Actiune pauliana Decizie nr. 806 din data de 20.10.2011
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin cererea adresata Judecatoriei Bacau la data de 19.03.2009 si inregistrata sub nr. 3694/180/2009 reclamanta D.J.T. Bacau a chemat in judecata paratii H.I. si H.E., pentru ca prin hotarare judecatoreasca, pe calea actiunii pauliene, sa se dispuna revocarea tranzactiei consfintita prin sentinta civila nr. 853/09.02.2001 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 14803/2000.
Prin sentinta civila nr.8760/18.10.2010 s-a admis actiunea si s-a dispus revocarea tranzactiei consfintita prin sentinta civila nr. 853/09.02.2001 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 14803/2000.
Prima instanta a avut in vedere urmatoarele considerente:
Prin sentinta penala nr. 2730/24.10.2005 s-a dispus condamnarea inculpatului H.I. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata, cu aplicarea art. 81 C. pen., iar in temeiul art. 14 si 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 999 C.civ. a fost obligat in solidar cu partea responsabila civilmente SC C. CHC SA Moinesti la plata sumei de 740.193.863 rol cu titlu de despagubiri civile catre A.P.T.S. Bacau, actualmente D.J.T. Bacau, potrivit HG nr. 753/2005 si HG nr. 86/1999.
S-a mentinut masura sechestrului asigurator si inscriptiei ipotecare dispusa asupra apartamentului proprietatea inculpatului H.I..
Paratii H.I. si H.E. au avut calitatea de soti, casatoria acestora desfacandu-se prin divort, prin sentinta civila nr. 7856/4.10.2000 a Judecatoriei Bacau.
Prin sentinta civila nr. 853/09.02.2001 a carei revocare se solicita pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 14803/2000, s-a luat act de tranzactia partilor, H.I. si H.E., in sensul ca apartamentul sa fie atribuit in lotul reclamantei H.E., iar paratul H.I. sa primeasca in lotul sau o serie de bunuri mobile si un teren in suprafata de 500 mp, urmand sa dea o sulta reclamantei de 75.000.000 rol, pana la 31.12.2001.
Din adresa OCPI Bacau nr. 10923/25.03.2010 rezulta ca imobilul situat in Bacau, are inscris sechestru nr. 8299/1999 la cererea IPJ Bacau.
Procesul verbal de sechestru(fl. 223 din ds. nr. 4/P/1999 a Parchetului de pe langa Curtea de apel Bacau) a fost intocmit in prezenta paratului H.I., acesta semnand de luare la cunostinta.
Instanta a retinut ca ca paratul H.I. cunostea de existenta masurii asiguratorii a sechestrului asupra imobilului, situat in Bacau, de unde rezulta ca prin tranzactionare a urmarit, in dauna creditorilor si in fraudarea legii, scoaterea apartamentului de sub puterea sechestrului, astfel cauza tranzactiei fiind una ilicita.
Astfel, avand in vedere ca cel putin pentru una din parti cauza a fost ilicita se impune anularea tranzactiei.
Pe de alta parte, sustinerile paratei H.E. precum ca nu cunostea de existenta dosarului penal nu au fost retinute intrucat, astfel cum rezulta din dosarul nr.4254/2000 a Curtii de Apel Bacau, atat dispozitivul hotararii penale nr. 269/ D/7.09.2000 pron. de Tribunalul Bacau in ds. 1882/2000, cat si citatia paratul H.I. in calitate de inculpat din data de 16.10.2000(fl. 12), au fost comunicate prin afisare la domiciliul paratului din Bacau, iar daca asa cum afirma parata era despartita in fapt de fostul sot, de cel putin 2 ani inainte de pronuntarea divortului(4.10.2000), cu atat mai mult putea observa dispozitivul hotararii de condamnare, mentinerea sechestrului precum si calitatea pe care o are in noul dosar, iar printr-o minima diligenta(solicitarea unui extras de carte funciara) putea sa cunoasca daca sunt inscrise sarcini asupra imobilelor ce urmau a fi tranzactionate.
Pentru aceste motive, instanta, vazand dispozitiile art. 966, 968, 975 C.civ. a admis actiunea si a dispus revocarea tranzactiei.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata H.E. care a criticat solutia primei instante pentru urmatoarele motive:1. instanta nu a analizat sustinerile sale in sensul ca nu stia de dosarul penal, ca se pusese sechestru pe apartament deoarece erau despartiti in fapt de doi ani inainte de divort , sotul sau locuind cu o alta femeie in Jud. Vrancea. Relatiile dintre ei erau foarte proaste si fostul sot nu i-a spus nimic despre sechestru. Nu exista nicio dovada ca ar fi stiut de dosarul penal. Politia nu a instiintat-o de sechestru si nu apus-o sa semneze in calitate de coproprietara a imobilului procesul-verbal de sechestru. In consecinta, ea a fost de buna –credinta la incheierea tranzactiei privind partajul.
Pe de alta parte arata ca la data incheierii partajului terenul luat in lot de parat valora mai mult decat apartamentul, prin urmare conditia diminuarii patrimoniului debitorului nu este indeplinita. Din dosarul penal rezulta ca paratul ar mai fi avut un apartament in Bicaz astfel ca este vina reclamantei ca nu a cerut executarea sentintei cand paratul avea bunuri.
La data incheierii tranzactiei trebuia ca creanta reclamantei sa fie certa, lichida si exigibila ori abia ulterior a fost pronuntata decizia ICCJ prin care s-a stabilit fapta paratului.
Reclamanta-intimta trebuia sa porneasca executarea si impotriva societatii obligate in solidar cu paratul H.I., S.C. C. S.A. Moinesti si abia apoi sa porneasca prezenta actiune.
Intimata-reclamanta a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Se arata ca sentinta este temeinica si ca sustinerile recurentei –parate referitoare la necunoasterea dosarului penal nu pot fi retinute atat timp cat atat dispozitivul sentintei penale cat si citatia paratului H.I. in calitate de inculpat din data de 16.10.200( fila 12) au fost comunicate prin afisare la domiciliul paratului din Bacau .
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate instanta retine urmatoarele:
O prima conditie necesara exercitarii actiunii pauliene o constituie producerea unui prejudiciu creditorului prin crearea sau agravarea insolvabilitatii sau crearea unei solvabilitati partiale. O alta conditie esentiala pentru exercitarea actiunii pauliene o constituie frauda debitorului in sensul ca acesta avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actiunilor sale. Practica judiciara dar si doctrina a mai stabilit ca pe langa frauda debitorului mai este necesara si frauda tertului dobanditor, care trebuie sa aiba cunostinta ca prin incheierea actului , debitorul devine insolvabil si de existenta creditorilor acestuia.
Ori instanta de fond a facut in mod corect analiza indeplinirii acestor conditii, analizand inclusiv cunoasterea de catre recurenta-parata a existentei creditorilor paratului si a crearii starii de insolvabilitate .
Astfel pe tot parcursul urmaririi penale dar si pe parcursul judecatii penale in fata instantelor de fond si in caile de atac domiciliul fostului sot al recurentei –parate a fost indicat ca fiind in domiciliul comun unde i-au fost comunicate actele de procedura, cum ar fi dispozitivul sentintei penale cat si citatia paratului H.I. in calitate de inculpat din data de 16.10.200( fila 12 dosar Curtea de Apel Bacau 4254/2000) Prin urmare reclamanta a putut lua la cunostinta dat fiind ca locuia in fostul domiciliu comun de existenta datoriei.
Masura sechestrului a fost inscrisa in cartea funciara , astfel ca recurenta cu ocazia tranzactionarii putea oricand sa obtina relatii privind existenta unor sarcini asupra imobilului.
Pe de alta parte ,chiar daca abia in 2005 prin sentinta penala nr. 2730/24.10.2005 s-a dispus condamnarea inculpatului H.I. si a fost obligat in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. „C. CHC” S.A. Moinesti la plata sumei de 740.193.863 rol cu titlu de despagubiri civile catre A.P.T.S. Bacau, actualmente D.J.T. Bacau acest lucru nu inseamna ca prezenta actiune nu este intemeiata.
Astfel, ca regula generala creanta creditorului trebuie sa fie anterioara actului fraudulos. Insa, atunci cand debitorul incheie actul fraudulos cu scopul de a prejudicia un creditor viitor , acesta poate ataca actul respectiv , chiar daca este vorba de un act incheiat anterior nasterii dreptului sau de creanta.
In cazul de fata , chiar daca tranzactia s-a incheiat in 2001, urmarirea penala dura din anul 1999 iar masura sechestrului apartamentului era binecunoscuta de catre debitorul –parat H.I. care a fost de fata si a semnat procesul-verbal de sechestru.(fila 223 dosar urmarire penala), neputand fi efectuate niciun fel de acte juridice de dispozitie cu privire la acesta atat timp cat dura masura sechestrului.
In ceea ce priveste motivul de recurs referitor la valoarea terenului de 500 mp primit in lot de catre parat , avand in vedere ca in dosarul de partaj, cu ocazia efectuarii tranzactiei nu s-au efectuat expertize de evaluare atat a terenului cat si a apartamentului ,neprecizandu-se care este valoarea fiecarui bun , sustinerea recurentei cum ca valoarea apartamentului ar fi mai mica decat valoarea terenului este o simpla speculatie care nu poate fi avuta in vedere.
De asemenea, nu poate fi retinuta nici sustinerea recurentei privind existenta in patrimoniul debitorului a altor bunuri care puteau fi urmarite de o valoare mare, cum ar un alt imobil in Bicaz deoarece la dosar nu exista dovezi in acest sens.
Iar in ceea ce priveste exercitarea tardiva de catre creditoare a dreptului sau de a cere executarea silita , acest aspect nu intereseaza sub aspectul indeplinirii conditiilor actiunii revocatorii.
Motivul de recurs referitor la obligatia creditoarei de a face dovada ca a incercat sa urmareasca pe celalalt debitor solidar inainte de intentarea prezentei actiuni nu este , de asemenea , intemeiat atat timp cat raspunderea intimatului-parat era solidara cu cea a S.C. „C. CHC” S.A. Moinesti la care administrator este tot paratul , ceea ce presupune ca fiecare debitor poate fi urmarit pentru intreaga creanta si nu exista nicio dispozitie legala care sa prevada o astfel de ordine de preferinta a urmaririlor.
Fata de cele mai sus aratate , vazand si prevederile art.312 al.1 Cod procedura civila instanta va respinge recursul ca nefondat.