Contract de vanzare-cumparare comerciala. Respectarea clauzelor referitoare la determinarea cantitativa.
Nerespectarea, de catre furnizor, a clauzelor conventiei referitoare la modalitatea de determinare a caracteristicilor marfii si a cantitatii incarcate, exonereaza de raspundere pentru neplata cantitatii constatate lipsa la destinatie, pe beneficiarul care a respectat intru totul prevederile contractului.
La 01.10.1997, partile au incheiat un contract de vanzare-cumparare, prin care S.C. C S.A. Tulcea s-a obligat sa livreze paratei S.C. A S.A. Constanta 10.000 tone de grau incoltit din recolta anului in curs, destinat exportului. Au fost stabilite de comun acord conditiile de calitate ale marfii, perioada de livrare si pretul.
Cele doua societati au determinat, totodata, sarcinile legate de plata taxelor vamale si de asistenta, precum si faptul ca S.G.S. ROMANIA S.A. - ca surveyor - va asista si aviza bonurile de cantarire, atat la incarcare (in siloz) cat si la descarcarea in Portul Constanta.
Reclamanta - furnizor al marfii - sustine ca a livrat in aceste conditii intreaga cantitate de marfa contractata, prezentand ca probe notele intocmite la expeditie catre port, cu mentiuni referitoare la cantitatea incarcata si la caracteristicile marfii.
Aceste documente nu fac, insa, dovada deplina a indeplinirii de catre furnizor a obligatiilor contractuale, intrucat actele nu cuprind mentiuni referitoare la receptia marfii in prezenta unui reprezentant al beneficiarului si la efectuarea determinarii cantitative sub asistenta S.G.S. ROMANIA - societate specializata la care partile au inteles sa apeleze pe parcursul derularii operatiunilor.
Actele prezentate dovedesc, dimpotriva, ca reclamanta a incalcat clauzele conventiei prin determinarea cantitativa a marfii intr-o alta modalitate decat cea contractuala, in timp ce societatea parata a respectat termenii contractuali si a cantarit marfa cu inspectie S.G.S.
Imprejurarea ca la locul depozitarii nu existau conditiile de cantarire oferite de transportatorul feroviar nu constituie un motiv in sensul nerespectarii conventiei partilor de catre furnizor. Nu se poate retine, totodata, apararea reclamantei, conform careia obligatia de notificare a societatii de supraveghere revenea paratei, cata vreme o asemenea prevedere expresa nu a fost inclusa in contract.
Avand in vedere aceste considerente, fiind retinuta incidenta dispozitiilor art. 969 si art. 970 cod civil, potrivit carora obligatiile asumate prin contract trebuie indeplinite intocmai si cu buna credinta de catre ambele parti, actiunea reclamantei privind obligarea paratei la plata diferentei de pret va fi respinsa ca nefondata.
(sentinta civila nr. 2780 COM/ 10.11.2000, definitiva conform deciziei civile nr. 846/2001 a Curtii de Apel Constanta-sectia comerciala)