partaj bunuri comune Sentinta civila nr. 379 din data de 15.05.2007
pronunțată de Judecatoria Filiasi

Pe rol, judecarea procesului civil avand ca obiect "partaj bunuri comune", privind pe reclamantul T. P., in contradictoriu cu parata D. M. si intervenientele T.I. si D. C..
La apelul nominal facut in sedinta publica, au raspuns reclamantul, parata asistata de av.P., lipsa intervenienta T.I. si intervenienta D.C., reprezentata de av.P.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, reclamantul si aparatorul paratei si intervenientei D.C., av.P., precizeaza ca nu au obiectiuni sau cereri de formulat. Av.P. depune la dosar adeverinta nr.7562/26.03.2007 emisa de Primaria Filiasi si caracterizari privind minorii T. M.D. si T. P. V., cate un exemplar fiind comunicat si reclamantului.
Nemaifiind cereri formulate, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fond.
Reclamantul, avand cuvantul, arata ca nu este de acord sa-i fie atribuit apartamentul paratei, intrucat aceasta a vandut un apartament si are in prezent o casa in satul R.de S. si solicita ca apartamentul sa-i fie atribuit acestuia, avand in vedere donatia si cota si faptul ca nu are alta locuinta.
In privinta bunurilor mobile, solicita omologarea raportului de expertiza in varianta a III-a de lotizare, propusa prin suplimentul efectuat, cu compensarea cheltuielilor de judecata, reprezentand onorariu aparator si taxa judiciara de timbru.
In final, solicita admiterea actiunii asa cum a fost precizata.
Av.P., pentru parata si intervenienta D. C., avand cuvantul, solicita admiterea in parte a actiunii, admiterea cererii reconventionale, atribuirea reclamantei a bunurilor gasite, retinandu-se ca reclamantul a insusit bunurile negasite, in vederea conservarii, asa cum a reiesit din probatoriu si recunoasterea la Parchet.
In ceea ce priveste bunurile imobile, solicita omologarea raportului de expertiza in varianta a II, atribuirea apartamentului in lotul paratei, avandu-se in vedere interesul major al celor doi copii, care sunt elevi, faptul ca parata nu are un alt imobil, are posibilitatea paratul sa-i plateasca sulta, caci mama sa si-a vandut locuinta din loc.N. si locuieste cu parata.
Cu privire la imbunatatiri, desi nu au fost solicitate expres de parata, pentru ca avea in vedere atribuirea imobilului, arata ca acesta nu avea nici un fel de imbunatatiri atunci cand reclamantul a plecat, insa fiind efectuate dupa, acestea au marit valoarea de circulatia a imobilului. Solicita compensarea cheltuielilor de judecata.
Depune la dosar concluzii scrise.
Reclamantul, in replica, solicita respingerea pretentiilor paratei, intrucat aceasta are o locuinta in prezent, a achizitionat si un autoturism si are cunostinta ca va vinde apartamentul, daca ii va fi atribuit. Dezbaterile fiind incheiate.
Prin cererea de chemare in judecata adresata acestei instante si inregistrata pe rol sub nr.1555/2005, reclamantul T.P. a chemat-o in judecata pe parata D. M., pentru ca instanta, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna partajarea bunurilor comune, dobandite de cele doua parti in timpul casatoriei si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul arata ca partile au avut calitatea de soti - casatoria acestora incheindu-se la data de 31.10.1991 - pana la data de 31.03.2005, cand au divortat, casatoria fiind desfacuta prin s.c.nr.421/31.03.2005, pronuntata de Judecatoria Filiasi, in dosarul nr.167/2005.
Se mai arata ca in timpul casatoriei, au fost dobandite urmatoarele bunuri: un sifonier cu 2 usi, un pat, un recamier cu vitrina, o vitrina, 2 fotolii pat, 2 fotolii scaun, o masa rotunda, un televizor, o masuta dreptunghiulara, un cuier pom, o oglinda, doua mese de lemn, 4 scaune de lemn, o mobila de bucatarie Wala, o centrala termica, 4 calorifere, 2 lustre, 2 chiuvete + 2 baterii, 2 televizoare color, un casetofon dublu, o combina frigorifica, un aragaz, o hota, 3 covoare + mochete, 3 perdele, 3 galerii din lemn, 3 jaluzele, un aspirator, un fier de calcat, un uscator de par, un calorifer electric, o usa sculptata din brad, o noptiera cu oglinda, o soba teracota pe lemne, 3 servicii pahare, 3 servicii cesti, lenjerii de pat + paturi + perne, vesela bucatarie + oale Zepter, bibelouri, carti, imbracaminte, un autoturism marca Oltcit, un apartament cu 2 camere situat in F.
Privitor la bunurile mobile se arata ca au fost dobandite prin cumparare in timpul casatoriei, in marea lor majoritate prin credite contractate de reclamant si achitate de acesta din salariu.
Privitor la apartament, se arata ca desi fost cumparat in timpul casatoriei, pe numele ambilor parti, acesta revine doar reclamantului ca urmare a subrogatiei reale, fiind achizitionat cu banii donati de parintii reclamantului in acest scop, prin contractul de donatie autentificat prin incheierea nr.433/12.01.1993 a fostului Notariat Judetean de Stat Dolj.
In drept, au fost invocate prevederile art.36 al.1 din C.Fam.
La data de 1.11.2005 parata D.M. (fosta T.) a formulat intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat doar admiterea in parte a actiunii introductive, iar reconventional solicita a se constata ca o parte din bunurile solicitate de reclamant, sub bunuri proprii ale paratei.
Parata precizeaza ca bunurile comune sunt urmatoarele: 2 fotolii pat, un televizor color, un cuier pom, o oglinda, doua mese de lemn, 4 scaune de lemn, o mobila de bucatarie Wala, o centrala termica, 4 calorifere, o chiuveta de bucatarie + 2 baterii, un casetofon dublu, o combina frigorifica, un aragaz, o hota, 3 covoare + mochete, 3 perdele, 3 galerii din lemn, 3 jaluzele, un aspirator, un fier de calcat (care in prezent este defect), un uscator de par, un calorifer electric, o usa sculptata, 3 servicii pahare + 3 servicii cesti, lenjerii de pat + paturi + perne, vesela bucatarie + oale Zepter, bibelouri, un autoturism marca Oltcit, un apartament.
Precizeaza totodata ca celelalte bunuri solicitate de reclamant sunt bunuri proprii ale paratei, iar dintre bunurile comune , respectiv un televizor color, un cuier pom, o oglinda, o mobila de bucatarie Wala, o centrala termica, 4 calorifere, o chiuveta de bucatarie + 2 baterii, o combina frigorifica, un aragaz, o hota, 3 covoare + mochete, 3 perdele, 3 galerii din lemn, un aspirator, un uscator de par, un calorifer electric, 3 servicii pahare + 3 servicii cesti, lenjerii de pat + paturi + perne, vesela bucatarie + oale Zepter, bibelouri, au fost insusite de reclamant si nu se mai afla in posesia acesteia, din momentul in care a obtinut hotararea judecatoreasca de reintegrare in domiciliul comun, sens in care a formulat si plangere la Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj, pentru savarsirea de catre reclamant a infractiunii prev. de art.210 c.p.
Se mai arata de catre parata ca bunurile mobile au fost dobandite cu contributia comuna a partilor, intrucat reclamantul era salariat iar aceasta avea o asociatie familiala.
Totodata parata mentioneaza ca, reconventional, solicita ca reclamantul sa fie obligat si la plata unei facturi de 4 milioane ROL, factura ce reprezinta energia electrica consumata de reclamant inainte de reintegrarea sa in apartament si pe care acesta nu a platit-o.
Privitor la bunurile mobile cerute ca bunuri proprii, arata ca au fost primite de aceasta ca dota dar si dobandite anterior casatoriei.
Referitor la apartament, parata arata ca acesta a fost achizitionat in parte cu banii comuni ai partilor, iar in parte cu banii pe care parintii paratei i-au dat in acest scop si nicidecum cu banii dati de parintii reclamantului, afirmatiile reclamantului fiind neintemeiate sub acest aspect, cu atat mai mult cu cat parintii sau nu au fost de acord cu incheierea casatoriei, nefiind prezenti la celebrarea acesteia. In acest sens parata mai arata ca nu a avut cunostinta de primirea acestei sume de la parintii reclamantului, iar la aproximativ o luna de la data la care s-ar fi primit, reclamantul a introdus actiune de divort, actiune care s-a stins prin impacarea partilor si dupa impacare, la 30.04.1993, s-a cumparat apartamentul in cauza, cea mai mare parte din bani provenind de la parintii paratei.
Se mai sustine ca reclamantul trebuie sa faca dovada subrogatiei reale fara urma de indoiala, respectiv ca apartamentul s-a cumparat cu banii donati de parintii reclamantului.
In drept, au fost invocate prevederile art.115, 119 al.1 c.p.civ. si 36 al.1 din C.Fam.
La data de 22.11.2005 parata a depus la dosar note de sedinta prin care a aratat explicit bunurile pe care solicita a fi excluse de la masa partajabila si pe care le-a evaluat in vederea timbrarii.
La acelasi termen reclamantul a solicitat complinirea masei partajabile cu urmatoarele bunuri realizate in perioada 1991 - 2004 in localitatea M. , sat N. j.D., la domiciliul paratei, respectiv: confectionat 25.000 caramida pentru constructia unei case, constructie care nu s-a mai realizat, caramida ramanand in domiciliul paratei si a mamei sle; gard din scandura de brad pe o latime de 25 metri si o lungime de 75 metri; grilaje metalice la 5 ferestre si 3 usi la casa mamei sale; o sala din pietre de munte de 4/3 m, unde locuieste mama paratei, acoperita cu tabla ondulata; o fantana tip put american cu banii acestuia; acoperis din tabla la o palanga din scandura; renovat casa in interior si zugravit; plantat 150 puieti de prun, mar, caisi, altoiti de reclamant; plantat 4,5 - 5 ari cu capsuni, pe care parata si mama sa le valorifica pe piata; 8 porci de 80-90 kg ; televizor color seccond hand; calorifer electric cu 11 elementi; 2 canapele; o dormeza; telefon mobil marca Nokia; 6 piese oale Zepter compuse din: o tigaie, 2 cratite, sita, castron si o oala mare, toate din Olanda.
Privitor la oalele Zepter, caloriferul electric, canapelele, dormeza, televizorul color, telefonul Nokia, se arata ca se afla in posesia paratei in localitatea M., sat N., judetul D..
In finalul cererii, reclamantul solicita ca la dobandirea acestor bunuri a avut o contributie de 90%, intrucat este salariat al Ministerului de Interne si a avut un venit lunar de peste 8.000.000 lei ROL.
In drept, au fost invocate prevederile art.36 al.2 C.Fam.
Referitor la actiunea reconventionala, reclamantul a formulat la aceeasi data, 22.11.2005, intampinare, prin care a invederat instantei urmatoarele: apartamentul a fost cumparat de acesta cu suma de 113,702 lei in data de 12.01.1993 de la R.A.Invest, cu banii pe care i-a primit de la parintii sau in baza donatiei mentionate in actiunea principala, fiind astfel bunul sau propriu si astfel trebuie exclus de la masa partajabila.
Privitor la autoturismul marca Oltcit, se arata ca acesta a fost cumparat de la reclamant cu banii imprumutati de la banca, respectiv 19.000.000 lei, cheile si certificatul se afla la parata si se afla parcat in fata blocului in care este situat apartamentul, reclamantul opinand ca are o contributie de 100 % la achizitionarea sa.
Totodata arata ca la achizitionarea centralei termice, a televizorului color marca Newton, aspiratorului, acestea sunt bunuri personale ale reclamantului, fiind cumparate cu imprumut bancar de la T.B.I. Credit, achitand pana in prezent 11 rate si avand in continuare de achitat rate inca 2 ani, suma imprumutata fiind de 40 mil.lei. Reclamantul precizeaza ca televizorul marca Newton este in posesia paratei.
In continuarea raspunsului la intampinare, reclamantul mai arata urmatoarele: cuierul pom este rupt, o oglinda hol exista, doua mese din lemn sunt in apartament, 4 scaune exista; o mobila bucatarie Wala a fost cumparata de acesta cu imprumut de la Reiffeisen Bank, se afla la acesta; 4 calorifere au fost cumparate odata cu centrala termica; centrala termica si caloriferele au fost luate de reclamant, parata si-a montat alta centrala marca Silber; exista o chiuveta si o baterie, nu doua; casetofon dublu se afla la parata, o combina cu 4 ochiuri se afla la reclamant, o hota este la parata; 3 covoare plus mocheta luate de parata la plecarea din apartament; 3 perdele la parata; 3 galerii din lemn sunt in apartament; 3 jaluzele ramase in apartament; fier de calcat a fost luat de parata, este si neplatit; uscator de par ramas in apartament; calorifer electric este la parata; usa sculptata la intrare este la apartament; 3 servicii pahare, 3 servicii cesti au fost luate de parata; lenjerii pat, paturi, perne, la parata; oale Zepter la parata, bibelouri la parata care l-a lasat cu datorii la apa de 7 mil. si 4 mil.la energie electrica, atunci cand in apartament locuia cu sora sa.
La data de 22.11.2005 a formulat cerere de interventie in interesul reclamantului, in cauza intervenienta Tita Ioana, mama acestuia, solicitand a se constata ca apartamentul in litigiu a fost cumparat cu banii donati de intervenienta si de sotul sau T. N. (in prezent decedat), fiului reclamant prin contract de donatie incheiat la data de 12.01.1993, respectiv suma de 150.000 lei, apartamentul fiind cumparat cu suma de 113702 lei in aceeasi zi de la R.A.Invest, fiind astfel bun propriu al reclamantului si fiind necesar a fi exclus de la masa partajabila.
Totodata intervenienta arata ca din diferenta ramasa la suma de 150.000 lei, reclamantul si-a cumparat un mini aragaz cu 2 ochiuri, un casetofon si un frigider marca Arctic si o dormeza, bunuri care in prezent au fost duse de parata la mama sa, numita D. C., in localitatea M. sat N., j. Dolj.
In drept, au fost invocate prevederile art.49-56 c.p.civ.
La data de 13.12.2005, a formulat in cauza cerere de interventie in interesul paratei D.M., intervenienta D.C., solicitand instantei sa constate ca apartamentul in litigiu a fost dobandit cu banii pe care parata si fostul sot i-au primit de la intervenienta si de la sotul sau, in luna decembrie 1992, in prezenta a doi martori, nefiind adevarata afirmatia ca apartamentul a fost achizitionat cu banii donati reclamantului de parintii sai, cu atat mai mult cu cat acestia nu aveau posibilitatea necesara realizarii acestor sume si, in conditiile in care erau si certati cu fiul lor, neluand parte nici macar la nunta acestuia. Pe de alta parte, arata in continuare intervenienta, aceasta si sotul sau realizau venituri mari, avand o firma de constructii.
Intervenienta mentioneaza expres ca suma a fost donata ambelor parti, solicitand ca apartamentul sa fie inclus in masa bunurilor partajabile ca bun comun dobandit in timpul casatoriei.
Totodata intervenienta arata ca in luna februarie 1993, reclamantul a introdus actiune de divort, astfel ca exista posibilitatea ca reclamantul sa fi incercat preconstituirea unui inscris, in vederea solicitarii apartamentului ca bun propriu.
De asemenea intervenienta neaga faptul ca reclamantul ar fi efectuat imbunatatiri la imobilul sau, aratand ca toate lucrule mentionate in cererea de complinire sunt realizate de aceasta si de fostul sot, aratand mai mult ca reclamantul nici nu avea posibilitati financiare de a face acesta investitii, in conditiile in care avea in intretinere doi copii minori si avea probleme de sanatate.
In drept au fost invocate prevederile art.49-56 c.p.civ.
La data de 13.12.2005, judecata cauzei a fost suspendata in baza disp.art.244 c.p.civ., intrucat s-a facut dovada existentei unei cauze penale intre parti, avand ca obiect art.210 c.p.
La data de 09.05.2006 reclamantul a solicitat repunerea cauzei pe rol, dovedind ca in cauza penala amintita s-a dat o solutie de catre procuror, solutie ce a ramas definitiva, cauza fiind repusa pe rol la 6.06.2006.
La termenul din 27.06.2006, au fost admise in principiu cererile de interventie accesorie in interesul celor doua parti, indeplinind conditiile prev.de art.112 si art.51 c.p.civ.
In dovedirea actiunilor formulate, partile s-au folosit de proba cu inscrisuri, proba testimoniala si interogatoriul partilor adverse.
Prin incheierea de admitere in principiu, pronuntata la data de 28 noiembrie 2006 s-au retinut urmatoarele:
Partile au avut calitatea de soti, casatoria acestora fiind desfacuta prin s.c.nr.421/31.03.2005, pronuntata de Judecatoria Filiasi.
In timpul casatoriei, acestea au dobandit mai multe bunuri comune, astfel:
Ca urmare a recunoasterilor reciproce ale partilor din actiunea principala, actiunea reconventionala si raspunsurile la interogatoriu, sunt bunuri necontestate de ambele parti, ca bunuri comune: 2 fotolii pat, un cuier pom, o oglinda, doua mese de lemn, 4 scaune de lemn, o mobila de bucatarie Wala, 4 calorifere, o chiuveta de bucatarie + 2 baterii, un casetofon dublu, o combina frigorifica, un aragaz, o hota, 3 covoare + 3 mochete, 3 perdele, 3 galerii din lemn, 3 jaluzele, un fier de calcat, un uscator de par, un calorifer electric, o usa sculptata, 3 servicii pahare + 3 servicii cesti, 3 lenjerii de pat + 4 paturi + 4 perne, bibelouri, vesela de bucatarie formata din 20 farfurii, 6 oale si un set de oale Zepter compus din 3 oale, tigaie si un castron de inox si o oala.
Acestea sunt bunuri recunoscute de parata prin intampinare si prin interogatoriul de la fila 154 dosar. In privinta bunurilor retinute, instanta mai arata ca desi reclamantul a solicitat prin notele de sedinta depuse la 27.06.2006 sa fie constatate ca bunurile sale proprii un aragaz, 1 frigider, 1 casetofon si 1 pat, prin interogatoriul de la fila 153 dosar, arata ca acestea sunt alte bunuri decat cele pe care le-a cerut prin actiunea introductiva si care au fost recunoscute de parata prin intampinare , dar sunt bunuri pe care le-a insusit parata si a caror restituire o solicita. In concluzie, bunurile din actiunea introductiva sunt bunuri comune. Totodata cele 3 lenjerii de pat, cele 4 paturi, 4 perne, vesela de bucatarie formata din 20 farfurii, 6 oale si setul de vase Zepter, compus din 3 oale, tigaie si un castron de inox, au fost retinute tot pe baza interogatoriului de la filele 153, 154 dosar, iar in privinta setului de vase Zepter, instanta are in vedere ca parata a recunoscut ca a existat, insa nu si-a amintit din ce este format, situatie in care instanta a avut in vedere doar declaratia reclamantului.
Privitor la centrala termica de apartament, televizorul color Newton si aspiratorul, pentru care de asemenea reclamantul a solicitat a se constata ca sunt bunuri proprii, prin raspunsul la intampinare (fila 28 dosar), instanta constata ca nu au fost solicitate si in cererea de complinire depusa la acelasi termen (fila 26) si nici prin cererea de la fila 52 dosar, in care s-au precizat, la solicitarea instantei, bunurile pe care fiecare parte solicita a fi scoase de la masa de impartit, fiind bunuri proprii.
In acest sens si parata a formulat o cerere, aflata la fila 25 dosar.
Precizarea bunurilor pe care partile nu le recunosc ca fiind bunuri comune ci bunuri proprii, era necesara in vederea stabilirii masei partajabile si pentru stabilirea taxei de timbru, dat fiind ca pentru bunurile pe care le contesta ca fiind bunuri comune fiecare parte avea obligatia sa timbreze la valoare, sens in care, cum reclamantul nu a cerut aceste bunuri prin cererea de complinire si nici ca bunuri proprii si nu a timbrat la valoare, instanta a constatat ca reclamantul nu a avut pretentii proprii cu privire la aceste bunuri pe care initial le-a cerut la partaj ca bunuri comune.
Mai constata instanta ca desi reclamantul face dovada contractarii mai multor credite (filele 56-61 dosar), credite contractate in timpul casatoriei, dar cu plata in rate si dupa desfacerea sa, reclamantul nu face dovada subrogatiei reale a acestor sume in bunuri comune, motiv pentru care nu se poate retine ca bunurile amintite de reclamant: centrala termica, televizorul marca Newton si aspiratorul, sunt bunuri proprii.
Aceeasi situatie este si in privinta autoturismului Oltcit.
In privinta apartamentului, instanta a constatat de asemenea ca probatoriul este contradictoriu si mai mult, lipseste de la dosar contractul de cumparare al apartamentului, ce are o relevanta sub aspectul probatoriu, motiv pentru care de asemenea a prorogat pronuntarea si a pus in vedere partilor sa depuna contractul de vanzare-cumparare al apartamentului la dosar.
In privinta cererii de complinire, formulata de reclamant si depusa la fila 26 dosar, instanta a constat ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente: reclamantul solicita a fi complinita masa partajabila cu bunurile mobile, investitiile si anumite creante pe care acesta le-a realizat in timpul casatoriei la domiciliul mamei paratei, ori pe de-o parte aceste investitii, lucrari sau bunuri realizate in gospodaria mamei paratei, daca ar fi fost realizate nu au dat partilor vreun drept de proprietate asupra lor, acestea devenind proprietatea mamei paratei, ca urmare a accesiunii imobiliare sau mobiliare si cel mult au dat partilor doar un drept de creanta impotriva parintilor paratei ca debitori, urmand doar ca valoarea creantei sa fie impartita intre parti, or sub aspectul dovedirii acestei creante, instanta constata ca o asemenea dovada clara nu s-a facut nici prin inscrisuri si nici prin martori, si nu a fost recunoscuta aceasta creanta nici de parata, nici de intervenienta D.C., mama acesteia. Mai mult, la filele 70-78 dosar sunt mai multe copii ale unor chitante (inscrisuri sub semnatura privata, privind venituri realizate de parintii paratei, fapt ce prezuma ca singuri puteau sa-si realizeze investitiile din gospodarie. Fata de cele retinute, instanta va respinge cererea de complinire in totalitate, acelasi rationament existand si in privinta bunurilor mobile solicitate prin aceasta.
Privitor la cererea paratei de a se constata ca bunurile mentionate in cererea de la fila 25 sunt bunuri propri, instanta a constat ca prin raspunsul la interogatoriu de la fila 141, prin care reclamantul recunoaste in parte ca bunuri proprii ale paratei anumite bunuri, coroborat cu raspunsul la interogatoriu al acestuia, se face dovada ca aceste bunuri sunt bunuri proprii ale paratei.
Privitor la posesia bunurilor, instanta a constat ca acestea nu se mai afla in apartamentul ce a constituit domiciliul comun al partilor, iar din probele judiciare si extrajudiciare depuse la dosar, rezulta ca ambele parti si le-au insusit, astfel incat expertul in specialitatea evaluari bunuri mobile sa le imparta valoric in loturile ambelor parti.
Acest aspect rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza penala in care partile sau judecat si declaratia reclamantului din aceeasi cauza ca inculpat, cat si din declaratiile martorilor audiati in cauza. Astfel, la fila 54 dosar, este declaratia martorei R. E.care intr-un dosar ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Dolj a declarat ca parata atunci cand se certa cu reclamantul, pleca si isi lua bunurile care spunea ca ii apartin. In acest sens, este si declaratia martorului S. M., audiat la termenul de azi.
Faptul ca si reclamantul si-a insusit o parte din bunurile comune, rezulta din declaratia data de acesta in dosarul Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj (fila 160 dosar), in care recunoaste acest lucru.
Privitor la cota de contributie a partilor asupra bunurilor retinute, instanta a apreciat ca ambele parti au dovedit ca au realizat venituri in timpul casatoriei, stabilind o cota de contributie de 50% fiecare, tinandu-se cont si de contributia paratei ca sotie si mama in gospodarie.
La data de 23.01.2007, s-a pronuntat o incheierea de admitere in principiu suplimentara, avandu-se in vedere ca prin incheierea de admitere in principiu pronuntata la data de 28.11.2006, s-a prorogat pronuntarea asupra regimului juridic al apartamentului, autoturismului marca Oltcit, centralei de apartament si aspiratorului, pentru suplimentarea probatoriului cat si prin aceeasi incheiere s-a prorogat pronuntarea asupra creantei invocate de parata, iar dupa ce probele au fost administrate in acest scop, instanta a constatat urmatoarele:
Privitor la apartament, din contractul de vanzare-cumparare si procesul-verbal de predare-primire al locuintei aflate la fila 195-196 dosar, se constata ca acesta a fost dobandit in timpul casatoriei, mai exact la data de 13.04.1993 si constituie bun comun, pentru urmatoarele considerente:
Desi reclamantul apreciaza ca acesta este bun propriu, in virtutea subrogatiei reale, invocand ca intregul pret a fost donat de catre parintii sai, conform contractului de donatie autentificat prin incheierea nr.433/12.01.1993 a fostului Notariat de Stat Judetean Dolj, instanta a constatat ca aceasta subrogatie nu s-a dovedit in totalitate. Astfel este adevarat ca suma primita de la parintii sai in valoare de 150.000 lei a intrat in patrimoniul reclamantului ca bun propriu, iar dovada transferului de proprietate de la parinti la reclamant nu poate fi pusa la indoiala de vreme ce actul de donatie este incheiat in forma prevazuta de lege iar in privinta predarii sumei de bani se completeaza si cu declaratia martorului M.E..
Desi din cuprinsul contractului se face referire ca intentia donatiei a fost tocmai ca reclamantul sa cumpere un apartament, din acest fapt putandu-se trage anumite prezumtii, ce ar putea conduce si la concluzia ca suma a fost folosita in acest scop, pe de alta parte, nu sunt probe certe in acest sens, intrucat cumpararea apartamentului nu s-a facut in aceeasi zi sau intr-o perioada de timp foarte apropiata ci la cateva luni, iar in aceeasi perioada si partea adversa face dovada ca s-a primit in aceleasi scop bani si de la parintii acesteia, astfel ca nu se poate stabili cu certitudine ca apartamentul a fost cumparat cu suma ce reprezinta bunuri proprii ale reclamantului sau paratei. Totusi instanta nu poate ignora faptul ca reclamantul a primit suma de 150.000 lei, ca, cauza acestei donatii a fost tocmai cumpararea apartamentului si avand in vedere ca suma donata este mai mare decat pretul apartamentului, astfel ca instanta constata ca in perioada in care s-a cumparat apartamentul, veniturile reclamantului au fost mai mari si in mare parte bunuri proprii si apreciaza ca o contributie a acestuia de 80% este justa, in imprejurarile descrise.
In privinta celorlalte bunuri, instanta a constatat ca autoturismul marca Oltcit, aspiratorul, televizorul marca Newton sunt bunuri comune, dobandite in timpul casatoriei prin contributia egala a celor doua parti. Singura, centrala de apartament este cumparata doar de reclamant, dupa desfacerea casatoriei, fiind bun propriu.
De asemenea instanta a constatat ca parata dovedeste ca a platit cu titlu de contravaloare energie electrica suma de 354,35 lei, energie ce a fost consumata de reclamant, astfel incat sunt aplicabile in cauza principiile ce reglementeaza plata nedatorata, urmand ca reclamantul sa restituie aceasta suma.
Privitor la impozitul pe cladiri si alte taxe ce decurg din sarcina proprietatii, platite prin chitantele aflate la fila 200 dosar, instanta ia act ca aceasta plata a facut-o in 02.06.2006, constatand astfel ca era in sarcina paratei plata acestei sume, din lucrarile dosarului rezultand ca aceasta locuieste in prezent in apartament.
Prin aceeasi incheiere de admitere suplimentara, instanta a dispus efectuarea unor expertize in specialitatea constructii civile si evaluare bunuri, urmand ca expertii sa aiba in vedere cele doua incheieri de admitere in principiu si sa procedeze la evaluarea si lotizarea bunurilor, raportul de expertiza in specialitatea evaluare bunuri mobile, efectuat de catre expertul S. L. fiind depus la filele 240-247 dosar, iar cel de-al doilea raport de expertiza, in specialitatea constructii civile, efectuat de catre expertul Mustata Firu, fiind depus la filele 251- 266 dosar.
La aceste expertize au formulat obiectiuni atat reclamantul cat si parata. Reclamantul a imputat expertului evaluator faptul ca a calculat si valoarea imbunatatirilor, desi instanta nu a stabilit un astfel de obiectiv si a inclus si valoarea usii de la intrare, usa ce a fost evaluata si inclusa de expertul in specialitatea constructii in valoarea apartamentului, retinut in lotul paratei. De asemenea reclamantul contesta faptul ca expertul nu a tinut cont de suprafata mentionata in contractul de vanzare cumparare nr.513/1993.
Privitor la cea de-a doua expertiza, in specialitatea constructii civile, reclamantul a formulat obiectiuni in sensul ca expertul a calculat valoarea bunurilor din lotul paratei, desi bunurile nu au fost prezentate cu ocazia constatarii la fata locului, a inclus si valoarea usii de la intrare, desi fusese inclusa in valoarea apartamentului, a constatat ca bunuri comune caloriferele, desi centrala si accesoriile au fost stabilite ca bunuri proprii, a subevaluat valoarea vaselor Zepter, a retinut mai multe bunuri ce nu mai exista si nu au fost prezentate expertului si, de asemenea, desi nu a stabilit loturi egale valoric, nu a atribuit sulte.
Parata a formulat obiectiuni in sensul ca expertul in specialitatea evaluari bunuri sa propuna o varianta de lotizare care sa tina seama de posesia bunurilor si in care, avand in vedere ca cea mai mare parte a bunurilor nu a mai fost gasita, valoarea lor sa afecteze in proportii egale, asemenea contributiei, ambele loturi valorice.
Instanta apreciind pertinente obiectiunile formulate de parti si luand act de pozitia procesuala a acestora, a incuviintat efectuarea unor suplimente la cele doua rapoarte de expertiza, pentru a se raspunde la obiectiunile formulate, urmand ca expertul evaluator sa stabileasca o alta varianta in care bunurile care nu se gasesc in materialitatea lor, sa fie impartite in mod egal, chiar fara sulta, cu respectarea incheierii de admitere in principiu. De asemenea luandu-se act ca usa de la intrare nu a fost retinuta ca bun de impartit, in incheierea de admitere in principiu, urmand a fi exclusa, iar centrala de apartament a fost retinuta in incheierea de admitere in principiu, dar ca bun propriu, cum in chitanta emisa la achizitionarea acesteia se mentioneaza si accesoriile, acestea urmeaza sa fie excluse, intrucat au fost evaluate de catre expert. Totodata instanta a dispus ca expertul evaluator sa precizeze daca usa de la intrare a fost cuprinsa in evaluarea apartamentului sau a imbunatatirilor.
Raspunsurile la obiectiunile formulate, au fost depuse de catre cei doi experti amintiti, la filele 284 -287 dosar si respectiv 290-293 dosar.
In urma efectuarii expertizelor si coroborand in ansamblu intreg materialul probator, mentinand dispozitiile incheierilor de admitere in totalitate si in baza disp.art.36 din Codul Familiei, raportat la art.728 c.civ., instanta va dispune iesirea din stare de codevalmasie a sotilor asupra bunurilor retinute ca fiind comune si in cotele mentionate in dispozitiile incheierilor de admitere in principiu, astfel:
Privitor la apartament, desi s-a retinut o contributie mai mare pentru reclamant, instanta constata ca in prezent apartamentul este locuita de catre parata reclamanta reconventional si de catre cei doi fii ai partilor, astfel ca avand in vedere obligatia morala si juridica a parintilor de a-si creste copii, obligatie ce nu revine in primul rand parintelui caruia i s-au incredintat copiii, nu in ultimul rand faptul ca interesul superior al copiilor are incidenta si in aceasta cauza, chiar daca nu se pune in discutie in mod direct acest interes, instanta apreciaza ca in baza acestui interes, se impune ca apartamentul sa fie atribuit paratei reclamante reconventional in vederea cresterii copiilor. Adoptand solutia contrara, s-ar ajunge la situatia crearii unor dificultati si neajunsuri ce ar putea afecta destul de serios pe cei doi copii.
Totodata instanta constata in sensul celor dispune, ca reclamantul nu face dovada unor motive imperative sa-i fie atribuita locuinta, de vreme ce din lucrarile dosarului rezulta ca are unde locui in prezent.
Avand in vedere si faptul ca parata invedereaza ca poate plati sulta, instanta va dispune atribuirea apartamentului acesteia si o va obliga la plata sultei calculata de catre expert, respectiv 41.049,0383 lei.
In aceasta modalitate de partajare, usa de lemn sculptata urmeaza in mod firesc sa fie atribuita in proprietate tot reclamantei parate reconventional, luandu-se act ca aceasta usa a fost retinuta ca bun comun dobandit in timpul casatoriti, prin incheierea de admitere in principiu din 28.11.2006. Desi aceasta usa este categoric un bun imobil prin destinatie, retinerea sa in categoria bunurilor mobile s-a datorat vointei partilor si faptului ca prin aceasta usa s-a realizat practic o investitie si constatand ca evaluarea sa s-a facut separat de catre expertul in constructii si ca este, asa cum s-a retinut, un bun imobil prin destinatie, instanta o va atribui in proprietate odata cu apartamentul paratei reclamante reconventional si o va obliga pe aceasta la plata sumei de 240 lei cu titlu de sulta pentru aceasta usa, reclamantului parat reconventional, cota de contributie a partilor fiind de 50%.
Privitor la bunurile mobile, instanta avand in vedere ca partile au un grad de contributie egal, ca aceste bunuri nu s-au regasit in materialitatea lor, cu exceptia acelei usi sculptate aratate anterior, a unui bibelou din ipsos si a autoturismului, bunuri ce s-au gasit in apartamentul ce face obiectul partajului si a doua fotolii pat, o mobila Wala, un cuier pom, o oglinda cu rama din lemn, un aragaz, o hota Whirpool, un calorifer si o combina frigorifica, bunuri ce se afla la domiciliul actual al reclamantului parat reconventional, aspecte ce rezulta din precizarile expertului Marin Valentina, expert evaluator, participant la expertiza din partea paratei reclamante reconventional (fila 270 dosar), instanta apreciaza ca partajarea acestor bunuri in varianta nr.III de lotizare propusa de expertul S. L. respecta pe de-o parte posesia actuala a partilor asupra bunurilor ce se mai gasesc fizic, iar pe de alta parte, imparte in mod egal si bunurile care nu se mai regasesc si care , din rea-credinta, nici una, nici alta din parti nu mai recunoaste a le fi insusit.
Ca urmare a acesteia variante de lotizare, instanta constata ca reclamantul parat a reconventional trebuie sa plateasca cu titlu de sulta paratei reclamante reconventional suma de 382 lei.
Compensand suma datorata cu titlu de sulta de catre reclamantul parat reconventional, paratei reclamante reconventional pentru bunurile mobile, cu suma datorata de partea adversa pentru usa sculptata, instanta retine ca reclamantul parat reconventional mai datoreaza cu titlu de sulta pentru bunurile mobile retinute in incheierea de admitere in principiu, suma de 142 lei.
De asemenea instanta constata ca parata reclamanta reconventional a facut dovada ca a platit in folosul partii adverse suma de 354,35 lei reprezentand contravaloarea energiei electrice consumata de reclamant in perioada in care a locuit in apartament, astfel ca in baza principiului imbogatirii fara just temei si a gestiunii de afaceri, data fiind calitatea de bun comun a apartamentului pana in acest moment, instanta il va obliga pe acesta sa plateasca partii adverse, aceasta suma.
In final, compensand sumele pe care si le datoreaza reciproc partile, cu titlu de sulta sau despagubiri, instanta constata ca parata reclamanta reconventional mai datoreaza cu titlu de sulta suma de 40.552,683 lei, suma la plata careia o va obliga, in acest temei.
In baza disp.art.274 c.p.civ., instanta va compensa cheltuielile de judecata efectuate de parti (taxa de timbru, onorarii aparator si onorarii expert) si constatand ca parata reclamanta reconventional mai datoreaza partii adverse suma de 378 lei, o ba obliga la plata acestei sume catre reclamantul principal.
In consecinta, instanta va admite in parte atat actiunea principala cat si actiunea reconventionala, in sensul celor dispuse anterior.
Privitor la cererile de interventie accesorii formulate in favoarea reclamantului, de catre mama sa, T. I. si in favoarea paratei, de catre mama sa, D.C., instanta urmeaza a le admite in parte, in aceeasi masura in care au fost admise in parte si actiunile formulate de partile in favoarea carora au intervenit.
Admite in parte actiunea principala formulata de reclamantul T. P. in contradictoriu cu parata D. M..
Admite in parte cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta T. I., in favoarea reclamantului.
Admite in parte actiunea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventional D. M..
Admite in parte cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta D. C., in interesul paratei-reclamante reconventional.
Constata calitatea de bun comun dobandit in timpul casatoriei a apartamentului situat in F.
Constata ca gradul de contributie la dobandirea acestuia si cotele partilor sunt: 80% reclamantul -parat reconventional T. P. si 20% parata-reclamanta reconventional D. M..
Constata calitatea de bunuri comune dobandite in timpul casatoriei, in cota de ? fiecare parte, urmatoarele bunuri: 2 fotolii pat, un cuier pom, o oglinda, doua mese din lemn, 4 scaune din lemn, o mobila de bucatarie Wola, 4 calorifere, o chiuveta de bucatarie + 2 baterii, un casetofon dublu, o combina frigorifica, un aragaz, o hota, 3 covoare si 3 mochete, 3 perdele, 3 galerii de lemn, 3 jaluzele, un fier de calcat, un uscator de par, un calorifer electric, o usa sculptata, 3 servicii pahare, 3 servicii pahare, 3 servicii cesti, 3 lenjerii de pat, 4 paturi, 4 perini, 6 bibelouri, vesela formata din 20 farfurii, 6 oale si un set de vase Zepter, format din 3 oale, tigaie si un castron de inox, un televizor marca Newton, un aspirator, un autoturism Oltcit.
Dispune iesirea partilor din starea de codevalmasie, astfel:
Privitor la apartament, dispune atribuirea acestuia in proprietatea paratei reclamante reconventional D.M..
Obliga parata-reclamanta reconventional D. M. sa plateasca reclamantului-parat reconventional T.P.suma de 41.049,0383 lei cu titlu de sulta.
Privitor la bunurile mobile:
Omologheaza raportul de expertiza intocmit in cauza de expertul S. L., completat prin suplimentul de la fila 290 dosar, in varianta nr.3 de lotizare, sens in care lotul nr.1, format din: aragaz = 320 lei, combina frigorifica = 180 lei, 2 fotolii = 135 lei, o oglinda = 78 lei, un cuier = 69 lei, o masa de lemn = 50 lei, o chiuveta inox = 60 lei, un covor 1,5x2 m. = 42 lei, 2 galerii plus 2 bete = 53 lei, jaluzele plastic = 22 lei, radiator 11 el. = 104 lei, un aspirator = 32 lei, set vase Zepter = 405 lei, este atribuit in proprietate reclamantului-parat reconventional T. P., iar lotul nr.2, format din: bibelou ghips = 1 lei, mobila bucatarie = 712 lei, autoturism (Oltcit) = 80 lei, 6 scaune lemn = 69 lei, 2 baterii chiuveta = 45 lei, o hota Whirpool = 186 lei, un covor 2x2,5 m = 70 lei, un covor 0,9x1,5 m. = 19 lei, 3 bucati mocheta = 29 lei, perdele nailon = 32 lei, fier de calcat = 17 lei, uscator par = 4 lei, 4 burdufuri perna = 9 lei, televizor Newton = 215 lei, farfurii 20 buc. = 24 lei, oale smalt 6 buc. = 44 lei, paratei-reclamante reconventional D.M.
Obliga reclamantul parat reconventional sa plateasca cu titlu de sulta paratei-reclamante reconventionale suma de 382 lei pentru egalizarea celor 2 loturi.
Atribuie in proprietate paratei-reclamante reconventional D.M. usa de lemn sculptata in valoare de 480 lei.
Obliga parata - reclamanta reconventional sa plateasca reclamantului - parat reconventional cu titlu de sulta pentru aceasta usa, suma de 240 lei.
Compenseaza sultele datorate de parti in privinta bunurilor mobile, urmand ca reclamantul-parat reconventional sa plateasca cu titlu de sulta ramasa in urma compensarii suma de 142 lei.
Obliga reclamantul-parat reconventional sa plateasca paratei reclamante-reconventional suma de 354,35 lei reprezentand despagubiri (contravaloare energie electrica).
Compenseaza sumele datorate de parti una celeilalte si constata ca in final, parata-reclamanta reconventional datoreaza reclamantului-parat reconventional suma de 40552,6883 lei, cu titlu de sulta.
Compenseaza cheltuielile de judecata efectuate de parti.
Obliga parata-reclamant reconventional sa plateasca reclamantului-parat reconventional suma de 378 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.