Revendicare imobiliara Decizie nr. 730 din data de 04.10.2011
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sent.civ.nr.2429/2008 a Judecatoriei Moinesti, pronuntata in dosarul nr. 4728/260/2007, s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantul B.N. in contradictoriu cu paratul A.V.
S-a respins capatul de cerere avand ca obiect revendicare.
S-a admis capatul de cerere avand ca obiect granituire si s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantului, situata in judetul Bacau, conform titlului de proprietate nr. 159879 / 1997, tarla 47 / 18, parcelele 27 si 30 si proprietatea paratilor, situata in judetul Bacau, conform contractelor de vanzare – cumparare nr. 3217 / 2002 si 3218 / 2002, pe aliniamentul 34 – 10- 11 – 12 – 13 – 14, conform raportului de expertiza tehnica intocmit de ing. T.M., care face parte integranta din prezenta hotarare.
Pronuntand decizia civila nr.112/23.03.2010, Tribunalul Bacau a admis apelul declarat impotriva sentintei civile nr.2429/2008 si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Decizia pronuntata in apel a fost casata prin decizia nr.954/13.09.2010 a Curtii de Apel Bacau care trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bacau ca instanta de recurs, retinand ca cererea principala are ca obiect revendicarea unei suprafete de teren de 1-1,5 mp teren a carui valoare este sub 1 miliard lei (ROL).
Cauza a fost reinregistrata pe rolul acestei instante sub nr.1268 din 10.03.2011 (ca urmare a disjungerii dispuse prin incheierea din 14.02.2011 pronuntata in dosar nr.7677/110/2010).
Examinand sentinta civila nr.2429/2008 prin prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin cererea adresata Judecatoriei Moinesti la 10.02.2007 d-l N.V. B. a chemat in judecata pe d-l V.A., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna granituirea proprietatii sale de cea a paratului care a intrat pe terenul proprietatea sa cu circa 1-1,5 m si precizand la termenul de judecata din 17.01.2008 (f.10 dosar judecatorie) ca intelege sa revendice terenul ocupat astfel de catre parat.
Prima instanta a administrat probele corespunzatoare cererilor formulate, avand ca obiect revendicare teren si granituire proprietati si s-a pronuntat asupra cererilor cu care a fost investita, astfel incat motivul de recurs referitor la refuzul judecatoriei de a solutiona cererea de obligare a paratului la ridicarea gardului pretins edificat pe terenul proprietatea recurentului-reclamant este neintemeiat, instanta de judecata nefiind investita cu o astfel de cerere.
S-a aratat, de asemenea, in motivele de recurs, in esenta, ca in mod gresit s-a respins actiunea in revendicare si s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatile partilor intrucat expertul, care nu a permis recurentului sa asiste la efectuarea lucrarii, a ignorat vechiul hotar si a luat ca limita dintre proprietati gardul edificat de parati pe terenul reclamantului, fara a avea in vedere titlul de proprietate al reclamantului, faptul ca paratii au potrivit actelor de proprietate doar 5320 mp si nici imprejurarea ca terenul reclamantului este despartit in doua parcele de un parau ce ocupa cca 300-400 mp, teren bun public, suprafata ce a fost inclusa in terenul proprietatea reclamantului, rezultand astfel un plus de 6,4 mp iar instanta a respins fara motivare obiectiunile la expertiza formulate de catre recurent.
Nici aceste critici nu pot fi considerate intemeiate avand in vedere faptul ca in raportul de expertiza efectuat de d-l M.T. (f.62-65 dosar judecatorie) se arata ca terenurile partilor sunt traversate,intr-adevar, de un firisor de parau, cu o adancime de 0,40 m si o latime de 0,50 m, fara apa la data efectuarii expertizei, de care expertul nu a tinut cont la masurare intrucat acesta nu desparte proprietatile in parti distincte si nici nu este inscris ca vecin (limita de hotar) in actele de proprietate (TP nr.159879/11.12.1997 – f.16 dosar judecatorie)), reprezentantul cadastru al Primariei A. confirmand ca la punerea in posesie nu s-a luat in considerare o zona de protectie pentru acest parau.
In mod justificat, prin urmare, prima instanta a respins obiectiunile la expertiza formulate de reclamant, solutie care a fost motivata, contrar sustinerilor recurentului, astfel cum a fost redactata incheierea de dezbateri din 3.11.2008 (f.85 dosar judecatorie).
Cum concluziile raportului de expertiza sunt fara echivoc in sensul ca ambele parti stapanesc mai mult teren decat au in actele de proprietate intre acestea neexistand suprapuneri, avand in vedere si imprejurarea ca recurentul-reclamant, desi a obtinut titlul de proprietate nr.159879 inca din 1997, nu s-a plans de modul in care au fost delimitate parcelele nr.27 si 30 situate in tarlaua 47/18, sub aspectul vecinatatilor acestor parcele inscrise in titlul de proprietate, in temeiul art.312 alin.(1) cpc, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.