Fond funciar

Prin sentinta civila nr. 30/14.01.2010, Judecatoria Podu-Turcului a admis exceptia prescriptiei dreptului de a formula actiunea principala avand ca obiect modificare titlu proprietate 6182/16.02.2002, invocata de parata - reclamanta M.M., si Comisia Judeteana Bacau, si in consecinta a respins actiunea civila principala, formulata de reclamanta A.V. in contradictoriu cu paratele M.M., Comisia locala Podu Turcului si Comisia judeteana Bacau pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, ca prescrisa, a admis exceptia lipsei de interes in formularea cererii reconventionale avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a TP 59247/30.09.1994, a CM 91/04.09.2007, a actului de dezmembrare si a contractului de partaj voluntar 714/13.06.2008, invocata de reclamanta A.V., si, in consecinta, a respins cererea reconventionala formulata de parata - reclamanta M.M. in contradictoriu cu reclamata - parata A.V., si paratii S.M., S.L. si G.I., ca lipsita de interes, a admis in parte cererea paratei - reclamante, M.M., de obligarea reclamantei - parate la plata cheltuielilor de judecata si a obligat reclamanta A.V. sa plateasca paratei M.M., suma de 1000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta a ceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:
La data de 30.09.1994 s-a emis TP 59247/30.09.1994, fila 32 dosar, pe numele defunctei S.M., autoarea reclamantei. Acest TP, impreuna cu certificatul de mostenitor 91/2007, actul de dezmembrare si contractul de partaj voluntar 714/13.06.2008, au fost modificat prin s.c 128/26.03.2009, in sensul ca in loc de suprafata de 3000 mp teren arabil intravilan, T 75, P 2127, situat in comuna Podu Turcului, se va trece suprafata de 1500 mp teren arabil intravilan T 75 P 1671/1 si suprafata de 1500 mp teren arabil intravilan, T 75, P 1672/1.
La data de 16.07.2002 s-a emis TP 61282/16.07.2002, fila 31 dosar, pe numele S.S., autoarea paratei, care cuprinde suprafata de 1227 mp teren intravilan dispus in tarlaua 75, parcelele 1671 si 1672, si suprafata de 3500 mp teren arabil extravilan, cuprins in T 75 P 2127/19, parcele care au inscrise alte vecinatati decat cele din realitate, asa cum pretinde reclamanta in actiune, aratand vecinii actuali. Aceste vecinatati au suferit modificari ca urmare a pronuntarii s.c 128/26.03.2009 a Judecatoriei Podu Turcului, prin care s-a dispus modificarea TP al reclamantei.
Cu privire exceptiile invocate de reclamanta, respectiv parata, prima instanta a retinut urmeaza a retinut urmatoarele:
Calificarea in drept a cererii de chemare in judecata este atributul instantei, care face aceasta operatiune nu doar in functie denumirea data de parte actiunii si de temeiul de drept invocat, ci incadrand motivele invocate in cadrul legal.
In speta, reclamanta a solicitat in fapt modificarea unor vecinatati ale unor suprafete trecute in titlul autoarei paratei, modificari care au intervenit ca urmarea a modificarii titlului autoarei reclamantei dispuse prin s.c 128/2009, filele 37 -38 dosar. De existenta titlului paratei reclamanta a avut cunostinta, intre parti existand mai multe procese, prin d.c 877/2002, filele 47 – 49 dosar, se arata in expunerea de motive suprafata ce a fost reconstituita.
Din interpretarea per a contrario a art. III din Lg. 16971997 si a cazurilor de nulitate absoluta prevazute de aceste dispozitii, prima instanta a retinut ca orice alte situatii invocate sunt nulitati relative, iar termenul de promovare a unor astfel de actiuni este de trei ani de la data emiterii actului, asa cum prevede termenul general de prescriptie prevazut de art. 1 si 3 din D 167/1958. Aceste motive trebuie raportate la momentul emiterii actului, instanta verificand daca atunci cand a fost emis titlul de proprietate respecta prevederile legale in vigoare si situatia de fapt din acel moment.
Cum prin actiunea principala nu s-a invocat nici un motiv de nulitate absoluta si s-a solicitat modificarea unor vecinatati, practic indreptarea unor erori, instanta a retinut ca aceste motive se incadreaza sunt motive de nulitate relativa care trebuiau valorificate in termenul genaral de prescriptie, termen cu mult depasit de reclamanta.
Neacceptarea incidentei prescriptiei in astfel de situatii, si expunerea titlurilor de proprietate emise cu multi ani in urma, in speta in anul 2002, unor actiuni imprescriptibile, ar duce la incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice, principiu invocat de CEDO in cauzele Marckx c Belgiei sau Unedic vs. Franta, menit sa protejeze raporturile juridice si increderea legitima a justitaibililor.
Pe cale de consecinta, pentru considerentele expuse, instanta a admis exceptia prescriptiei dreptului de a formula cererea principala si a respins actiunea.
In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes in promovarea cererii reconventionale prin care se solicita constatarea nulitatii absolute partiale a TP 59247/30.09.1994 emis pe numele autoarei reclamantei, S.M., si certificatului de mostenitor, a actelor de dezmembrare si contractului de partaj voluntar care cuprindeau terenul din acest titlu, modificari ce practic au fost aduse titlului reclamantei prin s.c 128/2009, pentru ca paratii nu au avut niciodata teren in punctele in care li s-a facut reconstituirea, ca terenul in litigiu a figurat tot timpul la rolul parintilor paratei, instanta a retinut ca, in realitate, partile isi revendica anumite amplasamente.
Potrivit art. III alin 2 din Lg. 169/1997, „Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecatoresti de drept comun.”
In literatura juridica, interesul a fost definit ca fiind folosul practic, imediat pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. In speta, interesul trebuie verificat in persoana paratei, care a promovat cererea reconventionala.
Eventuala indreptatire a paratei si reclamantei asupra aceluiasi amplasament nu conditioneaza valabilitatea titlului reclamantei (in care sunt cuprinse suprafete de teren pe care parata sustine ca au apartinut autorilor ei si nu autorilor reclamantei), constarea nulitatii titlului 59247/30.09.1994, emis pe numele autoarei reclamantei, S.M., nefiind raportata la faptul ca pe acelasi teren sunt emise doua titluri de proprietate. Aceste situatii pot fi reglementate pe calea unor actiuni de drept comun, cum ar fi o eventuala actiune in revendicare.
Astfel, avand in vedere considerentele expuse, instanta a admis exceptia lipsei de interes in promovarea cererii reconventionale, pe care pe cale de consecinta a respins-o.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, desi ambele parti le-au solicitat, doar parata – reclamanta a facut dovada efectuarii acestora, depunand doua chitante de plata onorariului de avocat, in cuantum de cate 1000 lei fiecare.
Vazand dispozitiile art. 276 C.pr.civ, instanta a admis in parte cererea paratei - reclamante de obligarea reclamatei - parate la plata de cheltuieli, considerandu-le intemeiate doar in ceea ce priveste apararea exercitata impotriva actiunii principale, avand in vedere ca cererea reconventionala a fost respinsa.
Impotriva acestei sentinte, atat reclamanta cat si parata M.M. au formulat recurs in termenul legal, motivate prin cererile de recurs si legal scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
In motivarea recursului, reclamanta A.V. a aratat, in esenta, ca prima instanta a apreciat in mod eronat ca este vorba de o nulitate relativa. Astfel, pentru modul de intocmire a TP nr. 59247/1994 titularei nu i se poate imputa nicio culpa, iar pana in anul 2009, cand s-a pronuntat hotararea de modificare a titlului nu se poate considera ca a inceput sa curga termenul de prescriptie. Se mai arata ca autoritatile aveau obligatia de a verifica inainte de a intocmi titlurile de proprietate daca au fost respectate cerintele legale in vigoare la acel moment, iar acestea au aratat ca au existat erori care fac incidenta institutia nulitatii absolute, in sensul art. III, al. 1, lit. a)-ii, teza I-iv. Prin actiunea principala s-a solicitat modificarea vecinatatilor si amplasarea in teren a suprafetelor ca urmare a modificarii titlului recurentei prin sentinta civila din 2009, nefiind vorba de o simpla rectificare de vecinatati.
Ca atare, recurenta solicita casarea partiala a sentintei recurate si trimiterea cauzei la aceeasi instanta pentru rejudecarea cererii.
In drept, au fost invocate disp. art. 299 c.pr.civ. si urm., 3041 si art. 312, al. 1, 2,5 c.pr.civ.
Parata M.M. a criticat sentinta primei instante pentru urmatoarele motive:
Prin sentinta civila nr. 128/2009, pronuntata de Judecatoria Podu Turcului, terenul proprietatea reclamantei a fost translatat peste terenul paratei, dandu-i-se date topo care nu exista in planul parcelar al comunei Podu Turcului. Parata a fost nevoita sa formuleze cerere reconventionala, solicitand anularea titlului de proprietate apartinand reclamantei, precum si a actelor juridice subsecvente in sensul radierii celor doua suprafete de teren de 1500 mp, deoarece este singura indreptatita la reconstituire. Se mai arata ca solutia primei instante, in sensul admiterii exceptiei lipsei de interes este gresita, deoarece interesul rezulta tocmai din situatia juridica creata prin pronuntarea sentintei civile nr.128/2009. Prin respingerea cererii reconventionale si mentinerea titlului reclamantei se ajunge la situatia paradoxala ca aceeasi suprafata de teren sa fie inscrisa in doua titluri, iar solutia instantei, dublata de motivarea ca partile isi pot rezolva conflictul pe calea actiunii in revendicare, nu pune capat situatie litigioase dintre parti.
Recurenta-parata solicita casarea in parte a sentintei recurate si trimiterea cauzei aceleiasi instante pentru rejudecarea cererii reconventionale.
In drept, au fost invocate disp. art. 299 c.pr.civ. si urmatoarele.
Legal citate, intimatele nu s-au prezentat la judecata (cu exceptia intimatei S.M.) si nu au formulat intampinare.
In recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizand probatoriul administrat in cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate si din oficiu, instanta retine urmatoarele:
Recursurile sunt fondate.
Prima instanta a solutionat in mod gresit cererea principala, prin admiterea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, facand o gresita calificare juridica a acestei cereri ca fiind o cererea in anularea titlului de proprietate al paratei (nulitate relativa). Instanta de fond a retinut in mod corect ca nu sunt incidente cazurile de nulitate absoluta prevazute de art. III din Legea nr. 169/1997, insa nu este vorba nici de un caz de nulitate relativa, deoarece, ca si cele privind nulitatea absoluta, cazurile de nulitate relativa sunt imprejurari care trebuie sa existe la data emiterii actului contestat, intrucat verificarea valabilitatii unui act juridic raporta la momentul emiterii lui este de esenta institutiei nulitatii.
Cererea reclamantei este o actiune de fond funciar neprevazuta de lege, dar consacrata de practica judiciara, avand in vedere varietatea cazuisticii in materie, prin care reclamanta cere reasezarea in teren, din punct de vedere topocadastral a unei suprafete de teren apartinand paratei.
Jurisprudenta nu a transat in mod clar problema prescriptibilitatii unor astfel de actiunii, existand opinia potrivit careia este prescriptibila in termenul general, potrivit art. 1890 c.civ, corelat cu dispozitiile Decretului nr. 167/1958, intrucat n-au fost declarate imprescriptibile de lege, precum si opinia ca ar fi imprescriptibile, raportat la finalitatea lor, care ar fi apararea dreptului de proprietate, ce este perpetuu.
In speta, chiar si in varianta in care se imbratiseaza ideea prescriptibilitatii actiunii, trebuie remarcat ca termenul de prescriptie nu a inceput sa curga de la momentul emiterii titlului a carui modificare se cerere, ci de la momentul la care sentinta nr. 128/2009, deoarece doar de la acel moment, care urmare a impartirii suprafetei de teren de 3000 mp in doua parcele de cate 1500 mp, cu alte coordonate parcelare, acest teren se suprapunea din punct de vedere cadastral cu terenul inscris in T.P. nr. 61282/2002 in intravilan.
Ca atare, la momentul promovarii cererii principale, termenul de prescriptie nu se implinise, astfel incat instanta va respinge exceptia prescriptiei ca neintemeiata.
In ceea ce priveste recursul formulat de recurenta M.M., instanta retine ca reclamanta a invocat exceptia lipsei de interes generic, fara a o motiva in fapt si in drept, motivarea data de instanta solutiei date instanta cu privire la exceptia lipsei de interes este gresita, raportat la obiectul cererii reconventionale.
Este adevarat ca problema suprapunerii terenurilor partilor s-ar putea rezolva pe calea unei actiunii in revendicare, in cadrul careia instanta ar analiza valabilitatea titlurilor partilor, insa acest aspect nu poate conduce la aprecierea ca actiunea in constatarea nulitatii absolute este lipsita de interes. De vreme ce parata a ales aceasta cale procedurala pentru analiza valabilitatii titlului paratei, instanta trebuie sa se pronunte, intrucat admiterea exceptiei lipsei de interes pentru motivele expuse de instanta de fond este de natura sa incalce paratei liberul acces la justitie, cu incalcarea art. 21 din Constitutie si a art. 6 din CEDO.
Pe de alta parte, instanta retine ca problema interesului este determinanta intr-o actiune in constatarea nulitatii absolute a unui titlu de proprietate, insa dintr-o alta perspectiva, respectiv a formularii de catre reclamant (parata M.M.) a unei cereri de reconstituire pentru terenul in litigiu, respectiv cele doua suprafete de teren de cate 1500 mp, inscrise in titlul reclamantei ca urmare a pronuntarii sentintei civile nr. 128/2009, raportat la art. 8 din Legea nr. 18/1991, deoarece indiferent daca reclamantul ar avea sau nu dreptul la reconstituire ar fi trebuit sa-l fi cerut in acelasi timp cu paratul, pentru a putea critica faptul ca i s-a reconstituit unei persoane care nu avea dreptul. In lipsa unei cereri de reconstituire nu se poate reprosa comisiilor ca au dispus in alt mod de terenul solicitat de reclamant.
Probatoriul administrat in speta este insa insuficient pentru ca instanta de recurs sa solutioneze exceptia lipsei de interes din perspectiva aratata mai sus. In fata primei instante nu s-a efectuat o expertiza topocadastru, iar din adresa aflata la fila 54, dosar fond ar rezulta ca suprafata de 3ooo mp inscrisa initial in titlul reclamantei a fost inscrisa eronat, aceasta nefiind solicitata prin cererea de reconstituire si suprapunandu-se peste trei parcele inscrise in titlul autoarei paratei M.M..
Pe de alta parte, prin adresa de la fila 16, Comisia Locala Podu Turcului sustine ca la intocmirea titlului de proprietate al autoarei paratei M.M. nu s-a tinut seama de titlul reclamantei, fiind inscrise in mod gresit vecinatatile.
Din analiza titlurilor de proprietate ale partilor raportat la cererile de reconstituire si la rolurile agricole, ar rezulta ca fiecare dintre parti a primit intreaga suprafata totala solicitata, aceasta fiind inscrisa si la rolul agricol, insa deoarece in cele doua cereri nu s-au aratat punctele topice in care se afla terenurile solicitate, pentru fiecare trup de teren, instanta este in imposibilitate sa analizeze daca parata a solicitat suprafata de teren a carei radiere o cere, situatia fiind complicata si de faptul ca prin impartirea suprafetei initiale de teren de 3000 mp in doua suprafete de 1500 mp, dar cu alte coordonate topo, din punct de vedere al parcelelor, este posibil sa se fi inscris in titlul reclamantei o cu totul alta suprafata de teren decat cea solicitata.
Instanta retine ca, privitor la titlul de proprietate al reclamantei in vechea configuratie, autoarea paratei, S.S., a solicitat in contradictoriu cu autoarea reclamantei, S.M., anularea titlului de proprietate al reclamantei, cerere ce a fost respinsa irevocabil, astfel incat pentru a nu se incalca autoritatea de lucru judecat, anularea titlului reclamantei nu se poate cere decat cu privire la modificarile aduse prin sentinta civila nr. 128/2009, care nu este opozabila paratei M.M..
Fata de cele expuse mai sus, instanta apreciaza ca se impune efectuarea unei expertize topocadastru, pentru identificarea in teren a suprafetelor ce fac obiectul cererii reconventionale, respectiv cele doua suprafete de 1500 mp si, respectiv, confruntarea coordonatelor topocadastrale mentionate ale acestora cu parcelele ce exista in materialitatea lor in cadrul solei respective (T 75), pentru a verifica in care titlu se regaseste suprafata identificata la fata locului si la rolul carei parti a fost inscrisa, avand in vedere ca cererile de reconstituire sunt fidele rolurilor agricole ale fiecareia din autoarele partilor, trimitand la acestea.
Fata de cele expuse mai sus, instanta va admite recursurile si va casa sentinta recurata, constatand ca, in ceea ce priveste cererea reconventionala se impune casarea cu retinerea pentru completarea probatoriului. Avand, insa, in vedere solutia data cu privire recursul reclamantei A.V., care impune casarea cu trimitere si faptul ca cele doua cereri sunt indisolubil legate si trebui solutionate impreuna, instanta va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante in intregime, unind cu fondul exceptia lipsei de interes, avand in vedere necesitatea administrarii de probe.
Instanta de trimitere va administra proba cu expertiza topocadastru cu obiectivele expuse mai sus, si, de-asemenea, avand in vedere modalitatea confuza de redactare a cererii principale, va cere reclamantei sa formuleze precizari, mai ales cu privire la punctul b) al acestei cereri.