Fond funciar Decizie nr. 688 din data de 15.07.2009
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr. 3034/20.03.2009 a Judecatoriei Bacau a fost respinsa ca inadmisibila actiunea civila avand ca obiect "obligatie de a face" formulata de catre reclamantul N.M. in contradictoriu cu paratele Comisia Locala O. si Comisia Judeteana Bacau pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 27 al. 3 din H.G. 890/2005 persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de catre comisiile locale... pot face contestatie, in termen de 10 zile ..., contestatie adresata comisiei judetene. La aliniatele 7 si 8 ale aceluiasi articol se prevede ca dupa analizare, comisia judeteana, prin hotarare, va solutiona contestatiile, iar persoanele nemultumite pot face plangere impotriva comisiei judetene la judecatorie, in termen de 30 de zile.
Prin urmare reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere care se adreseaza comisiei locale , iar impotriva propunerilor facute de aceasta comisie , persoana nemultumita poate face contestatie la comisia judeteana.
In cazul de fata , reclamantul N.M. , cu toate ca a formulat prima cerere din care se putea intelege doleanta sa abia in data de 13.01.2009 la Comisia locala O., nu a asteptat raspunsul sau propunerile acesteia si , la data de 16.02.2009 ,a formulat o cerere direct la Judecatoria Bacau pentru inscrierea unor suprafete de teren in titlul de proprietate nr. 228550/1997.
Prin prisma actelor normative amintite mai sus, instanta constata ca aceasta cerere este inadmisibila, atat pentru faptul ca cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate se adreseaza direct comisiei locale si nu judecatoriei, cat si pentru considerentul ca eventualele contestatii impotriva propunerilor comisiei locale se adreseaza comisiei judetene si nu instantelor judecatoresti.
In consecinta, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii si va respinge actiunea ca inadmisibila.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul criticand-o in esenta pe motiv ca instanta nu s-a pronuntat asupra fondului cererii sale.
Intimatele nu au depus intampinare in aparare.
In recurs, reclamantul recurent a depus in copia titlul de proprietate nr.228550/28.02.1997.
Examinand actele si lucrarile dosarului prin raportare la motivele de recurs invocate constata ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:
Din modalitatea in care reclamantul a formulat cererea de chemare in judecata rezulta ca acesta a solicitat obligarea paratelor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren a carui suprafata nu o precizeaza si inscrierea acestuia in TP nr.228550/1997.
Contrar celor retinute de catre instanta de fond aceasta cerere de reconstituire a fost formulata si la Comisia Locala O. la data de 22.12.2008 dupa cum rezulta din chiar recunoasterea acestei parate conform inscrisului aflat la fila 19 din dosarul de fond.
Prin acelasi inscris parata Comisia Locala O. isi exprima punctul de vedere in sensul ca cererea reclamantului este tardiva si neintemeiata, fara insa ca in conformitate cu atributiile stabilite in sarcina sa prin art.6 lit.a,b si h din H.G. 890/2005 sa faca a propunere de validare sau invalidare a pretentiilor reclamantului pentru ca acesta sa uzeze de caile administrative puse la dispozitia sa in cazul respingerii cererii de reconstituire.
In acest contest reclamantul s-a adresat instantei de judecata solicitandu-i obligarea paratelor la reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nefiind solutionata de catre autoritatile administrative competente potrivit legii, instanta de judecata in virtutea dreptului sau de plenitudine de jurisdictie acordat prin lege nu este limitata doar la posibilitatea de a anliza legalitatea si temeinicia actelor pe care autoritatile administrative le emit in exercitarea atributiilor stabilite de lege prin procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, ce poate dispune ea insasi asupra reconstituirii dreptului de proprietate si a amplasamentului.
Aceasta, deoarece nesolutionarea cererii reclamantului echivaleaza cu refuzul reconstituirii dreptului de proprietate, refuz ce nu poate ramane necenzurat fata de dispozitiile art.21 alin.1 din Constitutia Romaniei.
De altfel, reluarea procedurilor administrative, in sensul aratat de catre instanta de fond, contravine si principiului solutionarii cauzei intr-un termen rezonabil, principiu consacrat prin art.6 paragraful 1 din C.E.D.O.
Pentru aceste considerente constatand ca in mod gresit cauza a fost solutionata in temeiul exceptiei inadmsibilitatii, in temeiul art. 304 pct.9 si art.312 alin.3 si 5 cod procedura civila va admite recursul, va casa in tot sentrinta civila recurata si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, aceasta urmand a se pronunta asupra cererii de reconstituire formulata de catre reclamant.