptiei, cand are loc predarea materiala efectiva, operatiune necontestata de debitoarea SC G. SA.
Or, potrivit art 6 din contractul de vanzare cumparare nr. 5523/23.12.2009, transferul proprietatii de la vanzator la cumparator a avut loc la data semnarii contractului si pana la executarea garantiei acesta nu a notificat, in conditiile art 7, din conventie existenta vreunui viciu al bunului cumparat .
Potrivit pct. 78 NORMELE - CADRU Nr. 6 din 8 martie 1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cambii si bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994, completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului sa decada din dreptul de a-l completa dupa expirarea lui, decadere care poate fi invocata atat de tragator, cat si de oricare dintre debitorii cambiali, iar conform punctului 79 termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin conventia partilor.
Biletul la ordin contestat a fost emis cu titlu de garantie pentru executarea obligatiilor contractuale, iar completarea acestuia s-a realizat dupa executarea obligatiilor contractuale de catre creditoarea SC UMB R.I. SA, indreptatita la utilizarea instrumentului de plata in termenul legal de completare a biletului la ordin.
Impotriva biletelor la ordin debitorul poate exercita opozitia la executare, potrivit art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934. Potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934, in procesele cambiale pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decat exceptiile de nulitate a titlului, potrivit dispozitiilor art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 19. Se ingaduie debitorului sa invoce si exceptiile care nu sunt oprite de art. 19 din Legea nr. 58/1934, in conformitate cu care persoanele impotriva carora s-a declansat o actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anterior, afara numai daca posesorul, dobandind cambia, a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Pe fond, opozitia la executarea unui bilet la ordin, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934 este limitata la invocarea unor exceptii obiective de nulitate a raportului cambial sau a unor exceptii personale de nulitate care se refera la raportul juridic fundamental intre posesor si emitent in baza caruia a fost emis biletul la ordin. Exceptiile obiective se refera la inexistenta obligatiei (nulitatea biletului la ordin pentru lipsa mentiunilor esentiale, stingerea obligatiei sau decaderea din drepturile cambiale , neindeplinirea unei conditii pentru actiunea cambiala), iar exceptiile personale, care trebuie sa se intemeieze obligatoriu pe o proba scrisa – conform art. 63 al. 2 din Legea nr. 58/1934, si se intemeiaza pe dreptul comun si vizeaza nulitatea raportului juridic fundamental in baza caruia a fost emis biletul la ordin (exceptii referitoare la viciile de consimtamant; exceptii izvorand din raporturi ulterioare creatiei cambiale).
Impotriva sentintei a declarat apel contestatoarea SC G. SA pentru urmatoarele considerente:
- biletul la ordin in litigiu nu este valabil sub aspectul scadentei obligatiei de plata deoarece, asa cum rezulta din prevederile contractuale, a fost emis in scop de garantie iar in acest caz debitorul cambial poate opune creditorului cambial toate exceptiile ce decurg din conventia principala, biletul la ordin fiind un instrument de plata care nu poate fi rupt de raportul fundamental dintre parti.
- acest principiu nu poate fi schimbat nici de faptul ca biletul la ordin a fost predat in alb.
- are obligatia de a plati suma de 20000 euro dupa facturare si receptie iar in speta creanta nu a devenit scadenta deoarece nu s-a facut punerea in functiune si receptia , nefiind incheiat proces-verbal de receptie conform art. 5 din contract iar biletul la ordin nu poate constitui titlu executoriu din acest considerent.
- instanta a interpretat gresit continutul corespondentei dintre parti, care a fost atasata la dosar si din care rezulta ca a solicitat prorogarea finalizarii obiectivelor contractuale , prin aceasta avand in vedere atat obligatia intimatei de punere in functiune a utilajului cat si obligatia de plata a apelantei.
Analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
Potrivit art. 19 din Legea nr. 58/1934, persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobandind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Articolul 19 din Legea nr. 58/1934 trebuie coroborat si cu dispozitiile art. 63 din acelasi act normativ, conform carora in procesele cambiale pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decat exceptiile de nulitate a titlului potrivit dispozitiilor art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 19.
Prin opozitia dedusa judecatii contestatoarea SC G. SA a invocat nulitatea biletului la ordin seria RNCB3AA nr. 0316149 si a obligatiei de plata izvorata din acest titlu, raportandu-se la executarea silita inceputa impotriva sa de catre posesorul actual al titlului executoriu, intimata SC O.I. SRL. Biletul la ordin care constituie titlu executoriu a fost emis cu titlu de garantie pentru executarea obligatiilor din contractul de vanzare-cumparare nr. 5523/23.12.2009 incheiat intre SC UMB R.I. SA in calitate de vanzator si SC G. SA in calitate de cumparator iar completarea s-a realizat de catre creditoarea SC UMB R.I. SA, care la randul sau a garantat o datorie catre intimata SC O.I. SRL.
Raporturile contractuale care au preexistat emiterii biletului la ordin au justificat emiterea acestuia dar odata emis biletul la ordin constituie un titlu de sine statator si toate operatiunile referitoare la acesta sunt supuse unor reguli speciale , diferite de regulile care reglementeaza raporturile fundamentale.
In situatia concreta dedusa judecatii, in raport de dispozitiile art. 19 , art. 63 din Legea nr. 58/1934, oponenta putea sa invoce fata de actualul posesor al biletului la ordin exceptii de nulitate a titlului potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 58/1934 ori situatia de exceptie reglementata de art. 19 din acelasi act normativ.
In cuprinsul cererii de apel nu s-au formulat critici sub aspectul existentei unor cauze de nulitate a biletului la ordin, decurgand din neindeplinirea conditiilor de forma in sensul dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 58/1934.
In speta, nu poate fi retinuta nelegalitatea introducerii la plata a biletului la ordin prin prisma exceptiei reglementata de art. 19 din Legea nr. 58/1934, privitoare la raportul juridic fundamental care a generat emiterea lui deoarece buna credinta se prezuma iar apelanta contestatoare nu a rasturnat aceasta prezumtie si nu a dovedit ca posesorul actual ar fi lucrat cu stiinta in paguba sa si deci, ar fi fost de rea credinta la momentul dobandirii biletului la ordin.
De vreme ce apelanta-contestatoare nu se afla in situatia de exceptie prevazuta de art. 19 din Legea nr. 58/1934 pentru a putea valorifica in contradictoriu cu intimata SC O.I. SRL, in calitate de posesoare actuala a biletului la ordin aparari intemeiate pe raportul juridic fundamental, nu pot fi primite nici criticile intemeiate pe considerente privind gresita apreciere a probelor administrate in sustinerea acestor aparari, respectiv a probelor referitoare la indeplinirea obligatiilor contractuale de catre intimata SC UMB R.I. SA, care a completat biletul la ordin in calitate de beneficiar.
Fata de cele retinute, constatand ca prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor Legii nr. 58/1934, vazand si prevederile art. 296 Cod procedura civila, va respinge apelul este nefondat.