INCREDINTARE MINOR INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI Sentinta civila nr. 2060 din data de 22.01.2006
pronunțată de Curtea de Apel Bacau

6.INCREDINTARE MINOR INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI
Analiza motivelor de recurs, avand in vedere dispozitiile art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si art. 3 din Conventia ONU din 20.11.1989 cu privire la drepturile copilului, care subordoneaza principiului superior al copilului orice reglementari si decizii ce privesc drepturile copiilor.
Prin sentinta civila nr. 2060/2005 Judecatoria Roman a admis actiunea de divort formulata de reclamanta si in parte cererea reconventionala formulata de parat.
S-a desfacut casatoria din vina ambilor soti, s-a dispus revenirea reclamantei la numele avut anterior casatoriei, i-a fost incredintat reclamantei minorul spre crestere si educare, fiind obligat paratul la plata unei contributii lunare de intretinere in favoarea acestuia.
S-a retinut, in privinta solutiei privind incredintarea minorului, ca ambii parinti manifesta afectiune fata de copil si se ocupa de cresterea si educarea acestuia.
Faptul ca reclamanta 1-a dus la cresa, in conditiile in care era incadrata in munca si nu avea posibilitatea de a se ocupa exclusiv de el, nu insemna ca nu ar fi o mama buna, iar de altfel nici paratul nu este casnic, copilul fiind ingrijit de bunicii paterni.
Pe de alta parte, desi ambii parinti au conditii aproximativ egale de crestere a copilului, varsta acestuia (2 ani) impune prezenta zilnica a mamei sale in preajma lui.
Prin decizia civila nr.85/2006 s-a respins ca nefondat apelul paratului-reclamant, apelul vizand solutionarea cererii sale reconventionale privind incredintarea minorului.
S-a apreciat faptul ca prima instanta a tinut cont, in mod corect, de criteriile clasice de apreciere cum sunt: varsta copilului, conduita morala a parintilor, gradul de atasament fata de copil, situatia materiala, posibilitatile concrete de a se ocupa de minor.
S-a mai retinut ca fata de probele administrate nu rezulta lipsa de interes a mamei, care a facut demersuri repetate pentru a lua copilul in ingrijire, dupa ce apelantul 1-a luat fara consimtamantul sau.
Impotriva acestei decizii, paratul - reclamant a declarat recurs. Curtea, pornind in analiza motivelor de recurs, incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, de la aplicarea principiului interesului superior al copilului, a retinut in baza probatoriului administrat ca mama minorului, careia i-a fost incredintat copilul prin hotararile anterioare, este plecata din tara, iar minorul se afla in ingrijirea tatalui (recurentul), unde are conditii corespunzatoare.
Intr-adevar, mama nu poate fi „sanctionata" pentru faptul ca lucreaza in strainatate, dar sustinerile sale ca urmareste sa se ocupe efectiv de minor, sa fie langa acesta, asigurandu-i un climat de stabilitate nu pot fi retinute in situatie existenta.
In consecinta, Curtea a apreciat ca principiul interesului superior al copilului, fiind o conditie "sine-qua-non" a oricaror demersuri si decizii vizand minorul, impune la acest moment, ca minorul sa fie incredintat tatalui.
Din actele existente, din ancheta sociala, rezulta ca minorul este ingrijit si educat corespunzator in locuinta tatalui, astfel incat urmeaza a fi mentinut in acest mediu stabil de crestere si educare.
Fata de acestea, Curtea a admis recursul, a modificat in tot decizia tribunalului, a admis apelul, a schimbat in parte sentinta judecatoriei in sensul ca a admis cererea reconventionala si in consecinta potrivit art. 42 - 44 Codul familiei si art. 31 din Legea nr. 272/2994 a incredintat reclamantului - parat spre crestere si educare minorul.
Decizia civila nr. 1238/8.11.2006