Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Pretentii Sentinta civila nr. 1457 din data de 07.07.2010
pronunțată de Judecatoria Medias


Judecatoria Medias
Sentinta civila nr.1457/07.07.2010
Domeniu asociat - civil - pretentii


Constata ca , prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instante la data de 29.03.2010 , reclamantul B. I., domiciliat in M. , str. 1 D. , nr.- , jud. S. , a solicitat obligarea paratei D. S. S. , cu sediul in S. , C. D. , nr.- , jud. S. , la plata sumei de 2.000 lei , cu titlu de despagubiri ; cu cheltuieli de judecata .
In motivarea actiunii sale , reclamantul invedereaza ca , in toamna anului 2008 , i-a fost distrusa in proportie de peste 50 % cultura de porumb de pe o suprafata de 1,9 ha , de catre porcii mistreti .
Actiunea nu este motivata in drept .
Prin intampinarea formulata , parata s-a opus admiterii actiunii .
In motivarea intampinarii se arata ca parata este exonerata de raspundere in ceea ce priveste paguba invocata de reclamant , intrucat acesta nu si-a respectat obligatiile care ii reveneau corespunzator prevederilor H.G. 748/2002 , in sensul ca nu a adresat O. S. M. nicio cerere pentru intreprinderea actiunilor de indepartare a vanatului , prin care sa invedereze acestuia ca are infiintate culturi de porumb si sa solicite sprijin pentru paza acestor culturi .
Analizand actele si lucrarile dosarului , instanta a retinut urmatoarele :
La data de 11.09.2008 C. A. din cadrul P. M. a intocmit un proces verbal ( fila 4 dosar ) , in care se precizeaza ca , la solicitarea reclamantului , s-a constatat ca , pe tarlaua 43 din parcela 2223/5/2 , cultivata cu porumb , cultura a fost distrusa de mistreti in proportie de 50 % , paguba fiind evaluata la suma de 2.000 lei .
Cu actul de partaj voluntar autentificat ( filele 7-9 dosar ) reclamantul face dovada faptului ca are calitatea de coproprietar asupra terenului identificat mai sus .
Probele testimoniale administrate coroborate cu procesul verbal de constatare si evaluare a pagubei evidentiat mai sus dovedesc faptul ca reclamantul a suferit un prejudiciu prin distrugerea partiala a culturii de porumb de catre porcii mistreti .
Raspunderea gestionarului fondurilor de vanatoare , in speta D. S. S. , pentru prejudiciile cauzate de vanat , este antrenata , insa , numai in conditiile legii .
Astfel art. 13 din Legea 407/2006 a vanatorii si protectiei fondului cinegetic prevede obligatia de despagubire in sarcina gestionarului fondurilor de vanatoare pentru pagubele produse culturilor agricole de catre exemplarele din speciile de fauna de interes cinegetic , insa numai in situatia in care acesta nu si-a respectat obligatiile pentru prevenirea pagubelor ( alin.2 lit.a ).
Potrivit dispozitiilor alineatului 3 al art. 13 din Legea 407/2006 , pentru situatiile in care atat gestionarul , cat si proprietarul de culturi agricole si-au indeplinit toate obligatiile pentru prevenirea pagubelor , despagubirile se suporta de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura .
Pentru ca gestionarul fondului cinegetic sa fi putut avea posibilitatea sa-si execute obligatiile ce-i revin in baza legii pentru prevenirea pagubelor , ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca este data o situatie de natura sa presupuna interventia sa pentru prevenirea unor asemenea pagube .
Conform Normelor metodologice privind protectia culturilor agricole , silvice si a animalelor domestice impotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vanat , aprobate prin H.G. 748/2002 , care erau in vigoare in septembrie 2008 , proprietarii sau detinatorii de culturi agricole au o serie de obligatii pentru prevenirea unor asemenea pagube .
Astfel , potrivit art. 2 din actul normativ , acestia intreprind urmatoarele actiuni , cu sprijinul gestionarilor fondurilor de vanatoare : a) asigura paza corespunzatoare in culturile agricole in perioadele in care acestea sunt frecvent cautate de vanat pentru hrana ; b) amplaseaza in cultura agricola instalatii de speriat vanatul , permise de lege , cu ajutorul carora vor alunga sau impiedica patrunderea animalelor salbatice in interiorul culturii .
Asadar , se retine ca proprietarii sau detinatorii de culturi agricole beneficiaza de sprijinul gestionarilor fondurilor de vanatoare pentru aducerea la indeplinire a acestor obligatii , insa pentru a le fi acordat acest sprijin este necesar sa aduca la cunostinta acestora ca au culturi agricole expuse distrugerii cauzate de vanat .
Astfel , potrivit art. 4 din norme , gestionarul fondului de vanatoare pune la dispozitia detinatorilor sau proprietarilor de terenuri agricole , cu titlu de folosinta gratuita , instalatii de speriat vanatul , insa , numai la cererea acestora .
De altfel , obligatia detinatorilor sau proprietarilor de terenuri agricole expuse vanatului de a solicita gestionarului fondului de vanatoare punerea la dispozitie a instalatiilor de speriat vanatul , este prevazuta expres de art. 6 din norme .
In acord cu prevederile art. 6 alin.2 din norme , adresa catre gestionarului fondului de vanatoare poate fi depusa si la primaria in raza careia se afla terenul agricol , cu obligatia acesteia de a transmite solicitarea gestionarului fondului de vanatoare , fiind astfel facilitata obtinerea interventiei acestuia .
Reclamantul nu a invocat si nu s-a dovedit in cauza ca acesta ar fi respectat obligatiile care ii reveneau pentru prevenirea pagubelor produse de vanat , astfel ca nu poate fi angajata raspunderea paratei in vederea repararii prejudiciului suferit de reclamant , pentru considerentele de fapt si de drept deja dezvoltate .
In consecinta , actiunea reclamantului fiind neintemeiata , urmeaza a fi respinsa .

Sursa: Portal.just.ro