JUDECATORIA BACAU
SENTINTA PENALA NR.1112 din 01 iunie 2009
Infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 alin 1 din OUG. nr. 195/2002 republicata cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen
Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria Bacau nr. 4892/P/ 2008 din 16.12.2008 inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. 68/180/ 05.01.2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului AV pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin 1 din OUG. nr. 195/2002 republicata cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.
In fapt , prin actul de sesizare s-a retinut ca la datele de 16.06.2008 si 08.11.2008 inculpatul a condus pe drumurile publice din mun. Bacau autoturismul marca …. cu nr. de inmatriculare ……fara a poseda permis de conducere.
In cursul cercetarii judecatoresti in conformitate cu dispozitiile art 323 Cprpen si art 69-74 Cprpen a fost audiat inculpatul care a recunoscut comiterea faptei.
Instanta a procedat la audierea martorilor FH si GL, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar:
Analizand intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 16 iunie 2008, in jurul orelor 1,20, organelle de politie din cadrul I.P.J. -Serviciul Politiei Rutiere, efectuind activitati de supraveghere si control a traficului rutier, au oprit pe str.Calea Marasesti din mun.Bacau autoturismul marca …, avand numprul de inmatriculare …., condus de inculpatul AV
Fiindu-i solicitate documentele in vederea verificarii, inculpatul AV a declarat, in prezenta martorului FH, ca nu are documentele masinii asupra sa si ca nu poseda permis de conducere. In urma verificarilor effectuate in baza de date a S.P.R.Bacau s-a stability ca inculpatul nu avea dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, nefiind posesor al unui permis de conducere (fl.9)
La data de 08.11.2008, in jurul orelor 20,30inculpatul AV a condos din nou autoturismul marca Peugeot , avand numarul de inmatriculare ….., pe str.Constantin din mun.Bacau.Fiind depistat de organele de politie inculpatul nu a oprit autoturismul la semnalul regulamentar al acestora, motiv pentru care a fost urmarit pe strada Bucovinei, unde a abandonat vehiculul. Cu ocazia cercetarilor a fost identificat pasagerul aflat pe scaunul din dreapta vfata al autoturismului, in persoana martorei GL care a declarat (fl.16) ca autoturismul fusese condos de inculpate, fara a poseda permis de conducere.
Cu prilejul audierii, in cursul urmarii penale, numitul AV a recunoscut ca la datele de 16.06.2008 si 08.11.208 a condus autoturismul marca Peugeot cu numarul de inmatriculare …. pe drumurile publice din mun.Bacau fara a poseda permis de conducere.
Situatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu:
-procese verbale de constatare a infractiunii flagrante-fl.7+8,13-15 u.p.
- adresa SPR Bacau din care rezulta ca inculpatul nu poseda permis de con ducere-fl.9
-declaratii martori FH-fl.10 si GL-fl.16,
- declaratii inculpate-fl.27-28,
In drept fapta inculpatului care la datele de 16.06.2008 si 08.11.2008 a condus pe drumurile publice din mun. Bacau autoturismul marca Peugeot cu nr. de inmatriculare ……fara a poseda permis de conducere, intruneste elementele constitutive ale infractiunii conducere pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin 1 din OUG. nr. 195/2002 republicata cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse sau care s-ar fi putut produce.
Instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sincera de recunoastere a faptei, prezentande-se in fata organelor judiciare, imprejurari ce vor fi retinute ca circumstante atenuante cf. art.74-76 C.pen in temeiul carora instanta va aplica o pedeapsa sub minimul special.
In consecinta instanta in baza art. 86 alin 1 din OUG.nr. 195/2002 republicata cu aplic.art. 41 alin 2 Cpen, art. 74 lit.a,c Cpen si art. 76 lit.d Cpen va condamna inculpatul la pedeapsa de 6 luni inchisoare.
In baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executarii pedepsei principale.
Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, in baza art. 81 Cpen va suspenda conditionat executarea acesteia pe o durata de 2 ani si 6 luni, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 Cpen.
Pentru aplicarea acestei masuri, instanta a avut in vedere comportarea sincera a inculpatului in cursul procesului penal, faptul ca nu este cunoscut cu antecedente penale.
In consecinta, savarsirea infractiunii are un character accidental , astfel incat indreptarea inculpatului , in sensul conformarii dispozitiilor legii penale , se poate realize si fara privare de libertate.
In baza art. 359 Cprpen va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cpen a caror nerespectare are drept urmarer revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
Instanta constata ca prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit caruia” pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii (…), se suspenda si executarea pedepselor accesorii”.Aceasta dispozitie legala a fost introdusa pentru clarificarea unor aspecte mentionate in doctrina penala, care aprecia ca pedepsele accesorii sunt alaturate, secundare pedepselor principale cu inchisoarea cu detentiunea pe viata si ca acestea presupun interzicerea drepturilor prevazute de lege pe toata durata executarii pedepsei principale.In consecinta, se aprecia ca in cazul pedepselor suspendate conditionat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii,, in conditiile in care pedeapsa principala nu ar fi executabila, ci suspendata conditionat.
Prin introducerea dispozitiei legale mentionate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, in sensul ca pedepsele accesorii pot insoti si o pedeapsa suspendata conditionat, insa, in acest caz , si executarea acestora este suspendata, pe toata durata suspendarii conditionate a execuitarii pedepsei principale.
O interpretare contrara in sensul ca s-ar impune doar suspendarea executarii pedepselor accesorii, automat , in virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fara ca in prealabil instanta sa-l fi aplicat, nu poate fi primita , intrucat nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.
In consecinta, instanta va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmand ca ulterior sa dispuna suspendarea executarii acestora, avand in vedere ca si executarea pedepsei principale a fost suspendata conditiont.
Aplicarea pedepselor accesorii inulpatului trebuie realizata atat in baza art. 71 si art. 64 Cpen., cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea nr.30/1994.
Asfel, in cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotaratea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate in executarea unei pedepse, constatand ca in legislatia britanica “interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea infractiunii” (aceiasi conceptie a legiuitorului reflectandu-se si in legislatia romana actuala,n.inst). Curtea a acceptat “ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului in determinarea faptului daca restrangerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata in timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru”, insa a concluzionat ca articolul 3 din Primul Protocol aditional a fost incalcat, intrucat “legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor in conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, in orice imprejurare, intra in marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri”.
In consecinta, o aplicare automata , in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca art. 3 din Primul Protocol aditional.
Prin urmare, in aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului , instanta nu va plica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savarsite sau de comportamentul inculpatului,
Asfel, circumstantele personale ale inculpatului si lipsa antecedentelor sale penale determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si in consecinta, in baza art. 71 Cpen si art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.
In baza art. 71 alin 5 C.pen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
??
??
??
??
2