Minori - legaturi personale cu minorul Decizie nr. 329/A din data de 14.12.2009
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr. 329/14.12.2009, pronuntata in dosarul nr. 4605/180/2009 al Judecatoriei Bacau, s-a admis, in parte, cererea formulata de reclamantul R.C.A. in contradictoriu cu parata R.R., pentru desfacerea casatoriei partilor, s-a admis cererea reconventionala si s-a dispus desfacerea casatoriei partilor din culpa comuna a sotilor, parata reclamanta revenind la numele anterior casatoriei. Minora R.M. nr. 24.06.2002 a fost incredintata spre crestere si educare paratei, reclamantul fiind obligat la plata unei pensii de ¼ din veniturile nete ale reclamantului. Programul de vizita al minorei a fost stabilit o data la doua saptamani, de sambata ora 1700 pana duminica ora 1800, cu luarea minorei la domiciliul reclamantului iar pe timpul vacantelor s-a stabilit luarea minorei timp de o saptamana in vacanta de iarna si 3 saptamani in vacanta de vara.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca relatiile dintre soti sunt grav vatamate si fac imposibila casatoria, instanta aplicand, la cererea partilor dispozitiile art. 617 alin. 2 Cod procedura civila. In interesul minorei si avand in vedere si optiunea partilor, s-a dispus incredintarea minorei spre crestere si educare paratei cu obligarea reclamantului la plata unei pensii in cota de ¼ din veniturile nete, obligarea facandu-se incepand cu data pronuntarii, motivat de faptul ca, ulterior, separarii sotilor, reclamantul a sprijinit material minora in fiecare luna.
In ceea ce priveste programul de vizita, instanta a aratat ca, potrivit art. 43 alin. 3 Codul familiei, parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu minorul precum si dreptul de a veghea la cresterea, educarea invatatura si pregatirea profesionala a copilului. Instanta a stabilit programul de vizita tinand cont de interesul si stabilitatea emotionala a minorei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, parata reclamanta.
Apelul a fost legal timbrat.
In motivarea apelului, apelanta a aratat ca nu este de acord cu programul de vizita stabilit, in sensul ca nu se impune luarea minorei din domiciliul mamei si aceasta pentru ca minora este afectata de despartirea parintilor, a asistat la o serie de stari conflictuale in urma carora urmeaza o terapie psihologica. Fata de aceasta imprejurare, avand in vedere ca minora are o parere negativa fata de tata si bunicii paterni nu se impune luarea in domiciliul acestora, asa cum luarea minorei, pe timpul vacantei, timp de trei saptamani este o masura ce o priveaza pe minora de terapia pe care o urmeaza.
In sustinerea apelului s-au depus inscrisuri: adresa nr. 2203/09.07.2009 a Policlinicii de Copii Bacau, adresa nr. 3408/2009 a Sectiei nr. 1 Politia Municipiului Bacau, CML/05.06.2009.
Intimatul a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat, aratand ca se impune ca tatal sa pastreze legaturile cu minora.
In apel, raportat la motivele de apel sustinute de apelanta si inscrisurile depuse, tribunalul a constatat ca se impune audierea minorei in camera de consiliu, sens in care s-a incheiat procesul verbal din 22.10.2009.
Analizand motivele de apel invocate si din oficiu, tribunalul retine ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Sustinerile apelantei in sensul ca minora are o parere negativa fata de tata si de asemenea fata de bunicii paterni nu este probata, din declaratia martorei G. C. - insasi mama paratei, rezultand ca de minora se ocupau ambii parinti si ca, ulterior separarii, paratul a manifestata interes fata de cresterea minorei, vizitand-o si trimitandu-i lunar bani.
Minora, audiata in camera de consiliu, nu a respins posibilitatea vizitarii sale de catre tata, ba dimpotriva a aratat ca-si doreste sa mearga cu tatal dar nu foarte des, prin aceasta minora incercand sa evite situatiile conflictuale dintre parinti. A rezultat din audierea minorei ca disconfortul emotional este provocat de certurile care au loc intre parinti si pe care minora incearca sa le evite chiar daca prin aceasta ar insemna sa-si vada tatal mai rar.
Minora nu a manifestat aversiunea fata de tata si bunicii paterni, sentiment la care face referire apelanta in sustinerile apelului.
Incidentul la care face referire apelanta si care a avut loc la Hemeiusi, este relatat doar de martora reclamantului, numita R.V. care a aratat ca parata insasi a avut un comportament necorespunzator, nerezultand din declaratiile martorilor si nici din audierea minorei ca reclamantul a agresat minora.
Minora si-a exprimat constient dorinta ca parintii sa se impace si sa fie „ca inainte”, temerea minorei axandu-se cu precadere nu pe relatiile conflictuale a sa cu unul din parinti ci pe starea conflictuala dintre cei doi parinti, incercarea sa fiind in a evita certurile parintilor si nu in a evita unul din parinti, in speta tatal.
Fata de aceasta imprejurare, vizitarea minorei in domiciliul mamei, nu ar face decat sa mentina starea conflictuala dintre parti, afectand minora suplimentar, copilul dorindu-si cel mai mult tocmai sa nu mai asiste la certuri intre parinti.
Privitor la programul aferent vacantelor, avand in vedere probele administrate, tribunalul retine ca sustinerile apelantei nu pot fi primite, consilierea psihologica a minorei putand continua chiar daca minora este temporar la tata.
In consecinta, vazand dispozitiile art. 296 Cod procedura civila, tribunalul va respinge apelul ca nefondat, interesul minorei fiind acela de a continua legaturile firesti cu tatal temei pentru a conferi minorei i stare de liniste si normalitate precum cea anterioara separarii parintilor, stare pe care minora si-o doreste mult.