Dosar nr. 22024/318/2010 Cod operator 2445
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU, JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 4522
Sedinta publica de la 19 Mai 2011
Completul compus din:
PRESEDINTE: OTILIA CEZARINA POPESCU
Grefier: ELENA CIORTAN Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 12.05.2011, cu privire la actiunea formulata de reclamanta....... impotriva paratei SC TRANSELECTRICA SA- SUCURSALA ..., avand ca obiect pretentii.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura de citare este legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile si cuvantul partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din data de 12.052011, ce face parte integranta din prezenta sentinta.
Deliberand, instanta pronunta urmatoarea sentinta:
INSTANTA
Prin actiunea inregistrata pe rolul judecatoriei Tg-Jiu sub nr. 22024/318/2010, reclamanta ..... a chemat in judecata parata SC TRANSELECTRICA SA- SUCURSALA ..... si a solicitat instantei ca, prin sentinta ce se va pronunta, aceasta sa fie obligata la plata despagubirilor civile pentru perioada 2007-2010, precum si a unei sume anuale, datorata cu acelasi titlu, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 3880mp, prin s.c. nr. 2672/2008, pronuntata in dosarul nr.3649/318/2009, teren pe care se afla amplasat un stalp de inalta tensiune, cu 6 picioare, fixat in beton si care ocupa o suprafata de 575mp, apartinand paratei.
Ca, aceasta suprafata nu se poate utiliza, astfel incat i se aduce atingere dreptului de proprietate, vegetatia fiind afectata din cauza campului de inductie si, mai mult, pe acest teren se fac in mod curent reparatii si interventii pentru care parata ii cee acordul sa treaca pe acest teren.
Reclamanta a mai precizat ca a incercat rezolvarea litigiului pe cale amiabila, insa parata a refuzat sa o despagubeasca pentru lipsa de folosinta a terenului pe ultimii trei ani.
Reclamanta a evaluat prejudiciul la suma de 1000lei.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art.1073-1075 c. civil.
In dovedirea actiunii reclamanta a depus la dosar s.c. nr.2672/2008, acte de stare civila, titlul de propriettae nr.1326451/1996, notificarea adresata paratei, s.c. nr.9826/2008 si s.c. nr.1920/2010, pronuntate de judecatoria Tg-Jiu.
Actiunea a fost timbrata cu taxa de timbru in suma de 91 lei si timbru judiciar in suma de 1,5 lei, completandu-se ulterior taxa de timbru cu suma de 30 lei( fila 221).
Parata a formulat intampinare, invocand exceptiile privind lipsa calitatii procesuale pasive a paratei si lipsa calitatii procesuale active a reclamantei.
S-a sustinut ca linia electrica apartine domeniului public al statului, iar potrivit art.22 din Decretul 327/1973 terenurile pe care sunt amplasate acestea au fost expropriate si trecute in proprietatea statului, dandu-se in administrarea Intreprinderii de Retele Electrice Craiova.
Ca, regimul juridic al acestor terenuri este reglementat de art.35 din Legea 13/2007, art. 3 alin.2 si pct.1 subpct.14 din Anexa la Legea 213/1998, HG nr.886/2004, art.136 din Constitutie si art.5 din Legea 18/1991, iar titularul dreptului de propriettae este statul, asa cum rezulta din Incheierea de Carte funciara nr.8343/2009 emisa de OCPI Gorj, terenul fiind dat in concesiune paratei pe o perioada de 49 de ani.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active s-a aratat ca reclamanta poate avea calitate procesuala activa numai daca i-a fost incalcat un drept propriu rezultat dintr-un raport recunoscut de lege si are un interes sa ceara concursul justitiei, ori, in speta aceasta pretinde ca i-a fost incalcat un drept de propriettae printr-o hotarare judecatoreasca.
Parata a mai sustinut ca la data dobandirii dreptului de propriettae de catre reclamanta stalpul electric se afla pe terenul in cauza, astfel ca dreptul de propriettae era afectat de o servitute legala.
Ca, potrivit Legii 13/2007, exercitarea dreptului de uz si servitute are ca obiect utilitatea publica, are caracter legal si se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei capacitatii energetice, titularii dreptului de propriettae avand dreptul la despagubire doar daca li se produc pagube culturilor cu ocazia efectuarii lucrarilor de realizare si retehnologizare a capacitatii energetice, ori, in speta, reclamanta nu a fost prejudiciata cu ocazia retehnologizarii capacitatii energetice, in perioada 2007-2010 nefiind efectuate astfel de activitati.
Cu privire la despagubirile solicitate de reclamanta, parata a aratat ca pretentia reclamantei in ceea ce priveste suma anuala datorata pe viitor este inadmisibila, neavand temei legal, iar cu privire la despagubirile aferente perioadei 2007-2010 s-a aratat nu sunt indeplinite conditiile impuse de art.16 alin. 8 si 9 din Legea 13/2007, in sensul ca reclamanta nu face parte din categoria persoanelor ale caror terenuri sunt afectate de lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor energetice, iar Legea 13/2007 nu recunoaste persoanelor ale caror terenuri sunt afectate prin simpla existenta a unui drept de uz si servitute la despagubiri.
Ca, aceasta reglementare este recunoscuta de art.44 din Constitutia Romaniei alin. 1 teza a doua, potrivit carora continutul si limitele exercitarii dreptului de propriettae se stabilesc de lege, precum si de prevederile art.1, paragraful 2 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului, care recunoaste folosinta bunurilor conform interesului general.
S-a invocat in acest sens Decizia 167/2004 pronuntata de curtea Constitutionala, care a decis ca exercitarea dreptului de uz si servitute are ca efect lipsirea celor interesati de veniturile imobiliare, insa aceasta nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci duce la un control al folosintei bunurilor, ceea ce nu contravine art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Ca, reclamanta nu este impiedicata sa foloseasca terenul, insa trebuie sa respecte culoarul de trecere a liniei electrice, care include si zona de protectie si siguranta, potrivit art.20 din Legea 13/2007.
A mai sustinut parata ca este de notorietate faptul ca terenurile din zona de protectie si siguranta a liniilor electrice de inalta tensiune pot fi folosite pentru agricultura.
In drept, parata a invocat dispozitiile art.115-118 C.p.c.
In dovedirea sustinerilor parata a depus al dosar Incheierea de Carte Funciara nr.8343/2009, extras de carte funciara, plan de incadrare in zona, plan de amplasament, fisa imobilului, Decretul nr.327/1973, anexa 20 si 21, decizia 537/2006 pronuntata de C.A. Craiova, Hotararea 886/2004, contract de concesiune nr.1/2004, , act aditional nr.5, inventarul bunurilor din domeniul public, decizia nr.1007/2005, pronuntata de C.A. Craiova, decizia nr.3586/2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, decizia nr.51/2008, pronuntata de Curtea de apel Cluj, s.c. nr.9383/2006, pronuntata de Judecatoria Ploiesti, sentinta civila nr.5356/2007, pronuntata de judecatoria Ploiesti, s..c nr.2833/2007, pronuntata de Judecatoria Ploiesti, s.c. nr.5672/2008, pronuntata de judecatoria Timisoara, s.c. nr.14103/2008, pronuntata de judecatoria Timisoara, d.c. nr.117/R, pronuntata de Tribunalul Maramures, s.c. nr.7364/2008, pronuntata de judecatoria Oradea, decizia 324/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate, decizia 280, cu privire la aceeasi exceptie, decizia 300, referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art.7,16,19 si 41 din Legea 13/2997,decizia 163/2007, decizia 167/2004, Monitorul Oficial nr.674/2010 .
Reclamanta a raspuns sustinerilor paratei( fila 35), aratand ca, potrivit art.16 alin.6 din Legea 13/2007, proprietarii terenurilor afectati de exercitarea dreptului de uz si servitute , de catre titularii de licente si autorizatii, pot solicita incheierea de conventii, iar acestia din urma sunt obligati sa procedeze la incheierea conventiilor cadru in maxim 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectati.
Ca, potrivit art.16 alin.8 din Legea 13/2007, daca proprietatea din vecinatatea instalatiilor este afectata si se aduc prejudicii proprietarilor, titularii de licente sunt obligati sa plateasca despagubiri, care se vor stabili prin intelegerea partilor.
Ca, in cauza ,reclamanta a incercat sa incheie o astfel de conventie, dar a fost refuzata.
S-a mai sustinut ca, potrivit art.16 alin.10 din Legea 13/2007, dreptul de uz si servitute , restrangerea sau exercitarea unor activitati, se stabileste si se exercita cu respectarea principiului echitatii, a dreptului de propriettae si a minimei afectari a acestuia.
In sedinta publica din data de 20.01.2011, deliberand asupra exceptiilor invocate, instanta a dispus unirea acestora cu fondul cauzei si a incuviintat proba cu expertiza tehnica solicitata de reclamanta pentru a se identifica terenul proprietatea acesteia si stalpul de inalta tensiune, urmand a se stabili daca acesta este situat pe terenul proprietatea reclamantei si in ce masura terenul este afectat si valoarea prejudiciului pe ultimii trei .
Lucrarea de specialitate a fost intocmita de expert BB, care a concluzionat ca terenul in suprafata de 3880mp se afla situat in comuna Telesti, in Tarlaua 33, parcela 3, pe acesta fiind amplasat un stalp de inalta tensiune ce apartine paratei, care afecteaza o suprafata de 500,0186 mp din terenul proprietatea reclamantei, iar productia nerealizata pe perioada 2007-2010 este de 2222,50lei, raportat la amplasamentul terenului( gradina casei) si specificul culturilor din zona.
Parata a formulat obiectiuni la raportul de expertiza( fila 69), aratand ca potrivit titlului de proprietate terenul este situat in tarlaua 33, parcela 3, iar potrivit documentatiei cadastrale terenul este amplasat in tarlaua 33, parcela 338, astfel ca nu s-a avut in vedere acest din urma teren.
Ca, suprafata afectata este de 306 mp, si nu 500, 0186 mp, iar la calculul prejudiciului nu s-a tinut seama de campul de inductie, respectiv in ce masura acesta afecteaza proprietatea reclamantei.
In dovedirea sustinerilor parata a depus la dosar extrasul de carte funciara.
Instanta a incuviintat obiectiunile formulate de parata, iar prin raspunsul depus la fila 81, s-a aratat ca terenul pe care este amplasat stalpul de inalta tensiune apartine reclamantei, potrivit titlului de proprietate nr.13264451/1996, respectiv parcela 3, tarlaua 33, categoria de folosinta arabil, iar potrivit documentatiei cadastrale stalpul nu se afla pe terenul pentru care s-a intocmit documentatia cadastrala, pe acesta aflandu-se un alt stalp care nu face obiectul litigiului. Totodata, expertul a precizat ca nu are calitatea de a verifica campul de inductie, iar acesta nu are legatura cu calculul productiei posibil de realizat.
Reclamanta a formulat obiectiuni la raportul de expertiza, cu privire la chiria solicitata pe viitor, expertul neputand sa stabileasca aceasta suma.
Instanta, analizand actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarea stare de fapt:
Reclamanta este fiica autorului IA, caruia i s-a reconstituit dreptul de propriettae prin titlul de propriettae nr.1326451/1996( fila 36), pentru suprafata de 6858mp, din care suprafata de 3880mp categoria arabil, situata in tarlaua 33, parcela 3.
Prin s.c. nr.2672/2008( fila 7) mostenitorii autorului au tranzactionat cu privire la impartirea bunurilor acestuia, suprafata de 3880mp revenind reclamantei.
Potrivit sustinerilor acesteia, pe terenul in suprafata de 3880mpm situat in tarlaua 33, parcela 3, se afla un stalp de inalta tensiune ce apartine paratei, care ii afecteaza o suprafata de teren, pe care nu o poate folosi, astfel ca a suferit un prejudiciu constand in lipsa de folosinta a terenului, care se impune a fi reparat in conditiile art.16 din Legea 13/2007.
Sustinerile reclamantei au fost confirmate prin raportul de expertiza, in cuprinsul caruia s.a aratat ca pe suprafata de 3880mp, situata in tarlaua 33, parcela 3, conform titlului de propriettae nr. 1326451/1996, se afla amplasat un stalp de inalta tensiune, ce apartine paratei, care afecteaza o suprafata de 500, 0138mp, cauzand un prejudiciu reclamantei pe perioada 2008- 2010 in cuantum de 1319,50lei.
Parata recunoaste existenta stalpului, insa solicita respingerea actiunii, aratand, pe de o parte, ca reclamanta nu se beneficiaza de dreptul la despagubire in conditiile art. 16 din Legea 13/2007 deoarece terenul acesteia nu este afectat cu ocazia retehnologizarii si realizarii capacitatii energetice, iar pe de alta parte ca terenul apartine domeniului public, fiind dat in administrarea paratei, astfel ca nu parata este cea care trebuie sa plateasca despagubirile, neavand calitate procesuala pasiva.
Totodata, parata sustine ca reclamanta nu a suferit un prejudiciu deoarece poate folosi terenul, cu conditia sa lase liber culoarul de trecere si ca, potrivit documentatiei cadastrale, terenul pentru care s-a intocmit aceasta documentatie nu este identic cu cel pentru care s-a emis titlul de proprietate, respectiv nu este situat in aceeasi parcela.
Instanta, pronuntandu-se mai intai asupra exceptiilor invocate, in temeiul art.137 C.p.c., retine ca acestea sunt neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:
Calitatea procesuala activa este una din conditiile de exercitiu ale actiunii civile si presupune identitatea intre titularul dreptului la actiune si persoana reclamantului.
In speta, reclamanta este proprietara terenului pe care se afla stalpul de inalta tensiune si cea care este prejudiciata prin amplasarea stalpului de inalta tensiune, iar legitimitatea procesuala este conferita de art.16 alin.9 din Legea 13/2007 care prevede ca ,,Proprietarii terenurilor si titularii activitatilor afectati de exercitarea de catre titularii de licenta si autorizatii a drepturilor prevazute la alin. (2) vor fi despagubiti pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despagubirilor vor fi avute in vedere urmatoarele criterii:
- suprafata de teren afectata cu ocazia efectuarii lucrarilor;
- tipurile de culturi si plantatii, precum si amenajarile afectate de lucrari;
- activitatile restranse cu ocazia lucrarilor.
Cuantumul despagubirii se stabileste prin acordul partilor sau, in cazul in care partile nu se inteleg, prin hotarare judecatoreasca".
Astfel, exceptia lipsei calitatii procesuale active va fi respinsa.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, instanta retine ca aceasta este titulara licentei la care face referire art.16 alin.9 din Legea 13/2007, astfel ca, in aceasta calitate raspunde pentru prejudiciile cauzate proprietarilor de terenuri cu ocazia exercitarii drepturilor prevazute la art.16 alin.2 din Legea 13/2007, nefiind angajata raspunderea statului in temeiul dispozitiilor legale enuntate.
Pentru aceste considerente, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive va fi respinsa.
.Pe fond, instanta retine ca actiunea reclamnatei prin care solicita sa fie despagubita pentru prejudicial suferit ca urmare a exercitarii dreptului de uz si servitude de catre parata, este admisibila , pentru rmatoarele considerente:
In temeiul art.16 alin.9, teza finala, instanta judecatoreasca are competenta de a decide asupra exercitarii dreptului de servitute, precum si cu privire la drepturile proprietarului fondului aservit la despagubiri, acest drept exercitandu-se cu respectarea echitatii si a principiului minimei afectari a dreptului de proprietate si, dupa caz, a activitatii, asa cum prevede art. 19 alin.10 din Legea 13/2007(Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privata, restrangerea sau incetarea unor activitati prevazute la alin. (2) se stabileste si se exercita cu respectarea principiului echitatii, a dreptului de proprietate si a minimei afectari a acestuia").
Inechitatea Legii 318/2003, care prevedea gratuitatea servitutii legale indiferent de regimul juridic al terenului pe care se aflau capacitati energetice, a fost inlaturata prin adoptarea Legii 13/2007 care, prin art.16 alin.4, face distinctie intre domeniul public si privat, pe care se exercita dreptul de uz si servitude, prevazand gratuitatea exercitarii acestuia numai cu privire la propriettaea statului si a unitatilor administartiv teritoriale afectate de capacitati energetice( Exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale afectate de capacitatile energetice se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora).
Aliniatul 5 al articolului 16 confirma indreptatirea persoanelor carora li s-au restrans prerogativele dreptului de propriettae de a primi o indemnizatie corespunzatoare, numai ca acest drept este recunoscut proprietarilor de terenuri pe care se vor realiza capacitati energetice dupa intrarea in vigoare a legii 13/2007 .
Textul invocat are un caracter discriminatoriu cu privire la prerogrativele dreptului de propriettae, de vreme ce recunoaste dreptul de a primi o indemnizatie numai cei pe ale caror terenuri se vor realiza in viitor capacitati energetice, ori, in aceste conditii, nu se poate recunoaste dreptul consfiintit prin art.44 din Constitutie si de prevederile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Dreptul de uz si de servitute instituite prin lege asupra proprietatilor private reprezinta o limitare adusa dreptului de propriettae si, in lipsa unei despagubiri, restrangerea exercitarii folosintei bunului apare ca o sarcina execisiva si impovaratoare pentru proprietar, conform jurisprudentei CEDO.
Pentru mentinerea justului echilibru intre interesul general si cel particular, in virtutea principiului echitatii si al dreptului proprietarului la respectarea bunurilor sale, este obligatorie acordarea unei despagubiri care sa acopere prejudicial suportat de proprietar prin restrangerea prerogativelor recunoscute de art. 44 din Constitutie, iar prin prisma dispozitiilor art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jusiprudenta CEDO posibilitatea de a cere si obtine despagubiri este cu atat mai justificata.
In cauza Sporroung versus Suedia s-a retinut ca interdictia de a construi duce la pierderea posibilitatii de a vinde imobilul in conditii normale de piata si ca, desi din punct de vedere juridic dreptul a ramas intact, astfel de restrangeri reduc semnificativ posibilitatile practice de a-l exercita.
Astfel, dreptul de propriettae la reclamantei, in conditiile in care aceasta nu ar fi indreptatita sa primeasca despagubiri care urmare a exercitarii dreptului de servitute de catre parata, ar fi afectat in insasi substanta sa, asa incat, restrangerea exercitarii prerogativelor acestuia devine legitima numai in situatia recunoasterii posibilitatii de a solicita si a obtine despagubiri.
In cauza, despagubirile la care reclamnata este indreptatita au fost stabilite in conditiile art. 16 alin.9 din Legea 13/2007, care prevede criteriile avute in vedere la stabilirea despagubirilor , la suma de 1319,50lei, aferente perioadei 2008-2010, astfel ca, in temeiul dispozitiilor enuntate, parata va fi obligata sa plateasca reclamnatei contravaloarea prejudiciului.
Se are in vedere si faptul ca reclamanta a incercat sa incheie o conventie cu parata, prin care sa stabileasca modalitatea de despagubire, asa cum prevede art. 16 din Legea 13/2007, insa aceasta nu a dat curs demersului.
In temeiul art.274 C.p.c. parata va fi obligata sa plateasca reclamantei suma de 719,56 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
In ceea ce priveste chria solicittaa de reclamanta pe viitor, instanta retine ca acesta nu este un prejudiciu cert, fiind un prejudiciu eventual, lipsit de certitudine, care nu poate justifica acordarea de despagubiri, astfel ca cererea se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite in parte actiunea formulata de reclamanta ... domiciliata in comuna ..., judetul Gorj, impotriva paratei SC Transelelctrica SA- Sucursala .... cu sediul in ...., str. ...., nr. ... judetul ....
Obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 1319,50 lei, despagubiri civile si 719,56 lei, cheltuieli de judecata.
Respinge capatul de cerere privind chiria pe viitor.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi, 19 Mai 2011, la judecatoria Tg-Jiu
Presedinte,
OTILIA CEZARINA POPESCU Grefier,
ELENA CIORTAN
O.P. 17 Iunie 2011
2ex 1