UZUCAPIUNE

Prin cererea inregistrata pe rolul instantei sub nr.35808/245/2010, reclamantii LI si LT au solicitat instantei, in contradictoriu cu paratii PI, CLI, PI si MI, prin primar, sa pronunte o hotarare prin care sa constate ca au dobandit prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilului compus din casa si teren, situat in Iasi, sos. Birnova nr.29 (fost 66).
In fapt, au aratat reclamantii ca stapanesc acest teren din anul 1975 si pana in prezent, continuu si neantrerupt.
La data intrarii in posesia terenului, intreaga zona era o mlastina, un teren viran, ulterior, l-au curatat si amenajat pentru gradinarit, au plantat pomi fructiferi si au adus stupi.
Constructia, casa si anexele gospodaresti au fost edificate in anul 1980, terenul fiind amenajat special in acest scop, au platit taxele si impozitele in fiecare an si nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 1464 mp.
Potrivit disp. legii administratiei publice locale, au apreciat reclamantii ca paratii au calitate procesuala pasiva in cauza de fata, invocand in acest sens disp. art.21 alin. 1 si 2, art.36 alin.1, alin.2 si alin.5, art.121 alin.2 Legea nr.215/2001, autoritatea locala fiind cea care ar putea sa le conteste dreptul.
Din momentul dobandirii terenului, arata reclamantii ca au avut posesia continua, netulburata, publica si sub nume de proprietar, fiind indeplinite conditiile prescriptiei achizitive.
In drept, au fost invocate disp. art.645 C. civ., art.1837-1847 C. civ., art.111 C. proc. civ.
Alaturat cererii, au fost anexate inscrisuri in copie.
Paratii MI si CLI au formulat intampinare prin care au invocat exceptiile inadmisibilitatii, motivat de faptul ca cererea nu poate fi intemeiata pe disp. art.111 C. proc. civ., a lipsei calitatii lor procesuale pasive, motivat de faptul ca reclamantilor le revine sarcina de a dovedi atat calitatea procesuala activa cat si calitatea procesuala pasiva, Municipiul Iasi si Consiliul Local Iasi neavand calitate de proprietari nediligenti ai imobilului.
La termenul de judecata din 04.03.2011, instanta a invocat din oficiu, exceptiile lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei PI si a lipsei calitatii procesuale pasive a paratului PI.
A incuviintat instanta si administrat, la solicitarea reclamantilor, proba cu inscrisurile aflate in copie la dosar, proba testimoniala, fiind audiat martorul MC si expertiza tehnica efectuata de expertul KIL.
A solicitat instanta relatii de la Institutia Prefectului jud. Iasi, O.C.P.I. Iasi, raspunsurile acestor institutii regasindu-se la dosar.
Prin incheierea interlocutorie pronuntata la data de 17.06.2011, instanta a solutionat exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, in sensul respingerii acesteea, a lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei PI si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor CLI si PI, in sensul admiterii lor pentru considerentele aratate in incheierea de sedinta.
Fata de admiterea exceptiilor lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei PI si a lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor CLI si PI instanta va respinge actiunea reclamantilor formulata in contradictoriu cu acesti parati.
Analizand actele si lucrarile dosarului, solutionand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului MI, in temeiul disp. art.137 alin.1 C. proc. civ., instanta retine urmatoarele:
Reclamantii au intrat in stapanirea terenului din Iasi, sos. Birnova nr.29, in jurul anului 1970, conform declaratiei martorului MC, la data preluarii terenului in folosinta, peste 1000 mp, acesta era mlastinos, fiind necesare lucrari de amenajare pentru a putea fi folosit, lucrari care au fost efectuate de catre reclamanti.
In perioada 1973-1974 acestia au construit o casa pe terenul din Iasi, sos. Birnova nr.29, unde au locuit neantrerupt si locuiesc si in prezent.
Anterior intrarii in vigoare a legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate, prin adresa nr.26890/07.12.1990, f.52 reclamantii au solicitat PI atribuirea unei suprafete de teren proprietate de stat si autorizarea in vederea construirii unei locuinte proprietate personala dar nu au mai reluat solicitarea dupa intrarea in vigoare a legilor fondului funciar, dupa cum li s-a comunicat de catre autoritatea locala.
Retine instanta ca in anul 1990, reclamantii au incheiat cu CPI contractul de inchiriere nr.243/17.09.1990, f.53, pentru suprafata de 630 mp teren, situata in Iasi, str. Birnova, ce urma sa fie folosita pentru cultivare legume-zarzavat.
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza, expertul tehnic a constatat ca in posesia reclamantilor se afla suprafata totala de 1340 mp, imprejmuita cu gard de lemn si plasa de sarma, situata in intravilanul extins al mun. Iasi, sos. Birnova nr.29, tarlaua 166, compusa din parcelele 6900/1 in suprafata de 387 mp si parcela 6900/2, cu suprafata de 953 mp.
In aceasta suprafata totala de teren sunt inclusi si cei 630 mp (632 mp care reiesit din masuratori), pentru care reclamantii au incheiat contract de inchiriere in anul 1990.
Avand in vedere constatarile expertului tehnic, Cap.2 lit. B, f.128 dosar, coroborata cu adresa nr.7910/856/23.06.2011, a O.C.P.I. Iasi, f.102, pentru terenul in litigiu nu a fost eliberat titlu de proprietate. Din probatoriul administrat nu reiese daca exista suprapunere intre suprafata de 2114 mp situat in tarlaua 166, parcela 6900/1, pentru care a fost eliberat titlul de proprietate nr.186383/2002 pentru zona Bucium, f.105 dosar si suprafata de 387 mp identificata de catre expertul tehnic ca fiind situata tot in tarlaua 166, parcela 6900/1, situata in sos. Barnova nr.29, astfel incat instanta apreciaza ca MI, prin primar, justifica legitimare procesuala pasiva in cauza, situatie in care urmeaza a respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestui parat.
Retine instanta ca uzucapiunea reprezinta unul dintre modurile de dobandire a proprietatii bunurilor imobile, fata de dispozitiile Codului civil, respectiv art. 1837, care defineste prescriptia ca un mijloc de a dobandi proprietatea si art. 645, potrivit caruia proprietatea se dobandeste, intre altele si prin prescriptie. Articolul 1890 C. civ. reglementeaza posibilitatea dobandirii dreptului de proprietate asupra unui imobil daca se face dovada ca cel care invoca uzucapiunea a exercitat o posesie utila si sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani. Asadar, cand posesia unui imobil se prelungeste in timp pe o anumita perioada de timp prescrisa, legea o considera drept izvor al proprietatii, iar posesorul va fi considerat proprietar.
Pentru a dobandi dreptul de proprietate prin prescriptie achizitiva, posesia reclamantilor trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile prevazute de art.1847 C. civ., respectiv sa fie continua, neantrerupta, netulburata si sub nume de proprietar.
Prin incheierea contractului de inchiriere pentru suprafata de 630 mp teren, reclamantii au recunoscut dreptul de proprietate al paratului, dobandind calitate de detentori precari, recunoasterea avand caracterul unui act de intrerupere a cursului prescriptiei conform art.1865 pct.3 C. civ., efectele intreruperii cursului prescriptiei fiind, astfel cum prevede art.1867 C. civ., stergerea prescriptiei inceputa inaintea sa si inceperea unui nou termen de prescriptie dupa ce actele constitutive de prescriptie inceteaza.
Chiar daca am admite ca de la momentul expirarii contractului de inchiriere, 17.09.1991, reclamantii au inceput posesia terenului sub nume de proprietar, intervertind detentia precara in posesie, moment de la care ar incepe sa curga termenul general de prescriptie achizitiva, acesta insa nu s-a implinit pana la data introducerii actiunii19.11.2010, situatie in care instanta constata ca actiunea reclamantilor este neintemeiata si urmeaza sa o respinga.