(SC nr.203/18.02.2013- DOMENIU : FOND FUNCIAR )
Reclamantul OV, in contradictoriu cu intimatele Comisia Locala S, Comisia Judeteana si Directia Silvica, a solicitat obligarea Ocolului Silvic la sistarea exploatarii materialului lemnos de pe terenul in litigiu, radierea intabularii Statului Roman, intabularea proprietarilor tabulari/mostenitorilor lor, precum si cea de obligare a Statului Roman, a Directiei Silvice si a Primariei S. la plata de despagubiri; totodata a formulat plangere impotriva Hotararii nr.208 din 20.02.2009 si reconstituirea dreptului de proprietate pentru 400 ha, 400 ha si 300 ha teren.
Instanta a respins actiunea, pentru urmatoarele considerente :
Legile fondului funciar reglementeaza reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea proprietarilor sau, daca sunt decedati, ai mostenitorilor lor pentru terenurile preluate de regimul comunist prin nationalizare, colectivizare sau in mod abuziv in perioada 1948-1989. Aceleasi legi prevad obligatoriu parcurgerea unei proceduri prealabile obligatorii, respectiv depunerea unei cereri scrise la primarie in termenul prevazut de lege (in care sa arate cine solicita reconstituirea dreptului de proprietate, pentru ce suprafata de teren si categoria de folosinta cu identificarea din acte si indicarea localitatii si locului situarii terenului, dupa ce proprietar deposedat, indicand daca este cazul data decesului autorului si gradul de rudenie al mostenitorului), formarea documentatiei prin depunerea inscrisurilor doveditoare (acte de proprietate, extrase de carte funciara, planuri de situatie, inscrisuri de la registrul agricol, acte de stare civila, certificat de mostenitor, etc.), Comisia Locala inainteaza documentatia cu propunerea sa privind solutionarea cererii catre Comisia Judeteana, iar pe baza acestei documentatii aceasta din urma pronunta o hotarare; persoana nemultumita are dreptul sa formuleze plangere la instanta. Fata de cele aratate, instanta constata ca in ce priveste capetele de cerere privind obligarea Ocolului Silvic la sistarea exploatarii materialului lemnos de pe terenul in litigiu, radierea intabularii Statului Roman, intabularea proprietarilor tabulari/mostenitorilor lor, precum si cea de obligare a Statului Roman, a Directiei Silvice si a Primariei S. la plata despagubirilor, acestea sunt inadmisibile in prezenta cauza, nefacand obiectul legilor de fond funciar, motiv pentru care instanta a admis exceptia in acest sens ridicata din oficiu si a respins aceste capete de cerere.
In ce priveste plangerea impotriva Hotararii nr.208 din 20.02.2009 si reconstituirea dreptului de proprietate, instanta constata :
Prin cererea inregistrata cu nr.61 din 05.09.2005 la Primaria Comunei S., A.V., fiica lui S. si I., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafata de teren, neidentificata ca suprafata si categorie de folosinta, situat pe raza satului S., dupa defuncta (mama) I. lui S.R.. Din probatoriu nu rezulta ca vreunul din terenurile in litigiu a fost sau este padure si ca aceasta a fost nationalizata. Nici din probatoriu si nici din raportul de expertiza nu rezulta care este suprafata parcelelor de teren in litigiu. Petentul OV a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 400 ha, 400 ha si 300 ha, insa nu a dovedit prin nici un mijloc de proba ca vreuna din aceste au trecut in proprietatea statului in timpul regimului comunist intre 1948-1989, nici ca parcelele in litigiu aveau asemenea intinderi in 1948. Chiar petentul in memoriile sale si in explicatiile verbale date in instanta a aratat ca o parte din suprafata totala in litigiu a trecut in proprietatea statului/altor persoane anterior anului 1948, ca urmare a executarii silite pentru neplata unor debite in baza unor hotarari judecatoresti. Ori terenul preluat la stat in baza unei executari silite pentru executarea unor datorii stabilite prin hotarari judecatoresti nu face obiectul legilor fondului funciar si deci pentru acestea nu se poate dispune reconstituirea dreptului de proprietate. Petentul a invocat ca o parte din terenul in litigiu a fost preluat la stat in 2005, prin dezlipirea (divizarea) unei parcele din parcela nr.19/1, insa instanta constata pe de o parte ca petentul nu a dovedit aceasta sustinere, iar pe de alta parte - avand in vedere anul deposedarii - acest teren nu face obiectul legilor fondului funciar.
In ce priveste reconstituirea dreptului de proprietate dupa autorul defunct S.R. a lui T. (bunicul petentului) si dupa autoarea defuncta V. lui L.B. II casatorita R. (strabunica petentului), instanta constata ca numita AV (mama petentului, decedata) nu a formulat cerere la primarie pentru reconstituirea dreptului de proprietate dupa acesti autori, fiind inadmisibil ca petentul sa ceara pentru prima data in fata instantei reconstituirea dreptului de proprietate dupa acesti autori, nefiind parcursa procedura prealabila obligatorie prevazuta de legile fondului funciar.