Contestatie decizie incetare de drept . Contract de munca. Decizie nr. 1836/D din data de 10.11.2010
pronunțată de Tribunalul Bacau

Constata ca prin actiunea inregistrata sub nr. 1731/110/2010 – Tribunalul Bacau la data de 11.03.2010, reclamantul M.G.a contestat Dispozitia primarului municipiului Bacau nr. 28183/29.12.2009, privind incetarea de drept a contractului individual de munca a reclamantului, solicitand ca pe cale de hotarare judecatoreasca:
sa fie anulata dispozitia de mai sus;
reclamantul sa fie reintegrat in functia detinuta, respectiv inspector de specialitate la Serviciul Strategie si Postaderare din cadrul Directiei Economice la Primaria Municipiului Bacau;
plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 10.12.2009 si pana la punerea in executare a hotararii judecatoresti.
Totodata, contestatorul, in temeiul Legii 554/2004, a mai solicitat ca instanta sa dispuna si incetarea atitudinii discriminatorii la adresa sa.
Contestatie este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, potrivit art.285 din Codul muncii.
La dosar, primarul municipiului Bacau a depus intampinare (fila 20) prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata.
De asemenea, si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a depus un punct de vedere (fila 44).
La dosar partile au depus acte.
Din analiza actelor lucrarilor dosarului, instanta a retinut in fapt urmatoarele:
D-l G.M.a fost angajat al Primariei municipiului Bacau in cadrul Serviciului de strategie postaderare, ca inspector de specialitate, avand, totodata, si calitatea de pensionar in sistemul public de pensii.
Prin dispozitia nr. 25183/29.12.2009 Primarul municipiului Bacau a constatat incetarea de drept a contractului individual de munca al d-lui M.Gh., incepand cu data de 10.12.2009, conform prevederilor art. 20 din legea 329/2009, privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International.
Potrivit prevederilor acestui act normativ, beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (art.17 alin.1).
In situatia persoanelor care beneficiaza, prin cumul, de pensie/pensii stabilita/stabilite atat in sistemul public cat si/sau in sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are in vedere venitul cumulat din acestea.
Daca nivelul pensiilor nete cumulate se situeaza sub nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire in functie, potrivit legii, in cadrul entitatilor prevazute la art. 17 alin. (1).
In cazul in care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decat nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, persoana are obligatia de a-si exprima optiunea, in scris, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentului capitol, cu privire la mentinerea in plata a pensiei fata de cuantumul careia, potrivit art. 17, este permis cumulul.
Prevederile alin. (3) se aplica si persoanelor prevazute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea avand obligatia de a-si exprima optiunea in termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de imposibilitate a exercitarii cumulului (art.19).
Neindeplinirea obligatiei privind exprimarea optiunii in termenul prevazut la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4) constituie cauza de incetare de drept a raporturilor de munca stabilite in baza contractului individual de munca sau a actului de numire in functie, precum si a raporturilor de serviciu.
In sustinerea actiunii sale, contestatorul arata ca dispozitia a fost data fara a se tine seama de prevederile art. 60 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii) potrivit carora concedierea salariatilor nu poate fi dispusa pe durata incapacitatii temporare de munca stabilita prin certificat medical conform legii. D-l M.Gh. s-a aflat in concediu medical in perioada 13.12.2009 - 18.02.2010 (f.8-14), insa dispozitia nr.25183/2009 constata incetarea de drept a contractului de munca incepand cu 10.12.2009, data la care contestatorul era in activitate.
Chiar daca la data emiterii dispozitiei contestate, 29.12.2009, salariatul se afla in concediu medical, nu se poate considera ca acestuia i s-a produs vreun prejudiciu, data fiind particularitatea acestui caz special de incetare de drept a contractului individual de munca, instituit de L. nr. 329/2010 (art.20), neputandu-se sustine nici ca salariatul ar fi fost discriminat (in intelesul dispozitiilor art.2 din O.137/2000) si nici ca s-a adus atingere dreptului de proprietate garantat de art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO, contestatorul beneficiind in continuare de pensie iar masurile adoptate de L.329/2009 vizeaza doar autoritatile si institutiile publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si regiile autonome, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala. In viziunea CEDO, dreptul de a primi efectiv salariul castigat pentru o perioada in care munca a fost prestata reprezinta un bun, in sensul art.1 din Protocolul nr.1 la conventie (Lelas c.Croatiei din 20 mai 2010).
Dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca, astfel incat masura instituita de L.329/2009 se constituie intr-o veritabila restrangere a exercitiului dreptului la munca si se poate realiza doar in conditiile strict si limitativ prevazute de art.53 din Constitutie. Restrangerea dreptului la salariu se impune in masura in care este necesara reducerea cheltuielilor bugetare or, au mai fost adoptate si alte acte normative avand ca scop reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea veniturilor la bugetul de stat si redresarea situatiei economico-financiare a tarii (L.118/2010), statului fiindu-i recunoscuta o anumita marja de apreciere in a adopta astfel de masuri atunci cand apar turbulente economice grav e care afecteaza intregul sau sistem economic si financiar.
In jurisprudenta sa (decizia nr.1658/2010), Curtea Constitutionala a statuat ca angajatii din mediul public nu se afla in aceeasi situatie cu cei din mediul privat, cei care sunt angajati in raporturi de munca in mediul bugetar fiind legati, in mod esential, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile de incasarile si de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putand avea consecinte in ceea ce priveste cheltuielile suportate din acest buget.
Legea nr. 329/2009 obliga pe angajator sa constate incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul in care salariatul nu opteaza, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a Cap. IV din Legea 329/2009, pentru pensie sau continuarea activitatii, asigurandu-se, in prealabil, ca angajatul sau beneficiaza de venituri intr-un cuantum apreciat de legiuitor ca fiind corespunzator unui trai decent, respectiv castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (Azinas c. Ciprului).
Fata de aceasta expunere de motive, instanta urmeaza sa respinga actiunea ca nefondata, luand act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.