Deliberand asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr..../P/2011 din data de 09.05.2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucure?ti, inregistrat pe rolul acestei instante la data de 27.05.2014 sub numar de dosar .../299/2014, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului D.I.R. pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prev. ?i ped. de art. 192 alin.1 ?i 2 NCP.
Potrivit rechizitoriului, in fapt, s-a retinut ca la data de 06.02.2011, in jurul orei 18:20, inculpatul D .I. R., in timp ce conducea autovehiculul marca Peugeot 206, cu numar de inmatriculare ...-....-...., pe str. Gheorghe Ionescu Sisesti din Bucuresti, din directia Bd. Bucurestii Noi catre str. Ion Ionescu de la Brad, cand a ajuns in apropierea intersectiei cu str. Iezeru, a surprins si accidentat pe numitul A.M., pieton, care se angajase in traversarea carosabilului de la stanga catre dreapta raportat la directia de inaintare a autovehiculului. In urma accidentului, numitul A.M. a decedat la data de 07.02.2011.
Pentru dovedirea situatiei de fapt retinuta prin rechizitoriu au fost mentionate urmatoarele mijloace de proba administrate in cursul urmaririi penale, respectiv: proces-verbal de cercetare la fata locului si planse foto (f. 41-45, 49-59, dup), schita locului producerii accidentului (f.46, dup), raport medico-legal de necropsie(f. 69-72, dup), raport de expertiza tehnica auto (f. 104-117, dup), declaratiile inculpatului D.I.R. (f. 3-5, 78-85, dup), declaratii martor C.P.(f. 92-93, dup).
Prin incheierea de sedinta definitiva din camera de consiliu din data de 04.07.2014, definitiva, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei, administrarii probelor si efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii.
La termen de judecata din data de 16.01.2015, ulterior citirii actului de sesizare, instanta a adus la cuno?tinta inculpatului dispozitiile art. 374 alin 4 C.p.p. raportat la art. 396 alin 10 C.p.p, privind judecata in procedura simplificata, precum si solutiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a aratat ca solicita ca judecata sa aiba loc conform procedurii simplificate, prevazuta de art. 374 alin 4 C.pr.p.
In faza de judecata, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind solutionata pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a probei cu inscrisuri (certificat de na?tere D. D-C., f.60, certificat de casatorie f.59, caracterizare de la locul de munca f.58), propusa de inculpat.
In data de 23.10.214, Spitalul Clinic de Urgen?a Bucure?ti a depus inscrisuri din care rezulta ca se constituie parte civila pentru suma de 4150,0 lei, depunand in acest sens decont de plata, decont de cheltuieli (f.28-30).
La termenul din data de 24.10.2014, la dosarul cauzei au fost depuse de catre partile civile urmatoarele inscrisuri: chitan?a pentru concesiune loc in cimitir (f.32), chitan?a pentru bordura de mozaic ?i cruce de piatra (f.33), chitan?a privind contravaloarea expertizei A3/.../2011 (f.34).
In data de 04.11.2014, la dosarul cauzei s-a depus cererea de constituire parte civila a A.M.D., A.T., P.C.M.(f.37-39).
La dosarul cauzei a fost depus cazierul inculpatului.
Analizand actele si lucrarile dosarului, probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In fapt, in data de 06.02.2011, in jurul orei 18:20, inculpatul D .I. R., in timp ce conducea autovehiculul marca Peugeot 206, cu numar de inmatriculare ...-....-...., pe str. Gheorghe Ionescu Sisesti din Bucuresti, din directia Bd. Bucurestii Noi catre str. Ion Ionescu de la Brad, in apropierea intersectiei cu str. Iezeru, a surprins si accidentat pe numitul A.M., pieton, care se angajase in traversarea carosabilului de la stanga catre dreapta raportat la directia de inaintare a autovehiculului. In urma accidentului, numitul A.M. a decedat la data de 07.02.2011.
Situatia de fapt prezentata mai sus pe scurt reiese din coroborarea probatoriului administrat in cauza.
Astfel, potrivit procesului verbal de cercetare la fata locului, in accidentul rutier au fost implicati autovehiculul marca Peugeot 206, cu numar de inmatriculare ...-....-...., condus de inculpatul D.I.R.si A.M., in calitate de pieton, iar in zona producerii impactului existau urmatoarele indicatoare rutiere: presemnalizare trecere pentru pietoni, "oprirea interzisa" , "trecere pentru pietoni", RATB Darmanesti, "obligatoriu dreapta". Calitatea marcajelor era buna, indicatoarele vizibile, denivelari in carosabil nu existau, iar la momentul efectuarii cercetarii la fata locului, partea carosabila era umeda, vizibilitatea buna, iar iluminatul public stradal functiona.
In plus, din con?inutul procesului verbal rezulta ca autoturismul condus de inculpat prezenta avarii la nivelul aripei dreapta fata, bara fata, capota motor, grila fata, sigla marca, parbriz faruri, suport numar fata, iar la locul savarsirii faptei s-a descoperit o pata de culoare brun-roscat, avand un diametru de 20 cm, situata pe partea carosabila a str. Gheorghe Ionescu Sisesti, pe sensul catre str. Ion Ionescu de la Brad.
La locul faptei s-au descoperit cioburi de sticla, particule de vopsea de culoare gri, ambele provenind de la autovehiculul implicat, situate pe partea carosabila a str. Gheorghe Ionescu Sisesti, pe sensul catre str. Ion Ionescu de la Brad, imprastiate neuniform, ?i un fragment de plastic provenit de la acela?i autovehicul, situat pe partea carosabila a str. Gheorghe Ionescu Sisesti.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. A3/.../2011 reiese ca moartea numitului A.M., din data de 07.02.2011, a fost violenta si s-a datorat socului hemoragic consecinta politraumatismului cu multiple fracturi si rupturi de organe, precum si ca leziunile traumatice constatate la necropsie s-au putut produce prin lovire cu/si de corp/plan dur, posibil in circumstantele unui accident rutier si au legatura directa si neconditionata cu decesul. In plus, sangele victimei, recoltat la necropsie, contine 0,60 g%0 alcool.
Cu ocazia audierii, martorul C.P.a declarat ca in data de 06.02.2011, in jurul orei 18:30, se afla in fata magazinului alimentar situat in str. Gheorghe Ionescu Sisesti, pe partea cu str. Iezerul, unde consumase o bautura alcoolica, ocazie cu care a observat ca traficul din zona se desfasura lejer, pe un carosabil umed, in condi?ii de vizibilitate specifice iluminatului public stradal. Martorul a aratat ca la un moment dat a observat un autovehicul de culoare inchisa, care a oprit pe sensul opus de circulatie, la cca 10 metri inainte de trecerea pentru pietoni, iar conducatorul acestui autovehicul a coborat si a traversat strada pentru a veni la magazinul in fata caruia se afla martorul. Dupa ce a cumparat o sticla de bere, conducatorul auto a iesit din magazin si s-a angajat in traversarea strazii, pe orizontala, in fuga si fara sa se asigure, spre locul unde ?i-a lasat ma?ina, moment in care a fost accidentat de un autovehicul care circula pe banda a doua, care l-a lovit cu frontala autovehiculului, aruncand in aer pietonul cca un metru deasupra plafonului, proiectandu-l ulterior pe directia de inaintare a autovehiculului cu cca 20 de metri langa bordura din partea dreapta, unde victima a ramas cazuta.
Martorul a mai precizat ca respectivul conducator auto nu a actionat frana anterior impactului, ci concomitent cu impactul astfel ca, dupa impact, a mai parcurs cca 30 metri pana ce autovehiculul a oprit pe banda unu, iar in momentul franarii, conducatorul auto a tras si de volan dreapta. In plus, martorul a aratat ca intre victima ramasa pe carosabil si autovehicul era o distanta de cca 10 metri, autovehiculul ramanand in pozitia initiala pana la sosirea politiei si precizeaza ca autovehiculul care l-a accidentat pe pieton circula cu viteza mare, viteza pe care nu a putut-o aprecia, dar a afirmat ca impactul a fost foarte puternic.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, iar din concluziile raportului intocmit au rezultat ca autovehiculul marca Peugeot 206, cu nr. de inmatriculare ...-....-...., condus de numitul D .I. R., circula pe str. Gheorghe Ionescu Sisesti, pe sensul de mers dinspre Bd. Bucurestii Noi catre Bd. Ion Ionescu de la Brad, in apropierea locului faptei, cu o viteza de 86 km/h, in timp ce victima A.M. se deplasa pe o directie de la stanga la dreapta in raport cu traiectoria vehiculului, cu viteza posibila de cca 8,2 km/h.
Din raportul de expertiza a rezultat ca pericolul unui accident grav a aparut in momentul in care autoturismul se afla la o departare de 37 de metri de locul producerii impactului. Sesizand situatia de pericol, conducatorul auto a initiat masura de evitare a lovirii victimei prin actionarea sistemului de franare, concomitent cu efectuarea virajului spre dreapta, dar cu toate acestea victima a fost lovita cu frontala autoturismului in membrul inferior drept, saltata pe capota masinii, lovita de parbriz, pe care l-a spart in intregime, cu strapungerea foliei de separatie, ca apoi sa fie proiectata pe carosabil.
In desfasurarea evenimentului rutier s-au manifestat doua stari de pericol: o stare de pericol efectiv si iminent a fost creata de victima prin angajarea in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure, iar o stare de pericol potential a fost creata de catre numitul D.I., prin deplasarea cu autoturismul cu viteza mult superioara celei maxim legala.
Starea de pericol efectiv si iminent pentru conducatorul auto, creat de victima, a aparut in momentul in care victima a patruns in campul sau vizual, in traversare de la stanga la dreapta sensului sau de deplasare, iar din acel moment si pana la impact, victima a parcurs un spatiu de cca 3,5 metri.
Distanta la care se afla autoturismul in momentul aparitiei starii de pericol fata de locul impactului, respectiv spatiul de care dispunea conducatorul auto pentru decizie si manevra in scopul evitarii lovirii victimei, era de 37 metri.
In continuare, expertiza a aratat ca pentru conducatorul autovehiculului nu a existat posibilitatea tehnica a evitarii producerii accidentului de la viteza de deplasare de 86 km/h, deoarece spatiul avut la dispozitie pentru decizie si manevra in scopul evitarii lovirii victimei era inferior spatiului necesar pentru oprirea autovehiculului prin franare de la viteza de deplasare.
In schimb, conducatorul auto ar fi avut posibilitatea tehnica sa evite producerea accidentului in ipoteza in care ar fi circulat cu viteza maxima legala admisa in localitate de 50 km/h, deoarece spatiul avut la dispozitie pentru decizie si manevra in scopul evitarii lovirii victimei era superior spatiului necesar pentru oprirea autovehiculului prin franare de la viteza legala admisa. In plus, viteza limita-maxima de deplasare a autovehiculului de la care impactul cu victima putea fi evitat era de 57 km/h, superioara limitei de viteza maxima legala admisa de 50 km/h.
Expertiza a concluzionat ca victima A.M. a avut posibilitatea sa previna producerea accidentului daca se comporta in asa fel incat sa nu constituie un pericol pentru ceilalti participanti la trafic si se angaja in traversarea strazii numai prin loc special amenajat si dupa o asigurare prealabila, iar conducatorul auto D.I. ar fi avut posibilitatea obiectiva sa evite producerea accidentului daca se deplasa cu autoturismul cu viteza maxima legala admisa in localitate de 50 km/h, situatie in care dispunea de conditii spatiale pentru oprirea autoturismului in siguranta, cu aproximativ 7,0 metri inainte de locul impactului.
Prin urmare, expertiza a aratat ca producerea accidentului a fost cauzata de traversarea prin loc nepermis de catre victima ?i deplasarea cu autoturismul cu viteza mult superioara limitei maxima legala admisa in interiorul localita?ii de catre conducatorul auto D .I. R..
Din opiniile expertului-parte al inculpatului a rezultat ca viteza initiala a autovehiculului a fost de cca 70 km/h, iar pericolul de accident a aparut in momentul in care autoturismul s-a aflat la o distanta de cca 30 metri de locul impactului. Expertul parte a mai aratat ca efectuarea calculului de evitabilitate s-a realizat pe baza relatiilor de timpi, calcul care a condus la concluzia ca pentru conducatorul auto nu a fost posibila evitarea lovirii victimei decat in ipoteza in care acesta s-ar fi deplasat cu o viteza inferioara valorii de ... km/h.
In plus, opinia expertului-parte a fost in sensul ca producerea accidentului a fost cauzata de manevra de traversare efectuata de catre victima aflata in stare de intoxicatie etilica, prin loc nepermis si fara asigurare, iar distanta la care se afla autoturismul in momentul aparitiei pericolului in raport cu locul impactului, respectiv spatiul de care a dispus conducatorul auto pentru decizie si manevra in scopul evitarii lovirii victimei, a fost de 30 de metri.
Expertul parte a concluzionat ca producerea accidentului a fost cauzata de traversarea strazii prin loc nepermis de catre victima, iar pentru conducatorul auto nu a fost posibila evitarea lovirii victimei datorita duratei de timp net insuficienta pentru oprirea vehiculului chiar in ipoteza deplasarii acestuia cu viteza de 50 km/h.
Analizand opiniile expertului-parte, coroborate cu restul probelor administrate, instan?a constata ca inculpatul avea o viteza mai mare decat limita legala.
Cu privire la posibilitatea de evitare a accidentului, instan?a nu va re?ine opiniile expertului-parte, care au fost in sensul ca pentru conducatorul auto nu a fost posibila evitarea lovirii victimei decat in cazul in care acesta s-ar fi deplasat cu o viteza inferioara valorii de ... km/h. Astfel, spatiul de care a dispus conducatorul auto pentru decizie si manevra in scopul evitarii lovirii victimei a fost de 30 de metri, iar din momentul in care victima a patruns in campul vizual al inculpatului, in traversare de la stanga la dreapta sensului sau de deplasare, si pana la momentul impactului, victima a parcurs un spatiu de cca 3,5 metri. In intervalul de timp situat intre intrarea victimei in raza de vizuala a inculpatului ?i momentul impactului, o viteza mai mica a autoturismului i-ar fi permis inculpatului o mai mare posibilitatea de ac?iune in sensul evitarii accidentului rutier.
Fiind audiat cu privire la producerea accidentului, inculpatul D.I.R. a recunoscut savar?irea faptei de a fi condus cu o viteza mai mare decat viteza regulamentara a autovehiculul marca Peugeot 206, cu nr. de inmatriculare ...-....-.... pe Bd. Bucurestii Noi, catre str. Ion Ionescu de la Brad, surprinderea ?i accidentarea numitului A.M., angajat in trecerea strazii prin loc nepermis ?i fara a se asigura, fapte care au determinat imposibilitatea de evitare a accidentului.
Sus?inerile inculpatului din cursul urmaririi penale, in sensul circularii cu o viteza de 50-60 de km/h, nu vor fi luate in considerare de catre instan?a fa?a de recuno?terea faptei a?a cum a fost re?inuta prin rechizitoriu de catre inculpat in cursul judeca?ii, in vederea beneficierii de dispozi?iile art.374 C.pr.p.
Avand in vedere toate aceste considerente, instanta retine ca intregul material probator administrat in cauza se coroboreaza, conducand, dincolo de orice indoiala rezonabila, la concluzia ca, in producerea accidentului, inculpatul a avut o culpa comuna cu cea a victimei.
Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta a avut in vedere urmatoarele probe (mijloace de proba): declara?ie martor C.P., declara?ie inculpat D.I.R., proces verbal de cercetare la fa?a locului, raport de expertiza tehnica-auto.
Ca si chestiune prealabila , avand in vedere ca intre data savar?irii faptei, adica 06.02.2011, ?i momentul judecarii faptei a intrat in vigoare Legea nr.286/2009 privind Codul penal, in cauza se pune problema stabilirii si aplicarii legii mai favorabile potrivit art.5 din C.pen. In ceea ce priveste stabilirea legii mai favorabile, instanta retine ca prin decizia nr.265 din 06.05.2014 a Cur?ii Constitu?ionale s-a stabilit ca aceasta urmeaza sa fie determinata prin compararea legilor succesive, urmata de stabilirea in concret a legii mai favorabile ?i aplicarea acesteia in ansamblu. Astfel, au fost identificate urmatoarele criterii de determinare a legii penale mai favorabile: condi?iile de incriminare, condi?iile de tragere la raspundere penala ?i condi?iile referitoare la pedeapsa.
Din analiza condi?iilor de incriminare, instan?a constata ca incriminarea din Codul penal de la 1969, prev. de art. 178 alin.1 ?i 2 C.pen., este mai favorabila fa?a de incriminarea din Noul Cod penal prev. de art.192 alin.1 ?i 2, avand in vedere numarul mai mare de circumstan?e atenuante judiciare ?i efectele produse de acestea.
Cu privire la condi?iile de tragere la raspundere, instan?a constata ca intre cele doua reglementari nu exista diferen?ieri.
In plus, in ambele cazuri, limitele de pedeapsa sunt cuprinse intre 2 ?i 7 ani.
Cu toate aceste, Codul penal din 1969 este mai favorabil sub aspectul modalita?ilor de executare a pedepsei, de exemplu, institu?ia suspendarii condi?ionate neprevazand nicio obliga?ie pe care inculpatul sa o respecte pe perioada termenului de incercare, spre deosebire de toate institu?iile din noul cod penal, care instituie o serie de masuri ?i obliga?ii pe care inculpatul trebuie sa le respecte pe perioada termenului de supraveghere.
Fa?a de aceste considerente, instan?a apreciaza ca legea penala mai favorabila aplicabila inculpatului in cauza dedusa judecatii este legea veche , respectiv condul penal din 1969.
Pe cale de consecinta , va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei re?inute in rechizitoriu in sarcina inculpatului, din infractiunea de ucidere din culpa, prev. de art.192 alin.1 ?i 2 C.p.cu aplic. art.5 C.p., in infrac?iunea de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin.1 ?i 2 C.p. din 1969 cu aplic. art.5 din C.p.
In drept, instan?a constata ca fapta inculpatului D.I.R., care in data de 06.02.2011, in jurul orei 18:20, in timp ce conducea autovehiculul marca Peugeot 206, cu numar de inmatriculare ...-....-...., pe str. Gheorghe Ionescu Sisesti din Bucuresti, a fost implicat intr-un accident de circula?ie, in urma caruia numitul A.M. a decedat la data de 07.02.2011, intrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii ucidere din culpa, fapta prev. ?i ped. de art. 178 alin.1 ?i 2 C.p. din 1969 cu aplic. art.5 din C.p.
Sub aspectul laturii obiective a infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art.178 al.1 ,2 C. pen., instanta retine ca elementul material consta intr-o ac?iunea sau inac?iune reprezentata de o conduita gre?ita realizata intr-o situa?ie periculoasa, susceptibila sa produca consecin?e grave pentru via?a persoanei. Actiunea inculpatului, care a lovit victima cu ocazia accidentului de circula?ie in care a fost implicat autoturismul marca Peugeot 206, cu nr. de inmatriculare ...-....-...., in urma caruia victima a fost lovita cu partea frontala a autoturismului in membrul inferior drept, saltata pe capota masinii, lovita de parbriz, ca apoi sa fie proiectata pe carosabil, realizeaza elementul material al infractiunii de ucidere din culpa.
Urmarea imediata consta in atingerea adusa relatiilor sociale create in jurul vie?ii umane, valoare sociala ocrotita penalmente. In cauza, urmarea imediata a constat in moartea victimei datorita socului hemoragic, consecinta politraumatismului cu multiple fracturi si rupturi de organe.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta in cauza din raportul medico-legal de necropsie, ale carui concluzii sunt in sensul ca intre leziunile traumatice si cauza medicala a decesului exista legatura de cauzalitate directa
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea culpei cu prevedere, conform dispozitiilor art. 19 alin. (1) pct.2 lit. a) C. pen. din 1969, intrucat inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, considerand fara temei ca nu se va produce.
In plus, avand in vedere ca inculpatul a savarsit fapta ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale si a masurilor de prevedere necesare conducerii unui autoturism pe drumurile publice, instanta constata ca elementul material al laturii obiective a infractiunii a fost realizat in forma agravanta prevazuta de art. 178 alin. 2 C.pen. din 1969.
In consecin?a, instan?a retine, din probatoriul administrat, ca sunt indeplinite, in mod cumulativ, cele patru conditii prevazute in literatura si practica judiciara pentru existenta acestei forme agravante a infractiunii, respectiv: inculpatul efectua activitatea de conducator auto, fapta a fost comisa in exercitiul acestei activitati, exista anumite dispozitii legale si masuri de prevedere pentru efectuarea activitatii de conducere a autovehiculelor pe drumuri publice si imprejurarea ca fapta sa fie urmarea nerespectarii acestor dispozitii legale si masuri de prevedere.
Astfel, potrivit art.49 alin.1 OUG 195/2002, "limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h", iar potrivit art. 35 alin. 1 din OUG 195/2002, "participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice sau private.
Atat din raportul de expertiza tehnica auto, cat ?i din opinia expertului parte al inculpatului, cat ?i din recunoa?terea inculpatului a faptelor a?a cum au fost re?inute in rechizitoriu, rezulta ca la momentul producerii accidentului rutier viteaza autoturismului era peste limita legala de 50 de km/h. Or, in condi?iile in care, inculpatul era obligat sa circule cu viteza maxima admisa de lege in localitate si cu atentie sporita la trafic rezulta ca producerea accidentului a fost astfel cauzata de nerespectarea de catre inculpatul D.I.R. a prevederilor art. 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. si art. 35 alin. 1 din OUG 195/2002 rep.
Totodata, cu privire la comportamentul victimei instan?a re?ine, in calitatea sa de participant la trafic ca pieton, aceasta s-a angajat in traversarea carosabilului in mod neregulamentar, prin loc nepermis ?i fara sa se asigure, in fuga, avand o alcoolemie de 0,60 ‰g alcool in sange desi era obligata sa previna accidentarea sa si sa se comporte in asa fel incat sa nu constituie un pericol pentru ceilalti participanti la trafic si sa se angajeze in traversarea strazii numai prin loc special amenajat (existent in apropiere) si dupa o asigurare prealabila, corespunzatoare, potrivit art. 167 lit. d) din RAOUG 195/2002.
In plus, potrivit art. 72 alin. 4 din OUG 195/2002, pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, poarta intreaga raspundere a accidentarii lor, in conditiile in care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.
Fa?a de nerespectarea de catre inculpat a reglementarilor legale privind viteza pe drumurile publice din localita?i, in condi?iile in care victima a traversat prin loc nepermis ?i fara a se asigura, instanta va retine existenta, dincolo de orice indoiala rezonabila, a culpei comune a inculpatului si a victimei in producerea accidentului de circulatie in proportie de 30% pentru inculpat ?i 70% pentru victima.
Fa?a de cele analizate, instanta apreciaza ca fapta exista, constituie infrac?iune ?i a fost savar?ita de inculpatul D .I. R., urmand sa ii aplice acestuia pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa.
La stabilirea pedepsei, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 72 C.pen. din 1969, respectiv dispozitiile partii generale a vechiului Cod penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala, urmand a retine si aplicabilitatea art. 396 alin 10 C.pr.pen..
Cu privire la limitele de pedeapsa, art. 178 alin.1 ?i 2 C.pen. din 1969 prevede o pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Prin aplicarea dispozi?iilor art. 396 alin.10 C.pr.pen., noile limite de pedeapsa vor fi cuprinse intre 1 an ?i 4 luni, respectiv 4 ani ?i 8 luni.
In ceea ce prive?te gradul de pericol social al faptei, instan?a va avea in vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, concretizat in valorile sociale care au fost vatamate, adica viata persoanei, ?i urmarea faptei - decesul victimei, care s-a produs ca urmare a accidentarii sale.
Cu privire la imprejurarile ?i modul de comitere a infrac?iunii, inculpatul a savar?it fapta prin nerespectarea dispozi?iilor legale privind circula?ia pe drumurile publice, conducand cu o viteza peste limita legala, iar la savar?irea faptei instan?a re?ine ?i culpa comuna a victimei, care a traversat neregulamentar, printr-un loc nepermis ?i fara sa se asigure. In plus, instan?a a stabilit in cuprinsul prezentei hotarari existen?a unei culpe in procent de 30% pentru inculpat ?i 70% pentru victima.
In ceea ce prive?te persoana inculpatului instan?a re?ine ca este in varsta de 36 de ani, este cetatean roman, cu studii medii, casatorit, are 2 copii minori, avand func?ia de manager la SC A.G. SA C. si nu este cunoscut cu antecedente penale. Instan?a nu va avea in vedere la acest moment recunoa?terea faptelor de catre inculpat deoarece acest element a fost valorificat la momentul stabilirii limitelor de pedeapsa.
Fa?a de conduita buna avuta anterior savar?irii faptei, care rezulta din lipsa unor antecedente penale, instan?a va re?ine in favoarea inculpatului circumstan?a atenuanta judiciara prevazuta de art.74 alin.1 lit.a C.p. din 1969. Prin urmare, instan?a va face aplicarea art.76 alin.1 lit.d) C.p. din 1969.
Fa?a de cele re?inute, in baza art.178 alin.1 ?i 2 C.p. din 1969, cu aplic. art.396 al.10 C.p.p, art.74 lit.a). - art.76 lit d). din Codul penal din 1969 si art. 5 din Codul penal, instan?a va condamna pe inculpatul D.I.R., la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare pentru savar?irea infrac?iunii de ucidere din culpa, considerand o asemenea pedeapsa ca fiind echilibrata ?i raspunzand in concret principiului propor?ionalita?ii ?i nevoilor reeducarii.
Cu privire la stabilirea pedepselor accesorii, instanta va avea in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst c. Marii Britanii si Sabou si Parcalab c. Romaniei) conform careia exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate, precum si Decizia LCCIV/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie potrivit careia interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a (teza I)-c C. pen. nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art.71 alin.3 C.pen., respectiv respectiv natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei si persoana infractorului.
Fata de aceste criterii, analizate anterior in cadrul individualizarii pedepsei principale, instanta apreciaza ca inculpatul a avut o atitudine de ignorare a valorilor protejate de legea penala, respectiv relatiile sociale privitoare la patrimoniu, astfel ca acesta este nedemn pentru a exercita drepturile prevazute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si b C.pen. din 1969
Cu privire la dreptul de a ocupa o func?ie, de a exercita o profesie sau de a desfa?ura o activitatea, prevazut de art. 64 alin.1 lit.c C.pen. din 1969, ?i cu privire la dreptul de a alege, drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator, prevazute de art. art. 64 alin.1 lit. a teza I, lit. d si e C.pen. din 1969, instanta apreciaza ca in cauza nu trebuie sa fie interzise intrucat inculpatul nu s-a folosit in savar?irea faptei de drepturile respective, fapta nu are conota?ie electorala ?i fapta nu vine in contradic?ie cu interesele minorilor.
Prin urmare, pe langa pedeapsa principala, in temeiul art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1969, instanta ii va interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie, dreptul de a fi ales in autoritatile publice si in functii elective publice ?i dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat prevazute de art. 71 al.1 - art. 64 al.1 lit. a teza II-a, lit. b C.p din 1969.
Cu privire la modul de executare a pedepsei aplicate, instanta are convingerea ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea de catre inculpat a pedepsei aplicate, convingere fundamentata indeosebi pe lipsa antecedentelor penale si a celorlalte circumstante personale ale inculpatului. Astfel, instan?a considera ca pedeapsa aplicata poate fi executata in afara regimului de deten?ie, sub forma suspendarii condi?ionate a executarii pedepsei, prevazute de Codul penal din 1969.
In baza art.81 din Codul penal din 1969, instan?a va suspenda condi?ionat executarea pedepsei inchisorii, pe un termen de incercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 din Codul penal din 1969.
In baza art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, instan?a va suspenda conditionat si executarea pedepsei accesorii, pe acelasi termen de incercare.
In baza art.15 alin.2 din Legea nr. 187/20..., instan?a va atrage atentia inculpatului asupra dispozi?iilor art. 83 din Codul penal din 1969 referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni pe durata termenului de incercare.
Cu privire la latura civila, instan?a re?ine ca, in cursul judeca?ii ?i prin precizarile facute in scris, partea civila A.T., so?ia victimei, a precizat ca se constituie parte civila pentru suma de 10.000 EURO cu titlul de despagubiri materiale reprezentand cheltuieli efectuate cu inmormantarea (co?ciug, imbalsamare, spalat, transport funerar, etc.) ?i cu suma de 500.000 EURO reprezentand daune morale. Partea civila A.M.D. s-a constituit parte civila pentru suma de 1.500.000 EURO, reprezentand daune morale, ?i pentru suma de 1.500 lei pe luna cu titlu de presta?ie periodica lunara de la data decesului ?i pana la implinirea varstei de18 ani sau pana la continuarea studiilor, iar partea civila P.C.M.s-a constituit parte civila pentru suma de 20.000 EURO reprezentand daune morale.
In dovedirea laturii civile, la dosar a fost depus un set de inscrisuri constand in facturi si chitante (f. 32-34 dos.inst.).
Potrivit art.999 C.civ. de la 1864, o persoana este responsabila de prejudiciul cauzat prin fapta sa, prin neglijen?a sau prin impruden?a sa, iar orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe aceia din a carui gre?eala s-a produs sa il repare, conform art.998 C.civ. din 1984.
Potrivit literaturii si practicii judiciare in materie, pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: fapta ilicita, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
Cu privire la fapta ilicita, asa cum s-a aratat pe parcursul considerentelor, aceasta a constat in lovirea de catre inculpat a victimei A.M., sotul, respectiv tatal ?i socrul partilor civile, ca urmare a conducerii autoturismului fara respectarea normelor de prevedere referitoare la conducerea pe drumurile publice, avandu-se in vedere ?i traversarea de catre victima prin zona nepermisa, fara sa se asigure. Prejudiciul faptei inculpatului a constat in decesul victimei. Raportul de cauzalitate a fost dovedit prin raportul medico-legal de necropsie coroborat cu celelalte mijloace de proba administrate. Vinovatia inculpatului a fost, de asemenea, probata. Asadar, instanta retine ca sunt indeplinite, in mod cumulativ, toate cele patru conditii necesare angajarii raspunderii civile delictuale a inculpatului.
Prejudiciul cauzat de fapta ilicita a inculpatului are doua componente: o componenta materiala - care consta in cheltuieli de transport, de inmormantare si cheltuieli ulterioare efectuate cu pomenirile periodice, piatra funerara, etc., si o componenta morala - ce consta in suferintele pricinuite de moartea victimei A.M. - sotul, respectiv tatal ?i socrul partilor civile.
Cu privire la daunele materiale, instanta retine ca, din fapta inculpatului din data de 06.02.2011, a rezultat accidentarea victimei, leziunile traumatice produse conducand la decesul acesteia. Cu acest prilej, par?ile civile A.T. ?i P.C.M. au suportat diverse cheltuieli ocazionate de inmormantare a victimei, respectiv cheltuieli de inmormantare si cheltuieli ulterioare efectuate cu pomenirile periodice, piatra funerara, etc.
Din inscrisurile depuse la dosar (facturi si chitante, f.32-34) rezulta ca in cauza au fost efectuate cheltuieli reprezentand daune materiale cauzate prin infractiune in cuantum de 21,78 lei contravaloare concesionare loc de veci, 4000 lei bordura de mozaic ?i cruce de marmura, 146 lei expertiza la INML, pe care instanta le va avea in vedere in totalitate. In plus, la stabilirea cuantumului concret al despagubirilor materiale catre par?ile civile, instan?a va avea in considerare culpa comuna a inculpatului si a victimei in producerea accidentului rutier , in cuantumul anterior mentionat.
Suma solicitata cu titlul de daune materiale de catre A.T. este apreciata de catre instanta ca fiind nerezonabila si urmeaza a fi redusa , avand in vedere urmatoarele aspecte:in primul rand, partea civila a dovedit doar efectuarea unor cheltuieli in cuantum de 4021,78 lei, de?i potrivit art.249 C.pr.civ. sarcina probei ii revenea. Pe de alta parte, fa?a de fapta inculpatului ?i existen?a accidentului, instan?a nu contesta necesitatea cheltuielilor de inmormantare ?i cheltuielile ulterioare cu pomenirile periodice. Nu in ultimul rand, instan?a va lua in considerare ?i faptul ca preconstituirea de dovezi privind cheltuielile nu reprezenta o preocupare fireasca a partii civile dupa moartea unei rude, in caz contrar s-ar stabili in sarcina lor o obligatie nerealizabila si disproportionata.
Fa?a de aceste considerente, instan?a va admite in parte cererea de acordare a daunelor materiale ?i va obliga inculpatul la plata sume de 4000 Euro cu titlu de daune materiale catre partea civila A.T., in echivalent in lei la data pla?ii.
Instan?a va obliga inculpatul la plata catre partea civila Pruteanu Marius a sumei de 146 lei, reprezentand contravaloare expertiza IML, dovedita prin chitan?a (f.34).
Cu privire la presta?ia periodica lunara, instan?a re?ine ca prin fapta savar?ita minorul A.M.D. a fost lipsit de una dintre persoanele care avea obliga?ia de a-i asigura intre?inere. Pentru a nu ingreuna situa?ia minorului, avand in vedere ca acesta avea dreptul la intre?inere de la ambii parin?i, instan?a va admite cererea privind obligarea inculpatului la plata unei presta?ii periodice lunare. Cu toate acestea, instan?a constata ca suma de 1500 de lei ceruta cu titlu de presta?ie periodica lunara este nejustificata. Astfel, in cauza nu a fost dovedita suma acordata cu titlu de presta?ie periodica lunara pe care victima o acorda fiului sau ?i nu a fost dovedita suma pe care partea civila A.T. o asigura cu titlu de presta?ie periodica lunara, dar nici nu au fost dovedite veniturile familiei. In plus, din precizarile facute de partea civila rezulta ca fiul victimei, A.M.D., nu ?i-a mai putut continua studiile fiind marcat de situa?ia tatalui sau.
Fa?a de aceste considerente, avand in vedere ca repararea integrala a prejudiciului implica acordarea despagubirilor de la momentul producerii accidentului ?i ca situa?ia parasirii studiilor nu este definitiva, instan?a va obliga inculpatul la plata sumei de 50 de lei cu titlul de presta?ie periodica lunara incepand cu data producerii accidentului, 06.02.2011, ?i pana la majoratul acestuia sau, daca acesta isi continua studiile, pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani.
In ceea ce priveste daunele morale solicitate de partile civile A.T., pentru suma de 500000 EURO, A.M.D., pentru 1500000 EURO, ?i P.C.M., pentru suma de 20000 EURO, instanta retine urmatoarele:
Notiunea de prejudiciu moral se refera la rezultatul daunator direct al unei fapte ilicite si culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu continut nepatrimonial ce definesc personalitatea umana. Prejudiciul moral, fiind strans legat de persoana umana, lezeaza direct si nemijlocit sentimente de dragoste si afectiune, cum este cazul in speta.
Potrivit art.49 pct.2 lit.d). din Ordinul CSA nr. 5/2010 - punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, daunele morale se acorda in conformitate cu legisla?ia ?i jurispruden?a din Romania.
Astfel, in Decizia nr. 2617 din 9 iulie 2009 a Sec?iei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in recurs, referitor la despagubirile ce reprezinta daune morale, s-a statuat ca despagubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul ca acestea nu se probeaza, ci se stabilesc de instanta de judecata prin evaluare. In acest scop, pentru ca evaluarea sa nu fie una subiectiva ori pentru a nu se ajunge la o imbogatire fara just temei, in cazul infractiunilor contra persoanei este necesar sa fie luate in considerare suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta savarsita de inculpat, precum si de toate consecintele acesteia, a?a cum rezulta din actele medicale ori de alte probe administrate. Inalta Curte a mai apreciat ca intinderea raspunderii civile delictuale nu este limitata de posibilitatile de plata ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al repararii integrale a prejudiciului material si moral cauzat prin fapta savarsita.
Totodata, in Decizia nr. 1179 din 11 februarie 2011a Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala a Inalta Curte de Casatie si Justitie, a statuat principiul judecarii in echitate referitor la acordarea daunelor morale. Prin urmare, atat instantele nationale, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate, procedand la o apreciere subiectiva a circumstantelor particulare ale cauzei, in functie de care se stabileste intinderea reparatiei pentru prejudiciul suferit.
In plus, la stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu moral, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii, precum ar fi consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic de cei in cauza, importanta valorilor morale lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost, sunt si, mai ales, vor fi percepute consecintele, masura in care partea civila a fost afectata emotional si familial.
In cauza, acordarea daunelor morale este pe deplin justificata in raport de urmarile produse - decesul victimei A.M.-, de consecintele pe care acest eveniment tragic le-a avut asupra partilor civile, aceasta pierdere implicand suferinte psihice pentru sotia victimei, respectiv fiul victimei ?i ginerele acestuia, generate de lezarea sentimentelor de afectiune existente intre membrii familiei. Este evident ca s-a produs un prejudiciu moral partilor civile datorita suferintei psihice determinate de decesul unei persoane foarte apropiate, de modificarea cursului firesc al vietii pe care partile civile o duceau anterior savarsirii faptei de catre inculpat, acest lucru rezultand cu certitudine din legatura de rudenie si legatura afectiva inerenta, neputand fi contestat in mod pertinent.
La stabilirea cuantumului despagubirilor aferente instanta are in vedere si varsta de 45 de ani a victimei la data decesului, tineretea acestuia neputand decat sa amplifice durerea sotiei, fiului ?i a ginerelui. In afara suferintei psihice extreme evidente cauzate de un astfel de deces prematur, partile civile sunt in continuare lipsite de sprijinul afectiv si material al victimei, insa gradul de suferin?a a par?ilor este influen?at de legatura de rudenie dintre par?i. In plus, instan?a re?ine ca partea civila A.M.D. recunoa?te imposibilitatea de continuare a studiilor datorita efectele pe care moartea tatalui sau le-a avut asupra psihicului.
Instanta arata ca in situatia dedusa judecatii, despagubirile morale nu pot reprezenta o reparatie propriu-zisa a prejudiciului moral, ci doar o compensare cu rol de alinare prin asigurarea unor conditii de viata mai confortabile.
Avand in vedre ca este imposibil de cuantificat suferinta partii civile si de stabilire a unui echivalent patrimonial al acesteia, instanta apreciaza ca, in functie de criteriile indicate si de practica judiciara in materie, dar si de faptul ca, in producerea accidentului, culpa inculpatului si a victimei a fost una comuna, in proportie de 30 % pentru inculpat ?i 70% pentru victima, ca o despagubire de 15.000 Euro pentru fiul victimei, A.M.D., de 10.000 Euro pentru sotia victimei, A.T., ?i 4.000 Euro pentru ginerele victimei, P.C.M., este adecvata, constituind o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit de acestea.
Prin urmare, in baza art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 19 si urmatoarele din Codul de procedura penala rap. la art.998-999 din Codul civil din 1864, instan?a va admite in parte ac?iunea civila si va obliga inculpatul D.I.R.la plata sumei de 4.000 euro daune materiale, in echivalent lei la cursul BNR la data platii, catre partea civila A.T., respectiv suma de 146 lei daune materiale catre partea civila P.C.M.precum si 15.000 Euro daune morale, in echivalent lei la cursul BNR la data platii, catre partea civila A.M.D., 10.000 euro daune morale in echivalent lei la cursul BNR la data platii, catre partea civila A.T., si 4 000 euro daune morale, in echivalent lei la cursul BNR la data pla?ii, catre partea civila P.C.M..
Instanta retine ca, in timpul judeca?ii, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti s-a constituit parte civila cu suma de 4150,04 lei, reprezentand contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenta medicala acordata victimei A.M. (f. 28-30).
Conform art. 313 alin. 1 din Legea nr. 495/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentand cheltuielile efective vor fi recuperate de catre furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile avand ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobandesc calitatea procesuala a acestora, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata.
Avand in vedere ca prin comiterea de catre inculpat a accidentului de circulatie s-a cauzat lovirea victimei, aceasta necesitand ingrijiri medicale care au ocazionat cheltuieli suportate de catre furnizorul de servicii medicale constituit ca parte civila, cheltuieli dovedite prin actele medicale depuse la dosar, reiese ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale a inculpatului privitoare la fapta, prejudiciu, raportul de cauzalitate si vinovatia inculpatului.
Pentru aceste motive, in baza art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 19 si urmatoarele din Codul de procedura penala rap la art. 998-999 din Codul civil din 1864 si art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, instan?a va admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti si va obliga inculpatul D.I.R. la plata sumei de 4 150,04 lei cu titlu de daune materiale — cheltuieli de spitalizare pentru defunctul A.M..
In ceea ce priveste asiguratorul de raspundere civila, instanta retine ca potrivit dispozitiilor noului cod de procedura penala s-a reglementat calitatea in care acesta participa in procesul penal , respectiv in calitate de parte responsabila civilmente exercitand toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat .
La data producerii infractiunii dedusa judecatii autoturismul marca Peugeot 206, cu numar de inmatriculare ...-....-...., condus de catre inculpatul D.I.R. era asigurat la SC XSA , fiind incheiata in acest sens polita de asigurare de raspundere civila auto RCA seria RO/22/P22/HI nr...... din data de 10.11.2010 , valabila din 17.11.2010 pana la 16.11.2011.
Potrivit disp. art.86 C.p.p. partea responsabila civilmente este persoana care , potrivit legii civile , are obligatia legala sau conventionala de a repara in intregime sau in parte , singura sau in solidar , prejudiciul cauzat prin infractiune si care este parte in procesul penal, iar potrivit art.55 alin.1 din Legea 136/1995 despagubirile se platesc de catre asigurator persoanelor fizice sau juridice pagubite.
Coroborand dispozitiile legale anterior mentionate , instanta apreciaza ca asiguratorul de raspundere civila poate fi obligat in mod direct la a repara in intregime prejudiciul cauzat prin infractiune,astfel ca, in temeiul art.55 alin.1 din Legea nr.136/1995, astfel cum a fost modificat prin Art.I pct.22 din O.U.G. nr. 61/2005 va obliga asiguratorul de raspundere civila SC X SA la plata catre fiecare parte civila mentionata anterior, a sumelor de bani la care a fost obligat inculpatul D .I. R..
In baza art. 7 alin. 1 rap. la art 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr, 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J ), in raport de natura infractiunii pentru care inculpatul a fost cercetat si cu privire la care s-a stabilit vinovatia inculpatului , instan?a va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul D.I.R. in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J.
In baza art.274 alin.1 din Codul de procedura penala, instan?a va obliga pe inculpatul D.I.R.la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 1.600 de lei (1,000 de lei din faza de urmarire penala si 600 de lei din faza de camera preliminara si judecata).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
In baza art.386 C.p.p. dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in rechizitoriu in sarcina inculpatului, din infractiunea prev. de art. 192 alin. 1 si 2 Cod penal cu aplic. art.5 Cod penal in infractiunea prev. de art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In baza art. 178 alin. 1 si 2 din Codul penal din 1969, cu aplic. art.396 al.10 C.p.p. , art.74 lit.a -art.76 lit.d din Codul penal din 1969 si art. 5 din Codul penal, condamna pe inculpatul D.I.R., fiul lui Nicolae si Maria , nascut la data de 21.08.1978 in Bucuresti , domiciliat in B. , sos. Bucuresti-Targoviste , nr.... , bl.27 , sc. F , et.3 , ap.... , jud.Ilfov , CNP-.....4 , cetatenie romana , casatorit , agent de vanzari , studii medii , fara antecedente penale , la pedeapsa de 1(un) an inchisoare pentru comiterea infractiunii de "ucidere din culpa".
In baza art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1969 interzice inculpatului D.I.R. drepturile prevazute in art. 64 lit. a teza a -II-a si lit. b din Codul penal din 1969 pe durata executarii pedepsei inchisorii.
In baza art. 81 din Codul penal din 1969, suspenda conditionat executarea pedepsei inchisorii, pe un termen de incercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 din Codul penal din 1969.
In baza art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, suspenda conditionat si executarea pedepsei accesorii, pe acelasi termen de incercare.
In baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/20..., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 din Codul penal din 1969 referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni pe durata termenului de incercare.
In baza art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 19 si urmatoarele din Codul de procedura penala rap. la art. 998-999 din Codul civil din 1864, admite in parte actiunea civila si obliga inculpatul D.I.R. la plata sumei de 4.000 euro daune materiale, in echivalent lei la cursul BNR la data platii, catre partea civila catre partea civila A.T., respectiv suma de 146 lei daune materiale catre partea civila P.C.M.precum si 15.000 Euro daune morale, in echivalent lei la cursul BNR la data platii, catre partea civila A.M.D. , 10.000 euro daune morale , in echivalent lei la cursul BNR la data platii, catre partea civila A.T. si 4.000 euro daune morale, in echivalent lei la cursul BNR la data platii, catre partea civila P.C.M..
In baza art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 19 si urmatoarele din Codul de procedura penala rap. la art. 998-999 din Codul civil din 1864 si art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, admite actiunile civile formulate de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti si obliga inculpatul D.I.R. la plata sumei de 4.150,04 lei cu titlu de daune materiale - cheltuieli de spitalizare pentru defunctul A.M..
Obliga inculpatul D.I.R. sa plateasca partii civile A.M.D. suma de 50 lei lunar reprezentand prestatie periodica lunara incepand cu data producerii accidentului - 06.02.2011 si pana la majoratul acestuia sau, daca acesta isi continua studiile, pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani.
In temeiul art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, astfel cum a fost modificat prin Art.I pct.22 din O.U.G. nr. 61/2005 obliga asiguratorul de raspundere civila SC X SA , cu sediul in B., str. Rabat, nr.21 , sector 1, la plata catre fiecare parte civila mentionata anterior, a sumelor de bani la care a fost obligat inculpatul D .I. R..
In baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul D.I.R. in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J.
In baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedura penala, obliga pe inculpatul D.I.R., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 1.600 de lei (1.000 de lei din faza de urmarire penala si 600 de lei din faza de camera preliminara si judecata).
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 27.01.2015.