Calificarea cererii opozitie/contestatie la executare Decizie nr. 22 din data de 11.01.2012
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta nr. 2320/19.10.2010, pronuntata in dosarul nr. 2454/260/2010, Judecatoria Moinesti a admis contestatia la executare formulata de S.C. A.P. SRL in contradictoriu cu S.C. VSV I.G. SRL impotriva formelor de executare nr.30/2010 ale Biroului Executoresc B.J., a dispus suspendarea executarii silite, pana la solutionarea definitiva si irevocabile a cauzei si a anulat formele de executare nr.30/2010 ale Biroului Executoresc B.J..
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut urmatoarele:
In baza contractului de furnizare nr.1011/24.09.2005 , intre SC A.P. SRL Moinesti si SC VSV I.G. SRL Cluj Napoca, s-au derulat relatii comerciale (filele 19-20 dosar).
Contestatoarea emite o fila CEC in favoarea intimatei care este investita cu formula executorie si care poarta mentiunea bancii ca este anulata (fila 30 dosar).
In cadrul executarii silite demarate la cererea creditoarei de catre BEJ B.J. contestatoarea-debitoare a fost somata prin somatia nr.30/2010 sa achite creditoarei suma de 19666.56 lei si 2279,2 lei cheltuieli de executare.
Alaturi de somatie i-au fost transmise o copie dupa titlu executoriu si procesul verbal incheiat in conformitate cu prevederile art.371 indice 7 Cod proc. civila prin care s-au stabilit cheltuielile de executare.
Cheltuielile de executare sunt corect stabilite asa cum rezulta din calculul depus de executorul judecatoresc(fila 7 dosar) si cum sunt prevazute de Legea 188/2000 Ordinul Ministrului Justitiei , nr. 2550/ (2006 si Anexa nr.1 la Statutul UNEJ).
Totodata, debitoarea a fost instiintata de executorul judecatoresc ca se va dispune infiintarea popririi asupra conturilor sale.
Creditoarea isi motiveaza creanta in sensul ca ar fi diferenta de curs stabilita contractual , conform art.8 din contract , respectiv cresterea cursului valutar intre data emiterii facturii fiscale si data platii.
Nu a depus la dosarul cauzei facturile invocate , din care sa rezulte data emiterii facturilor fiscale si cand acestea au fost achitate de contestatoare.
In drept, fata de contestatia la titlu formulata, instanta a retinut ca motivele invocate vizeaza formalismul titlului executoriu, respectiv imprejurarea ca acesta a fost emis anterior, in alb, si introdus la plata ulterior, cand, ca urmare a modificarilor legislative, instrumentul de plata emis ca atare fusese retras din circulatie; un alt motiv de nulitate a filei cec a constat in lipsa mentiunii denumirii persoanei juridice, precum si a semnaturii reprezentantului legal al acesteia.
Emiterea unui cec „in alb” este permisa de legislatia specifica. Art.14 din Legea nr.59/1934 face referire la completarea ulterioara a unui cec astfel emis „daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cecul cu rea credinta, sau daca posesorul a savarsit o greseala grava in dobandirea cecului”.
Aceste dispozitii se completeaza cu Normele cadru nr.7/1994 emise de BNR, astfel: pct.67 „Cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului” iar la pct.68 se prevede ca „mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate atunci cand posesorul prezinta cecul la plata”. La pct.69 se stipuleaza ca „primitorul cecului in alb ca si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odata cu predarea cecului”. Potrivit pct.71, „nerespectarea intelegerilor stabilite in momentul emiterii cecului, cu ocazia completarii lui, va putea fi opusa posesorului numai daca se face dovada ca acesta a dobandit cecul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea lui”.
Rezulta asadar ca emiterea unei file cec cu titlu de garantie, in vederea relatiilor comerciale dintre parti, indreptateste beneficiarul sa o completeze in masura in care tragatorul nu isi indeplineste obligatia de plata in vederea careia a fost emisa cu titlu de garantie.
In ceea ce priveste lipsa denumirii persoanei juridice emitente si lipsa semnaturii reprezentantului legal, instanta a retinut ca aceste motive de nulitate sunt neintemeiate, fila cec cuprinzand denumirea tragatorului, stampila societatii debitoare si semnatura reprezentantului.
Instanta a constatat ca potrivit art. 399 alin3 C.pr.civ, „in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac”.
In consecinta, pentru a se putea invoca pe calea contestatiei la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu este necesara intrunirea cumulativa a doua conditii: in primul rand, titlul executoriu sa nu fie o hotarare judecatoreasca, iar in al doilea rand, legea sa nu prevada o alta cale de atac pentru invocarea apararilor de fond.
Daca prima conditie este indeplinita in cauza, referitor la cea de a doua conditie, se constata ca potrivit art. 54 din L 59/1934 In termen de 5 zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare iar in conformitate cu art.55 pe calea opozitiei la executare se pot invoca exceptiile de nulitate a titlului, potrivit dispozitiilor art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23.
Potrivit Pct. 257si 258 din Norma –cadru 7/1994 exceptiile pe care o persoana obligata prin cec le poate opune posesorului cecului se impart in urmatoarele categorii:
a) exceptii privitoare la nulitatea cecului;
b) exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul cecului si debitor (exceptii personale);
c) exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executarii in temeiul cecului (exceptii procedurale).
Exceptiile privitoare la nulitatea cecului sunt:
a) exceptii deduse din insasi forma cecului (exceptii formale):
b) exceptii bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).
Fiind vorba de aparari de fond referitor contestarea a debitului insasi , nu s-a facut dovada de catre creditoarea-intimata despre provenienta debitului , modalitatea de calcul si pe cale de consecinta nu exista o creanta certa , lichida si exigibila.
Conform art.379 Cod proc. civila , nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.
Daca datoria consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai intai se va face lichidarea .
Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.
Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala.
Prin Incheierea din 26.05.2010 , dosar nr.24455/260/2010 s-a dispus suspendarea provizorii a executarii silite , platindu-se cautiunea in cuantum de 2135 lei .
Fata de cele aratate anterior , a fost admisa contestatia , s-a dispus suspendarea executarii silite a formelor de executare nr. 30/2010 ale Biroului Executorului Judecatoresc B.J. , pana la solutionarea definitiva si irevocabile a prezentei, s-au anulat formele de executare nr.30/2010 ale Biroului Executorului Judecatoresc B.J..
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs S.C. VSV I.G. SRL, solicitand modificarea acesteia in sensul respingerii contestatiei la executare, iar in subsidiar, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond.
In motivare, recurenta a aratat ca motivarea sentintei recurate este contradictorie, intrucat, desi instanta a retinut neindeplinirea conditiilor cumulative pentru ca debitorul sa invoce aparari de fond impotriva titlului executoriu, si-a motivat admiterea contestatiei tocmai pe apararile de fond invocate de catre debitoare. De asemenea, masurile dispuse de instanta prin dispozitivul sentintei sunt contradictorii intrucat pe de o parte suspenda formele de executare silita, iar pe de alta parte, le anuleaza.
Recurenta a precizat ca cele retinute de instanta de fond contravin realitatii intrucat existenta obligatiei de plata se probeaza cu insasi fila CEC, titlu de credit acauzal, independent de raporturile juridice dintre parti.
Cu privire la apararile intimatei, recurenta a invederat ca aceasta a achitat cu intarziere mai multe facturi emise in temeiul contractului incheiat intre parti si pentru a nu plati penalitatile de intarziere aferente, cele doua parti au fost de acord ca intimata sa plateasca numai diferenta de curs, emitand in favoarea recurentei o fila CEC pentru aceasta suma.Asadar, cauza juridica ce sta la baza obligatiei de plata a intimatei este asumarea prin contract a acestei obligatii.
In final, recurenta a precizat ca debitoarea nu este indreptatita sa faca aparari de fond cu privire la titlul executoriuintrucat aceasta nu a promovat calea de atac a opozitiei la executare prevazuta de legea speciala.
Recursul a fost legal timbrat.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.299 si urm., art. 304 pct. 7, 8 si 9 si art. 3041 C.pr. civ, Legea nr. 59/1934, art. 46 C. com si art. 969 C.civ.
Intimata a formulat in termen legal intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
In motivare, intimata a aratat ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca recurenta a pornit executarea silita fara a avea un titlu executoriu pentru o creanta certa, lichida si exigibila, folosind in mod abuziv o fila CEC lasata drept garantie, care a fost retrasa din circulatie anterior datei introducerii la decontare, iar factura emisa pentru incasarea acestei sume este emisa ulterior introducerii la adecontare a filei CEC.
Analizand actele dosarului, instanta apreciaza recursul ca fiind intemeiat, pentru considerentele ce urmeaza:
In primul rand, instanta retine ca motivarea sentintei recurate este contradictorie. Astfel, desi retine ca in speta contestatoarea are la dispozitie calea speciala a opozitiei la executare, prima instanta procedeaza la analiza apararilor pe fond impotriva titlului executoriu, in cadrul contestatiei la executare.
Mai mult, analizand aceste aparari si retinand ca in speta nu s-a facut dovada provenientei debitului si modalitatea de calcul a acestuia, instanta a anulat doar formele de executare, nu si titlul executoriu, nepronuntandu-se in vreun sens asupra acestui capat de cerere.
In al doilea rand, instanta apreciaza ca prima instanta nu a dat dovada de suficient rol activ, procedand la solutionarea cauzei intr-un cadrul procesual incert.
Astfel, in cadrul cererii de chemare in judecata intitulata „contestatie la executare”, reclamanta-intimata a invocat atat neregularitati formale ale somatiei cat si aparari de fond impotriva CEC-ului ce reprezinta titlul executoriu, mentionand ca nu cunoaste provenienta sumei trecuta in acest titlu, actele in baza careia a fost calculata, nerecunoscand-o ca si datorie. Mai mult, reclamanta a mentionat ca este in termen sa solicite si constatarea nulitatii titlului executoriu, avand in vedere ca a formulat contestatia in termen de 3 zile de la primirea somatiei.
In aceste conditii, fata de dispozitiile art. 129 al. 4 rap. la art. 84 C. pr.civ., instanta trebuia sa puna in discutia partilor calificarea cererii de chemare in judecata si sa solicite reclamantei precizari in sensul daca intelege sa formuleze si opozitie la executare. O asemenea clarificare era esentiala intrucat numai in cadrul acestei cai de atac speciale se puteau analiza apararile sale vizand lipsa raportului fundamental care sa justifice emietrea titlului de creanta, nicidecum in cadrul contestatiei la executare.
Mergand mai departe, calificarea cererii de chemare in judecata permitea disjungerea eventualei opozitii de contestatia la executare, masura procedurala ce se impune avand in vedere este vorba despre cai procedurale diferite, opozitia presupunand probatorii si termene speciale (art. 55 din Legea nr. 59/1934) dar si o cale de atac diferita atat prin natura cat si prin termenul de declarare.
De asemenea, in conditiile in care in cadrul opozitiei la executare se discuta insasi valabilitatea titlului executoriu, era oportuna punerea in discutie a suspendarii contestatiei, in temeiul art. 244 pct. 1 c. pr.civ, pana la solutionarea irevocabila a opozitiei.
Precizari asemanatoare erau necesare si in privinta cererii de suspendare a executarii silite, avand in vedere ca in cadrul opozitiei la executare, aceasta masura doar fi dispusa numai in conditiile strict impuse de art. 54 al. 3 din Legea nr. 59/1934.
Instanta de recurs reaminteste insa ca obligatia instantei de fond este de a pune in discutia partilor toate aceste aspecte, si nu de a dispune din oficiu asupra acestora, atata timp cat partile raman in pasivitate, instanta de fond fiind in continuare tinuta de principiul disponibilitatii. Astfel, instanta este obligata sa solutioneze cauza in functie de pozitia reclamantei, iar in conditiile in care insa aceasta nu face precizarile necesare pentru a se contura un cadru procesual cert, instanta are posibilitatea suspendarii cauzei, in baza art. 1551 c. pr.civ.
In final, instanta retine ca astfel de precizari nu pot fi facute direct in cadrul caii de atac, pentru ca partile ar fi lipsite de un grad de jurisdictie, iar de pozitia reclamantei depinde inclusiv calificarea caii de atac.
Pentru toate aceste motive, in baza art. 3041 C. pr.civ, instanta va admite recursul, va dispune casarea sentintei recurate si, pentru respectarea dreptului la aparare, trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.