Drepturi banesti Sentinta civila nr. 863/D din data de 26.05.2010
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin cererea inregistrata sub nr.1464/110/2008 la Tribunalul Bacau, reclamanta P.M. a chemat in judecata parata SC R. SA ONESTI solicitand obligarea paratei la plata diferentelor salariale cuvenite in perioada martie 2005 – iunie 2006, perioada in care reclamanta a fost angajata in functia de consilier de securitate si paza si de asemenea pentru perioada iunie 2006 –si in prezent, perioada in care reclamata a fost angajata ca jurist nivelul 3. Suma solicitata de reclamanta a fost de 20.000 lei, ulterior, in final, reclamanta marindu-si petitul la suma de 25.447 lei, suma rezultata din raportul de expertiza, ce urmeaza a fi platita in valoare actualizata cu indicele de inflatie la data platii.
Pe cale de consecinta, reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata catre bugetul de stat a sumelor datorate corespunzator diferentelor salariale si efectuarea de mentiuni corespunzatoare in carnetul de munca.
Actiunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform art.285 Codul Muncii.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca, in perioadele sus – mentionate a indeplinit functia de consilier de paza si securitate si de asemenea de jurist gradul 3, insa in nici unul din aceste posturi nu i s-a achitat salariul corespunzator grilelor de salarizare mentionate in Contactul Colectiv de Munca la nivel de unitate.
In sustinerea actiunii, reclamata a solicitat proba cu inscrisuri, martori, interogatoriu si expertiza contabila.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata, in conditiile in care reclamanta a primit drepturile salariale astfel cum acestea au fost mentionate in contractul individual de munca si in actele aditionale incheiate la acest contract. S-a aratat ca, in intervalul 10.03.2005 – 01.10.2006 au intervenit trei modificari in ceea ce priveste felul muncii si salariul si de fiecare data acest lucru a fost adus la cunostinta reclamantei care a fost de acord, atat cu noua functie cat si cu salariul, conditii in care s-au si intocmit actele aditionale la Contractul Individual de Munca. Drepturile salariale au fost achitate reclamantei conform actelor aditionale ce au avut la baza negocierea partilor, astfel incat plata drepturilor salariale suplimentare pe care le solicita reclamata nu au nici un temei.
In combaterea actiunii s-au depus inscrisuri si s-a solicitat proba cu interogatoriu.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de actiunea astfel cum a fost completata, tribunalul retine :
Reclamanta a fost angajata la societatea parata incepand cu anul 1999,in functia de jurist,la data de 23.02.2005 cand si-a reluat activitatea dupa perioada de suspendare a contractului de munca, avand functia de jurist nivelul 3.
Prin comunicarea nr.516/10.03.2005 ( fl.27) reclamantei i se aduce la cunostinta schimbarea functiei, incepand cu 10.03.2005, de la jurist nivelul 3 de salarizare la functia de consilier de securitate si paza. In exemplarul comunicarii de la fila 50 se arata ca salariul corespunzator noii functii este de 13.080.000 ROL. In comunicarea aflata la fila 45 dosar se arata ca nu intervin modificari in salariul reclamantei raportat la noua functie de consilier de paza si securitate, aceasta comunicare avand acordul reclamantei in ceea ce priveste modificarile asupra felului muncii. Urmare a acestui acord s-a si incheiat actul aditional 79353/2005 ( fl.49 dosar) in care se arata ca functia este de consilier de securitate si paza si salariul este acelasi.
Prin comunicarea nr. 987/14.06.2006 s-a adus la cunostinta reclamantei schimbarea postului in referent de paza, incepand cu 01.06.2006, post caruia ii corespunde un salariu de 1387 lei ( fl.51 dosar), comunicare insusita de reclamanta si in urma careia s-a incheiat si actul aditional 79353/2006 ( fl.52 dosar), insusit de ambele parti.
Prin comunicarea din 2006 ( fl.54 dosar) s-a adus la cunostinta reclamantei schimbarea functiei, incepand cu 01.10.2006, noul post fiind jurist – responsabil autorizat pentru distributie carburanti, comunicare insusita si urmata de incheierea actului aditional 79353/23.10.2002 ( fl.55), salariul corespunzator noii functii fiind acelasi.
Parata a sustinut ca in cursul perioadei scurse de la 10.03.2005, reclamata si-a primit drepturile salariale asa cum sunt ele stipulate in contractul individual de munca si in actele aditionale la acest contract, drepturi salariale pe care reclamanta insasi le-a negociat.
Potrivit art.238 Codul Muncii, contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractul colectiv de munca la nivel superior si conform alin.2 al aceluiasi articol, la randul lor, contactele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contactele colective de munca. De asemenea in alin.3 se arata ca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor, astfel cum sunt ele avute in vedere la incheierea contractului colectiv de munca, au nivelul minimal.
Aceste dispozitii legale sunt mentionate si in art. 8 din Legea nr. 130/1996 si au fost preluate ulterior in noul cod al muncii.
Art.238 Codul Muncii si art. 8 din Legea nr. 130/1996 stabilesc o serie de clauze prohibitive si minimale care trebuie avute in vedere la incheierea Contractului Colectiv de Munca la nivel inferior si de asemenea, la incheierea contractelor individuale de munca.
Aceste dispozitii legale se coroboreaza si cu art.38 Codul Muncii, potrivit caruia salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege si orice tranzactie ce urmareste renuntarea la aceste drepturi sau limitarea lor, este lovita de nulitate.
Asadar dispozitiile art.238 si art. 38 Codul Muncii, interzic expres stabilirea unor drepturi salariale prin contractele individuale de munca mai mici decat cele stabilite prin contractul colectiv de munca, orice act care incalca aceste dispozitii fiind nul absolut, in conditiile ar.38 Codul Muncii. Contractul Individual de Munca nu putea cuprinde niveluri de salarizare mai mici decat cele stabilite, la nivelul minimal, prin Contactul Colectiv de Munca.
Din expertiza contabila efectuata in cauza, expertiza ce a verificat grilele de salarizare stabilite prin contractul colectiv de munca, in perioada supusa litigiului, s-a constatat ca, intre drepturile salariale cuvenite reclamantei in baza contractului individual de munca ti a actelor aditionale anexa, pe de o parte, si drepturile salariale stabilite pentru functia respectiva prin contractul colectiv de munca sunt diferente esentiale, drepturile salariale incasate efectiv de reclamanta fiind inferioare celor stabilite in grilele de salarizare din contractele colective de munca la nivel de unitate.
Fata de constatarile expertizei contabile ( fl.237 dosar ), tribunalul retine ca pentru perioada 01.03.2005 – 25.09.2008 ( data la care reclamanta a fost concediata), diferentele salariale rezultate dintre salariile cuvenite potrivit grilelor de salarizare negociate prin Contractul Colectiv de Munca si cele efectiv incasate, sunt de 25.447 lei, suma ce urmeaza a fi achitata reclamantei in valoare actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.
Fata de dispozitiile art. 40, lit.f Codul Muncii, parata va fi obligata si la plata contributiilor si impozitelor datorate in conditiile legii, aferente sumei de 25.447 lei.
In temeiul art. 4 si 6 din Decretul nr.92/1976, tribunalul urmeaza a obliga parata angajatoare si la efectuarea mentiunilor corespunzatoare drepturilor salariale castigate, in carnetul de munca al reclamantei.
In temeiul art. 274, alin.1 cod procedura civila, parata va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata avansate de reclamanta, constand in onorariu expert.
Fata de dispozitiile art. 22 din OG nr.22/2000, va fi dispusa plata sumei de 500 lei catre expertul desemnat in cauza.