Uzucapiune Decizie nr. 1028 din data de 10.12.2009
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr.10007/11.12.2008, Judecatoria Bacau a respins actiunea, avand ca obiect constatare drept proprietate prin uzucapiune, formulata de reclamanta B.A.L., in contradictoriu cu paratul Municipiul Bacau, prin Primar.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut in fapt urmatoarele:
In anul 1959, prin Decizia Sfatului popular al orasului Bacau, s-a atribuit in mod gratuit si in folosinta vesnica sotilor A. si G.A., parintii reclamantei, parcela nr.8 din, cartierul V.R., in suprafata de 481 mp, cu urmatoarele vecinatati: vecinii N-str. M., S-parcela 32 , E-parcela 7 si V –Z.I.(f.8).
Asa cum reiese din declaratiile martorilor S.I. si R.I., acestia au construit o casa pe terenul atribuit in folosinta (f.43-44).
Prin cererea inregistrata sub nr.17136/23.04.2007 reclamanta a solicitat atribuirea in proprietate a terenului aferent constructiilor, situat in Bacau, fiindu-i eliberat Ordinul prefectului nr.180/6.07.2007 pentru suprafata de 481 mp(f.18).
In urma expertizei efectuate de expert A.G. (f.59-62) a reiesit ca suprafata imprejmuita si stapanita de reclamanta masoara 528 mp, cu vecinatatile: N-str. M., E-B.G. si teren CL Bacau (stapanit de reclamanta), S-C.M. si S.C., V-M.D.. Din aceasta suprafata, 481mp se regasesc in Ordinul prefectului nr.180/6.07.2007, ramanand o diferenta de 47 mp, pentru care s-a promovat prezenta actiune.
Asa cum reiese din concluziile raportului de expertiza, pe suprafata in litigiu sunt amplasate: un camin aductiune apa potabila (subteran-in partea de nord a amplasamentului), doua camine colectoare ape menajere (subterane - in partea centrala si sudica a amplasamentului), 9 stalpi teava sustinere pentru vie, 16 butuci vie, retea apa si canalizare, trotuar betonat (partial).
Potrivit adresei nr.2995/4.09.2008 a RAGC Bacau si suplimentului la raportul de expertiza, reteaua de aductiune a apei in aceasta zona a Bacaului a fost instalata in anul 1962, caminul subteran dinspre poarta de acces (partea de nord) fiind camin pentru aductiune apa potabila construit in anul 1962, iar caminele subterane din partea de sud - camine pentru evacuare apa-canal, construite tot in anul 1962.(f.66, respectiv 71).
Instanta a retinut ca prescriptia achizitiva este intemeiata pe faptul posesiei, iar pentru a duce la dobandirea dreptului de proprietate, posesia trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art.1847 Cod civil. Conform acestui text de lege, posesia trebuie sa fie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. Totodata, in temeiul art. 1860 C.civ., orice posesor posterior are facultatea, spre a putea invoca dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea autorului sau daca intre acestia a existat un raport juridic, iar posesorul anterior nu a fost proprietarul imobilului.
In speta, din adresa nr.54055/4.11.2008 a Municipiului Bacau - Sectia Juridic-contencios, reiese ca suprafata de 48 mp face parte din domeniul public al Municipiului Bacau, pe terenul in litigiu existand retele de apa si canalizare subterane, un camin de aductiune apa potabila si doua camine colectare apa menajere subterane.
Potrivit art. 1 din Legea nr.213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public, iar art.3, alin.4 din aceeasi lege prevede ca domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din Anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean.
Conform Anexei la Legea 213/1998, domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri: (...) retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente.
In ceea ce priveste regimul juridic al bunurilor care fac parte din domeniul public instanta retine ca, potrivit legii, acestea sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, ceea ce inseamna ca nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune.
Avand in vedere ca suprafata pentru care se solicita constatarea dreptului de proprietate face parte din domeniul public al Municipiului Bacau, pe aceasta suprafata fiind amplasate un camin de aductiune apa potabila si doua camine colectare apa menajere, subterane, lucru relevat si de expertiza efectuata in prezenta cauza, instanta a respins actiunea formulata de reclamanta.
Impotriva acestei sentinte, s-a declarat, in termen legal, recurs, motivat si timbrat, de catre reclamanta.
In motivarea recursului, s-au aratat ca in anul 1959, prin Decizia Sfatului popular al orasului Bacau, s-a atribuit in mod gratuit si in folosinta vesnica, parintilor reclamantei, parcela nr.8 din str. M., care in anul 1987 a fost masurata, rezultand 514 mp. Reclamantei i s-a eliberat ordin al prefectului pentru suprafata de 481 mp, insa suprafata reala, masurata in 2007 cu alte mijloace tehnice este mai mare cu 47 mp, iar vecinatatile si imprejmuirea terenului nu s-au schimbat. Mai arata recurenta ca, prin intampinarea formulata, parata invoca un rol agricol care nu o priveste si nu face nicio referire la imprejurarea ca suprafata de teren in litigiu ar apartine domeniului public, acest aspect fiind pus in discutia partilor dupa ce instanta, initial inchisese dezbaterile si acordase cuvantul pe fond. Paratul face referire la dispozitiile Legii nr. 213/1998, insa potrivit Regulamentului de organizare a sistemelor de apa si canalizare emis prin HCL nr. 29/3003/2005, caminul bransamentului se amplaseaza la 1-2 m de limita proprietatii in raport de strada pe care este amplasata reteaua de distributie a apei, astfel incat rezulta ca in curtea reclamantei nu exista o astfel de retea, in sensul Legii nr. 213/1998.
La termenul de judecata din 23.03.2009, recurenta depus la dosar precizari si dezvoltari ale motivelor de recurs.
Intimatul Mun. Bacau, prin primar, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, intrucat suprafata de teren in litigiu se incadreaza in dispozitiile pct. III din Anexa la Legea nr. 213/1998, fiind domeniu public si, ca atare, imprescriptibil. In schita-anexa la Ordinul prefectului nr. 180/2007, se arata in mod clar ca suprafata de 47 mp neatribuita ramane in proprietatea municipiului Bacau.
In dovedirea recursului, recurenta a depus la dosar inscrisuri.
Analizand probatoriul administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In speta este de necontestat faptul ca reclamanta si autorii ei au stapanit neintrerupt, din 1959 si pana in prezent, suprafata de teren atribuita prin decizia Sfatului Popular, in suprafata de 481 mp (conform masuratorilor efectuate in anul 1987), gasita la masuratorile actuale ca avand suprafata de 528 mp teren, deoarece din probele administrate in fata instantei de fond rezulta ca imprejmuirea intregului teren nu s-a schimbat, iar posesia exercitata de catre acestia este utila.
Pe terenul in litigiu in suprafata de 47 mp, expertul topocadastru a identificat un camin de aductiune apa potabila, 2 camine colectoare ape menajere si o retea de apa si canalizare, toate situate in subteran.
Instanta de fond a apreciat ca terenul pe care se afla acestea este domeniu public si, ca atare, imprescriptibil, pe considerentul ca se incadreaza la pct. 4 din anexa III a Legii nr. 213/1998, fiind vorba de retele de alimentare cu apa, canalizare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente.
Pe de alta parte din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si canalizare, rezulta ca sistemul public de alimentare cu apa este ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul public de alimentare cu apa, iar sistemele publice de alimentare cu apa cuprind, de regula, urmatoarele componente: captari, aductiuni, statii de tratare, statii de pompare cu sau fara hidrofor, rezervoare de inmagazinare, retele de transport si distributie, bransamente, pana la punctul de delimitare. De-asemenea, sistem public de canalizare reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor aferente instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul public de canalizare. Sistemele publice de canalizare cuprind, de regula, urmatoarele componente: racorduri de canalizare de la punctul de delimitare si preluare, retele de canalizare, statii de pompare, statii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar, guri de varsare in emisar si depozite de namol deshidratat.
Din aceasta lege, precum si din Ordinul nr. 88/2007, privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, camin de bransament este o constructie componenta a sistemului de distributie a apei, apartinand sistemului public de alimentare cu apa, care adaposteste contorul de bransament, cu montajul aferent acestuia, iar acesta din urma este ultima componenta a retelei publice de distributie in sensul de curgere a apei. De-asemenea, delimitarea dintre instalatiile interioare de canalizare si reteaua publica de canalizare se face prin caminul de racord, care este prima componenta a retelei publice, in sensul de curgere a apei uzate.
Din actele normative indicate mai sus, ar rezulta ca nu toate instalatiile care asigura distribuirea apei potabile pana la locuinta consumatorului si, respectiv, evacuarea apelor menajere prin colectarea acestora din acea locuinta, fac parte din reteaua publica de alimentare/canalizare, si ca atare, nici terenul aferent acestora nu ar fi domeniu public.
Din raportarea instalatiilor descrise de expertul topocadastru la notiunile folosite in Legea nr. 241/2006 si, respectiv, Ordinul nr. 88/2007 nu rezulta daca acestea se incadreaza in instalatiile prevazut de pct. 4 din anexa III a Legii nr. 213/1998, in cauza fiind necesara efectuarea unei expertize instalatii, avand ca obiectiv identificarea cu exactitate a instalatiilor de distributie a apei potabile si de canalizare aflate pe terenul in litigiu, astfel cum acesta a fost identificat de expertul topocadastru, urmand a se preciza de catre expert in ce masura acestea se regasesc in Legea nr. 213/1998, ca facand parte din domeniul public.
Ca atare, avand in vedere ca probele administrate nu sunt concludente pentru solutionarea cauzei in fond, iar in faza recursului administrarea probei cu expertiza este inadmisibila, fata de disp. art. 305 c.p.c., instanta va casa sentinta recurata si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, urmand ca instanta de rejudecare sa aiba in vedere indicatiile instantei de recurs in materie probatorie.