Omor calificat. Legitima aparare.
In momentul aplicarii loviturii cu cutitul de catre inculpata, loviturile cu mainile suferite de catre inculpata din partea victimei, au incetat, iminenta pericolului fiind inexistenta, astfel ca nu au fost intrunite conditiile unui atac imediat. Atacul victimei nu prezenta un pericol care sa ameninte grav viata inculpatei, mijloacele folosite de victima in cadrul presupusului sau atac, nefiind in masura sa justifice riposta inculpatului, iar leziunile suferite de inculpata, care au necesitat 6-7 zile ingrijiri medicale, chiar si in prezenta unor raporturi sexuale sub constrangere, nu justifica actiunea si atitudinea inculpatei.
Trib. Bistrita-Nasaud, sect. pen., sent. nr. 78/F/22 iunie 2011
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inregistrat sub nr.1433/P/2007, a fost trimisa in judecata inculpata BCT, pentru savarsirea infractiunii de omor calificat, fapta prev. de art.174-175 lit.c Cod penal cu aplic. art.73 lit.b din Codul penal, cu motivarea ca in noaptea de 22/23 aprilie 2006, pe fondul starii de provocare determinata de agresiunea fizica exercitata de sotul sau asupra sa, l-a injunghiat, astfel ca acesta a decedat.
Inculpata, prezenta in instanta, a recunoscut comiterea faptei, sustinand insa ca a savarsit-o in stare de legitima aparare, raportat la atitudinea agresiva a sotului sau, calificata drept un atac injust.
Partile vatamate BBT si BPI, fiicele victimei nu s-au constituit parti civile in cauza, insa partea vatamata O (fosta S) E, mama victimei, a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 25170 lei cu titlu de despagubiri civile, reprezentand cheltuielile de inmormantare a victimei, si a sumei de 42000 lei cu titlu de daune morale, pentru suferinta pricinuita ca urmare a decesului victimei, fiul sau.
Din probatoriul administrat instanta a retinut in fapt ca in noaptea de 23/24.04.2006 inculpata si-a omorat sotul, pe BPI, cu un cutit pe care l-a luat din bucataria proprie, loc in care s-a derulat in parte evenimentul violent ce a avut loc la data respectiva.
Este necesar a fi precizat faptul ca nu au fost identificati martori care sa perceapa vizual sau auditiv aspecte esentiale din ceea ce s-a intamplat in imprejurarea respectiva, singura depozitie prin care s-au dat relatii despre evenimentul violent fiind cea a inculpatei, privita atat de procurorul de caz, cat si de instanta cu rezerva, atat datorita nesinceritatii declaratiei in sine, cat si datorita faptului ca, potrivit datelor dosarului, inculpata a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului (prin determinarea unor persoane sa refuze sa dea declaratii, pentru ca ulterior acestea sa declare in maniera dorita de inculpata) si a manifestat nesinceritate atat in viata socio-familiala, dar in special fata de organele judiciare, aspect ce nu poate fi ignorat.
Datele furnizate de actele si lucrarile dosarului releva faptul ca in vara anului 1994, inculpata l-a cunoscut pe BPI in municipiul Bistrita, moment de la care au intretinut o relatie de prietenie, in perioada respectiva inculpata (pe atunci LCT, de profesie asistenta medicala), fiind victima unui viol comis de trei persoane, condamnate pentru aceasta fapta prin Sentinta penala nr.21/1997 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, pronuntata in dosarul penal nr.1985/1996, instanta retinand ca au fost comise asupra victimei acte cu caracter obscen constand in "introducerea penisului in gura".
BPI i-a fost alaturi inculpatei, care in declaratia data in 29.06.2007, afirma ca acesta, in perioada in care a fost violata, a continuat relatia pe care o aveau, ocrotind-o destul de mult, ca in final si-au oficializat relatia, trecand chiar si peste vointa parintilor, eveniment petrecut in cursul lunii noiembrie 1997, inainte cu o luna de a se naste prima lor fiica, respectiv BBT, in cursul anului 1998, inculpata nascand-o pe cea de-a doua fiica, rezultata in urma relatiei cu victima, pe BPI.
Inculpata a declarat ca, desi aveau certuri-normale in orice familie, nu era batuta sau maltratata de sot, si ca acesta doar ii amintea faptul ca fusese victima unui viol, spunandu-i sotiei sale ca sa-i para bine ca "a luat-o" (in casatorie), declaratie asupra careia BCT revenit ulterior, invederand agresivitatea verbala si fizica a victimei.
In cursul anului 2000 familia B (inculpata, sotul acesteia-victima si cele doua fiice minore), s-a mutat in municipiul Bistrita, intr-un apartament proprietatea mamei victimei, SE, pe care il foloseau cu titlu gratuit, singura obligatie fiind aceea de a plati cheltuielile lunare.
In toamna anului 2003, BPI a plecat in Spania la munca, unde a ramas cateva luni (octombrie-decembrie 2003), in apartamentul familiei B locuind in acel rastimp, pentru cateva nopti (de cca. 10 ori, conform declaratiilor inculpatei), un barbat pe nume M, fost coleg de liceu al inculpatei, prieten al sau (al carei nume a declarat ca nu si-l aminteste, desi faptul ca l-a gazduit presupune relatii apropiate), cu care inculpata a consumat bere, caruia i-a permis sa adopte o tinuta sumara in casa ("umbla dezbracat"), cu care, impreuna si cu fetitele, inculpata a mers la sanius, dar si cu care a intretinut relatii sexuale orale.
Faptul acesta a fost sesizat de una din fiicele minore ale inculpatei, care, mergand la bucatarie sa ia apa, si-a gasit acolo mama, care intretinea astfel de relatii sexuale, declaratiile martorilor, relatie intima recunoscuta de inculpata doar in cadrul declaratiei din data de 23.04.2006, prin afirmatia ca " a cunoscut" un alt barbat.
De altfel, conduita aceasta a fost admonestata de insasi mama inculpatei, martora LS, care, gasindu-l pe barbatul respectiv in apartamentul fiicei sale, a palmuit-o, revoltata fiind de atitudinea acesteia.
Aceasta relatie a fost de natura sa nemultumeasca si pe mama victimei, SE, care, la inceputul anului 2004, dupa ce fiul ei s-a intors din Spania, l-a informat pe acesta asupra celor petrecute, cerandu-i totodata, din acest motiv, ca in aceste conditii sa paraseasca apartamentul ei din municipiul Bistrita.
Dupa consumarea acestor incidente, victima si inculpata au avut o discutie cu privire la aspectele aratate mai sus, discutii in cadrul carora inculpata a negat tot timpul ca si-ar fi inselat sotul, sustinand ca relatia sa cu acea persoana pe nume M era de stricta amicitie. Victima i-a propus sotiei sale sa divorteze, propunere care insa a ramas fara raspuns din partea acesteia.
Este de mentionat faptul ca, desi inculpata il descrie pe sotul sau ca fiind agresiv si extrem de gelos-ca si conduita generala (palmuind-o peste fata la interval de 2-3 luni si fiind banuitor in ceea ce priveste intretinerea de relatii extraconjugale de catre sotia sa), in imprejurarea in care afla ca numitul M fusese gazduit in apartamentul conjugal (acest fapt starnind serioase motive de indoiala asupra fidelitatii inculpatei, si deteriorand relatiile de casatorie), tot potrivit declaratiilor inculpatei, dar si a celorlalti martori audiati, BPI nu s-a manifestat violent.
Martorii audiati au declarat ca inculpatul era o persoana deosebit de respectuoasa, religioasa, se ocupa aproape tot timpul si in mod exclusiv de cele doua fetite minore, iar vecinii au precizat ca, practic in cei doi ani in care familia B a locuit acolo, nu au vazut-o pe inculpata impreuna cu fetitele, iar aceasta in contact cu ei (vecinii) era rezervata pana acolo incat refuza chiar sa-i salute. In perioada 2000-2006, inculpata a fost vazuta o singura data prezentand o vanataie la nivelul ochiului, care, conform sustinerilor inculpatei, ar fi fost cauzata de victima, cu ocazia unei dispute.
In primavara anului 2004, familia B s-a mutat cu chirie intr-un apartament situat in municipiul Bistrita, pe Aleea _. 18, in perioada 2004-2006, relatia celor doi soti continuand fara prea multe incidente, singurul aspect mai notabil fiind cel referitor la faptul ca victima banuia ca inculpata nu-l iubeste si ca in acest context intretine raporturi sexuale cu alti barbati, aspect pe care l-a impartasit atat inculpatei, familiei acesteia, mai exact mamei inculpatei, martora LS, cat si altor persoane, in special prietenilor apropiati.
Este de asemenea de mentionat faptul ca victima isi desfasura activitatea in domeniul reparatiilor auto, iar inculpata era angajata la SC"L" SA Bistrita, in acest context, din toamna anului 2005, BCT (pe atunci in varsta de 32 de ani), incepand sa intretina o relatie extraconjugala cu martorul FD (la data respectiva in varsta de 19 ani), care era angajat si el la S.C."L" SA Bistrita, relatie extraconjugala care a durat pana in cursul lunii ianuarie 2007, in cadrul acesteia inculpata si martorul intretinand relatii sexuale orale atat inainte, cat si dupa comiterea omorului.
Conform declaratiilor martorilor audiati, diferenta de varsta existenta starnea la locul de munca numeroase comentarii, unele ironice, la adresa inculpatei si a amantului sau, caruia i se spunea ca inculpata i-ar putea fi mama.
Victima banuia ca sotia sa are o relatie extraconjugala, dar aceasta banuiala nu i-a fost confirmata in niciun fel, inculpata contestand-o permanent (chiar in fata organelor judiciare declarand ca in perioada 1996 - aprilie 2006, nu a intretinut raporturi intime cu nici un alt barbat in afara de sotul ei).
Pe fondul acestor probleme, BPI a devenit tot mai nelinistit de comportamentul inculpatei, motiv pentru care a avut o discutie cu martora LS, mama inculpatei, careia i-a spus ca sotia sa il inseala si in aceste conditii cea mai buna solutie de urmat ar fi solicitarea desfacerii casatoriei.
Martora LS i-a solicitat victimei sa incerce sa treaca peste aceste momente, cerandu-i sa aiba in special in vedere faptul ca au impreuna de crescut doua fetite, care aveau varste destul de mici, astfel ca in perioada martie-aprilie 2006, victima, care era o fire religioasa, a tinut, si in scopul ameliorarii problemelor conjugale, postul Pastelui, perioada in care nu a consumat bauturi alcoolice, urmand si restul obligatiilor specifice acestui obicei religios.
In data de 22 aprilie 2006 (o zi de sambata), in ajunul Pastelui, victima a plecat la serviciu, iar inculpata a ramas la domiciliu pentru a definitiva pregatirile pentru sarbatoarea Pastelui, cele doua fetite minore aflandu-se pe perioada vacantei la mama victimei, intr-o localitate aflata in apropiere.
Victima s-a intors la domiciliul de pe Aleea .. in jurul orelor 1400, dar, la solicitarea inculpatei, a plecat pentru a face cumparaturile pentru sarbatorile de Pasti. Dupa revenire, cei doi soti au definitivat activitatile vizand curatenia in apartament impreuna, activitati care au fost finalizate in jurul orelor 1800-1900-
Dupa finalizarea acestor pregatiri, conform declaratiilor inculpatei, victima a inceput sa consume alcool, din sticlele pe care le cumparase in aceeasi zi, solicitandu-i sotiei sale sa consume impreuna cu el, aceasta fiind de acord sa bea impreuna un pahar de vin amestecat cu Cola.
Este de observat faptul ca in declaratia data in fata procurorului, la data de 23.04.2006, inculpata afirma ca in jurul orelor 19,00, victima "a intrat in bucatarie cu o sticla de vin alb de 2 litri, din care a inceput sa bea pana la ora 22,00", aspect reluat in declaratia din aceeasi data (dactilografiata), data tot in fata procurorului si in continuarea declaratiei din data de 28.06.2006, dar care este completat in declaratiile ulterioare, in sensul ca victima ar fi consumat, pe langa vin, si sase-sapte sticle de bere neagra (declaratia data in fata procurorului din data de 28.06.2006).
Conform declaratiilor inculpatei, victima a consumat intreaga sticla de vin de 2 litri, precum si cele opt (in final) sticle de bere (declaratia din 29.06.2007-f.201 dosar urmarire penala), insa este de remarcat faptul ca cercetarea la fata locului, efectuata imediat dupa comiterea faptei de catre organele de politie, nu identifica recipientele sticlei de vin si a celor 8 beri ce ar fi fost consumate de victima, sau a celorlalte sticle de vin despre care inculpata afirma ca erau in casa (declaratia inculpatei din data de 29.06.200), ci doar constata existenta a doua pahare pe masa din bucatarie (unul gol, si altul partial plin cu un lichid de culoare rosu-inchis, lichid care nu a fost analizat), pahare pe care insa nu s-au gasit amprente.
Potrivit declaratiilor inculpatei, victima a ajuns rapid in stare de ebrietate, in timp ce consumau bauturi alcoolice, cei doi soti avand discutii in cadrul carora victima i-ar fi reprosat din nou inculpatei comportamentul ei (atitudine care a fost de natura sa creeze probleme in mariajul lor), insa in jurul orelor 2300, inculpata, vazandu-l pe sot intr-o dispozitie calma, s-a hotarat in cele din urma sa-i spuna despre faptul ca are o relatie cu un alt barbat, si ca ar trebui sa divorteze.
Conform declaratiei inculpatei din data de 29.06.2007, victima ar fi inceput sa se manifeste agresiv cu lucrurile din casa, fara a exercita vreo agresiune asupra sotiei sale, in contextul in care aceasta i-a spus ca daca lucrurile merg prost, ar trebui sa divorteze. Acest aspect insa nu a fost dovedit, procesul-verbal de cercetare la fata locului nerelevand vreo deteriorare a bunurilor aflate in apartament.
Inculpata a precizat ca acest acces de sinceritate l-a avut in momentul in care victima isi cerea iertare pentru faptul ca de-a lungul casniciei lor a certat-o sau a umilit-o, lucru pe care, spunea inculpata ca ar fi afirmat victima, ea, inculpata nu l-ar fi meritat.
Marturisirea inculpatei a fost de natura sa conduca initial la declansarea unui conflict verbal (sesizat de martorul ACG, care insa a apreciat ca desi discutiile erau mai aprinse, erau totusi normale, fara ca cei doi sa strige unul la celalalt), dar care a degenerat rapid in unul de natura fizica, in cadrul caruia atat inculpata cat si victima si-au aplicat lovituri reciproc (aspecte relevate de actele medico-legale rezultate ca urmare a examinarii inculpatei si victimei).
In fapt, confesiunile inculpatei, facute prietenei sale, martora MA (care, potrivit propriei depozitii, nu avea cunostinta de foarte multe detalii ale relatiilor de casnicie ale inculpatei, desi se considera prietena inculpatei), erau in sensul ca in noaptea respectiva, pe langa solicitarea de a divorta, inculpata i-a spus sotului sau ca nu-l mai iubeste, ca si-a gasit un alt barbat, bogat, cu vila si masina, si care are in jur de 20 de ani, marturisire care a fost de natura sa il enerveze pe BPI, pe fondul consumului de alcool si a suferintei cauzate de faptul ca primise confirmarea faptului ca era inselat.
S-a apreciat ca starea de iritare a fost voit cauzata victimei de inculpata, prin referirea la faptul ca noul barbat din viata ei este instarit (ceea ce BPI nu a putut oferi inculpatei, familia B avand neintelegeri si din cauza insuficientei veniturilor), si are in jur de 20 de ani (probabil FD), inculpata recunoscand in declaratia din data de 23.04.2006 faptul ca sotul sau era nervos din cauza acelei marturisiri.
In mod constant inculpata, in fata organelor judiciare, a negat relatia extraconjugala existenta, aratand (declaratia din data de 24.06.2006), ca ii spusese victimei doar cu vreo 2-3 seri inainte ca are pe altcineva, pentru a o determina sa divorteze, dar ca acest lucru nu era adevarat.
Revenind la altercatia dintre victima si inculpata, in urma marturisirii inculpatei, sotul acesteia a telefonat parintilor acesteia, la orele 23,40, plangandu-se de comportamentul fiicei lor, si de faptul ca aceasta si-ar fi gasit "marea iubire", convorbire care a durat cateva minute.
Potrivit afirmatiilor inculpatei, ulterior convorbirii telefonice efectuate, brusc, victima ar fi obligat-o sa intretina cu ea raporturi sexuale normale si anale impotriva vointei sale, in dormitorul locuintei lor, in timpul derularii actelor sexuale inculpata fiind permanent lovita cu pumnii de catre sotul ei, care cu o mana o lovea, cu cealalta o tinea de par, si in aceste conditii au intretinut un raport sexual anal.
In fapt, inculpata descrie in cadrul declaratiilor date fie doua acte sexuale anale, fie unul, in cadrul declaratiei date in faza de urmarire penala din data de 23.04.2006 facand vorbire de doua (unul dupa aplicarea cremei Dove de catre victima), in cadrul declaratiei din data de 28.06.2006 afirmand ca "nu mai stie" daca dupa ce victima s-a dat cu crema a mai avut relatii sexuale cu aceasta, iar in declaratia data la 29.06.2007 si in fata instantei descrie doar un act sexual anal reusit, dupa aplicarea produsului respectiv.
Sunt putin credibile afirmatiile inculpatei, care in privinta unor acte atat de importante, si traumatizante (potrivit propriilor declaratii), nu da declaratii consecvente asupra celor intamplate, dar si afirmatia ca victima, avand in sange o imbibatie alcoolica deloc neglijabila (1,85 grame la mie), fiind in stare avansata de ebrietate, a recurs la aplicarea unui produs cosmetic, pentru a realiza actele sexuale respective.
Pe de alta parte, un semn de intrebare in acest sens este ridicat de motivul pentru care victima, o persoana religioasa, cu care inculpata nu a intretinut niciodata relatii sexuale orale si anale, care nu a fost dispusa si nici nu i-a solicitat sotiei sale acte de acest gen pe parcursul intregii lor relatii (conform declaratiilor inculpatei), ar fi recurs la astfel de practici sexuale, fara niciun motiv, si doar in noaptea in care a fost comisa infractiunea, noaptea de Inviere.
Dupa consumarea raportului sexual, potrivit declaratiilor inculpatei, victima a iesit din dormitor si s-a deplasat la baie pentru a se spala, intrucat in timpul raportului sexual anal inculpata il murdarise pe sotul ei cu materii fecale, moment in care aceasta a sustinut ca a incercat sa fuga, dupa ce mai intai si-a tras pe ea o pereche de pantaloni tip blue-jeans.
Inculpata a aratat ca a iesit din dormitor, s-a deplasat prin sufragerie, care era o camera de trecere, dar a fost prinsa de victima in holul de la intrarea in locuinta, hol din care se asigura si accesul in bucataria apartamentului, ca victima ar fi impins-o in bucatarie, unde ar fi obligat-o sa intretina un raport sexual oral, in timp ce o tinea cu o mana de par, si cu cealalta o lovea, inculpata fiind in genunchi.
Inculpata a precizat ca i-a solicitat victimei sa continue raportul sexual in dormitor, propunere cu care victima ar fi fost de acord, inculpata a profitat de acest moment, s-a inarmat cu un cutit gasit pe un stativ aflat in spatele ei, in bucatarie, cu care i-a aplicat victimei o lovitura in zona pieptului in partea stanga, lovitura care a condus la decesul victimei la scurt timp dupa orele 00,00, in noaptea de 22/23 aprilie 2006.
Este de observat faptul ca, desi inculpata a luat cutitul dintr-un stativ aflat in spatele ei, alaturi de care se aflau si alte obiecte (in timp ce victima o tinea de par cu o mana, si cu cealalta o lovea, si concomitent o ridica din pozitia in genunchi in care se afla), reuseste sa faca acest lucru fara a se dezechilibra si fara a rasturna celelalte obiecte aflate in jur (se aflau langa stativul respectiv un cos cu oua vopsite, o cafetiera etc.), dupa care trece dintr-o mana in alta-in zona abdomenului-cutitul, fara a fi evitata de victima, ce se afla la o distanta de 50 cm, si fara ca aceasta sa faca un singur gest de a se apara, si cu mana dreapta il foloseste, in zona inimii victimei, ipoteza greu de presupus ca fiind reala.
De altminteri, vizionand continutul reconstituirii efectuate, se observa nesiguranta si ezitarile inculpatei in a relata maniera in care a procedat (desi in contextul actiunilor uzitate de inculpata, descrise mai sus, este dificil de uitat un astfel de eveniment important si modul de desfasurare).
Lipsa unor leziuni de aparare a victimei, care ar fi logica intr-o astfel de derulare a evenimentelor descrise de inculpata, si datele existente pledeaza mai degraba pentru o lovitura prin surprindere aplicata victimei.
Instanta a apreciat ca intentia inculpatei de a suprima viata victimei este denotata de zona vitala lezata, cu atat mai mult cu cat inculpata avea cunostinte temeinice de anatomia omului (intrucat profesase ca asistenta medicala), intentie relevata si de afirmatia acesteia, ca va fi ultima data cand victima va pune mana pe ea.
Conform declaratiilor inculpatei, aceasta, imediat dupa omor, a parasit apartamentul conjugal, si l-a contactat in strada pe martorul FD, solicitandu-i sa o conduca la domiciliul parintilor inculpatei, afirmatie pe care instanta a apreciat-o ca fiind nesincera in ceea ce priveste momentul plecarii din apartament.
Este cert ca inculpata a parasit apartamentul conjugal fara a lua vreo masura de ingrijire a victimei (desi avea cunostinte medicale, intrucat profesase ca asistenta medicala), si fara a anunta organele sanitare specializate in a acorda ingrijiri medicale si ca dupa ce a ajuns in strada, a contactat de pe telefonul ei mobil pe martorul FD, persoana cu care intretinea raporturi intime, solicitandu-i sa se intalneasca - acesta venind insa impreuna cu prietenul lui, BI - insa martorii au parasit cercul lor de prieteni din noaptea respectiva in intervalul orar 00,50-1,00, pe cand decesul victimei, conform raportului de expertiza medico-legala, a avut loc la scurt timp dupa orele 00,00.
De asemenea, la orele 00,55 este format un numar de telefon din apartamentul sotilor B (pe care inculpata a negat ca l-ar fi facut, dat fiind faptul ca ar fi parasit locuinta imediat dupa comiterea infractiunii), fiind apelat numarul de telefon al viitorului sot al mamei victimei, insa este greu de crezut ca o alta persoana in afara inculpatei ar fi format numarul respectiv, atata vreme cat o persoana straina nu ar fi avut cunostinta de acel numar (ceea ce este putin probabil din partea vecinilor, cu care relatiile nu erau apropiate; chiar si in acest caz acestia ar fi sesizat in primul rand organele sanitare), si este exclus ca victima sa-l fi format, intrucat decedase deja.
Mai este de mentionat faptul ca, potrivit propriilor declaratii date in fata instantei, dupa iesirea din apartament, inculpata a sunat la numarul de telefon al victimei, pentru a vedea ce face, si pentru a se asigura ca aceasta nu o urmareste, afirmatie greu de crezut, dat fiind faptul ca victima fusese injunghiata in zona inimii, neavand posibilitatea sa faca acest lucru, sau macar sa raspunda la telefon, aspect de care inculpata cu siguranta era constienta.
Martorii FD si BIB s-au intalnit cu inculpata in municipiul Bistrita, pe strada C, acestia constatand ca inculpata prezenta leziuni, era desculta, si imbracata cu un tricou si niste blugi, relatandu-i lui FD ca a fost doar batuta de sotul ei (omitand faptul ca l-a omorat pe acesta), cerandu-i sa o insoteasca pana la domiciliul parintilor ei din municipiul Bistrita, unde a ajuns in jurul orelor 1 30-200.
A reusit cu greu sa se faca inteleasa, parintii inculpatei percepand doar ca s-a intamplat ceva grav in locuinta fiicei lor, remarcand faptul ca a fost agresata, si ca vestimentatia acesteia era patata cu materii fecale, pe care de altfel le prezenta si peste tot corpul (fata, maini etc.). De altfel, martora LS face afirmatia, ca inculpata "avea si pe fata materii fecale, ca si cum ar fi fost data cu pensula", stare de fapt confirmata de martora CN care a aratat ca inculpata avea materii fecale pe par, spate, fata, maini.
Nu a relatat insa vreun aspect privitor la faptul ca l-a omorat pe sotul sau, cei apropiati in consecinta fiind preocupati de starea inculpatei, si nu de cea a victimei.
Tatal inculpatei a anuntat organele de politie, si impreuna cu acestea s-a deplasat la apartamentul familiei B, pe Aleea _, cu intentia declarata de a cere socoteala lui BPI pentru agresiunea exercitata asupra fiicei sale, insa in momentul in care au ajuns in locuinta victimei, politistii, care il insoteau pe tatal inculpatei, au constatat faptul ca victima era decedata, fiind cazuta in pozitia culcat pe spate, in sufrageria apartamentului, cu tricoul dat peste cap, cutitul fiind la distanta de corpul acestuia.
Din raportul de constatare medico-legala nr.870/III/164 din 26 iunie 2006 al Serviciului de Medicina Legala Bistrita-Nasaud a rezultat ca moartea victimei a fost violenta, ea datorandu-se unei hemoragii interne si externe produse ca urmare a unei plagi taiate-intepate penetrante, la nivelul plamanului si arterei pulmonare intrapericardice, decesul survenind la scurt timp dupa orele 00,00.
Cu ocazia efectuarii autopsiei victimei s-au constatat leziuni constand in echimoze la nivelul membrelor superioare si inferioare precum si eroziuni si echimoze la nivelul penisului, care nu au legatura de cauzalitate cu decesul, si ca alcoolemia victimei era de 1,85 grame la mie.
Alcoolemia inculpatei (desi si aceasta consumase alcool), nu a fost stabilita, insa aceasta a fost examinata din punct de vedere medico-legal, constatandu-se ca a suferit leziuni constand in echimoze care au necesitat sase-sapte zile ingrijiri medicale. Leziunile constatate la nivel anal, au necesitat cinci-sase zile ingrijiri medicale, conform concluziilor provizorii puse la dispozitia organelor de urmarire penala de catre I.M.L. Bistrita in data de 23 aprilie 2006.
Raportul de expertiza medico-legala nr.1919/II/a/64/2008 efectuat de catre I.M.L. Bistrita-Nasaud in 12 septembrie 2007, concluzioneaza ca inculpata a prezentat leziuni traumatice externe care s-au putut produce prin compresiune cu mana si smulgerea firelor de par, necesitand in final, 24-25 zile ingrijiri medicale. Diferenta dintre numarul de zile de ingrijiri medicale apreciat initial, respectiv 6-7 si cel final (24-25), este justificata de medicii legisti prin datele obiective noi, fiind vorba de diagnosticul entorsa genunchi-stanga, cu leziune de ligament colateral intern gradul I.
In cadrul audierii sale, inculpata a precizat ca entorsa la genunchi a suferit-o in momentul in care victima a prins-o si a impins-o din holul situat in fata usii de acces in apartament in bucatarie. A mai declarat ca a suferit de mai multe ori entorse la nivelul genunchiului drept, inca din liceu, prezentand o sensibilitate deosebita la acest picior, aspect confirmat atat de mama si sora inculpatei, cat si de mama victimei, aceasta din urma afirmand ca a fost prezenta in momentul in care, cu cativa ani in urma, inculpata, fiind cu ea la niste lucrari agricole, a calcat gresit si "i-a sarit genunchiul", confirmand si sensibilitatea prezentata de inculpata la nivelul genunchiului drept.
Datorita existentei acestei entorse a fost majorat semnificativ numarul de zile de ingrijiri medicale, de la 6-7 la 24-25, dar, contrar sustinerilor inculpatei, probele administrate in cauza au dovedit ca aceasta a fost produsa ulterior evenimentului violent, si nu in cadrul agresiunii la care ar fi fost supusa de victima.
Primii martori care au putut s-o vada pe inculpata dupa comiterea omorului au fost martorii FD si BI, care au declarat ca in noaptea de 22/23 aprilie 2006, inculpata prezenta leziuni in zona fetei, era desculta si vizibil speriata, insa niciunul dintre ei nu a vazut ca inculpata sa prezinte un mers special, cum ar fi fost normal in situatia in care aceasta suferise entorsa, in cadrul conflictului cu victima. Dimpotriva, cei doi martori au spus ca victima se deplasa in mod normal, intr-un mers destul de rapid.
Mama inculpatei, martora LS, a declarat ca a vazut-o pentru prima data pe fiica ei schiopatand, dupa comiterea omorului, doar dimineata, cand urca scarile de la politie, iar sora inculpatei, martora CNI, de profesie asistenta medicala, a declarat ca problema legata de faptul ca i-a sarit din nou rotula, a discutat-o cu sora ei in momentul in care se afla cu aceasta la baie, dar ca inculpata nu a precizat momentul in care i-a sarit rotula. Martora a aratat ca stia de problema rotulei surorii ei, intrucat in momentul in care inculpata facea miscari bruste, suferea din nou de aceasta problema, precizand ca anterior omorului, inculpata a fost internata in spitalul in care lucreaza chiar ea pentru aceasta problema de natura medicala.
In consecinta, entorsa la genunchi suferita de victima in noaptea de 22/23 aprilie 2006 putea sa se produca in cadrul unei simple miscari bruste efectuata de catre inculpata, fara sa fie necesara o actiune din partea vreunei alte persoane, iar momentul producerii acestei entorse, la genunchi, asa cum rezulta din declaratiile martorilor, a avut loc dupa consumarea incidentelor din locuinta victimei si a inculpatei.
Cat priveste starea psihica a inculpatei, examinata prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.1712/II/n/83/27.08.2007 al Serviciului de Medicina Legala Bistrita-Nasaud, este de remarcat faptul ca in continutul actului medical intocmit se retine faptul ca la data examinarii, inculpata a descris evenimentul agresiv suferit in cursul anului 1996, cand a fost violata de 3 persoane, condamnate ulterior la pedeapsa inchisorii, relatand existenta, "consecutiv evenimentului respectiv, a unor disfunctii sexuale tip absenta placerii sexuale, repulsia fata de perversiuni sexuale, teama fata de actele de violenta".
Cel putin in privinta repulsiei fata de perversiunile sexuale, inculpata a manifestat, atat in fata comisiei de expertiza, cat si fata de organele judiciare sau alte persoane, o conduita nesincera, atata vreme cat persoanele audiate-partea vatamata O (S) E si martorul FD-amantul inculpatei, au declarat ca dimpotriva, BC desfasura astfel de practici sexuale, atat inainte de omor cat si dupa acest eveniment, iar daca teama fata de actele de violenta exista si ea, atunci inculpata ar fi trebuit sa adopte o atitudine care sa nu provoace declansarea de astfel de actiuni, generata, potrivit probelor cauzei, de conduita neadecvata a inculpatei, raportat la statutul sau de persoana casatorita (de ex. palma data de mama sa, ca urmare a revoltei acesteia fata de imoralitatea inculpatei, sau agresiunea la care ar fi fost supusa in urma cu cativa ani de catre sot, afirmata de catre inculpata).
Comisia de examinare medico-legala psihiatrica a mai retinut faptul ca inculpata prezinta diagnosticul: tulburare mixta de personalitate si a concluzionat ca la data savarsirii faptei inculpata a comis fapta pentru care este cercetata, si ca a putut actiona cu discernamantul diminuat (precizand insa ca ar fi fost utila o observatie psihiatrica in perioada imediat urmatoare producerii evenimentului respectiv), la data examinarii avand discernamantul pastrat.
Raportul de noua expertiza psihiatrica efectuata de Institutul de Medicina Legala Cluj-Napoca nr.1589/VI/d/5/4.06.2008 (avizata de catre Comisia de Avizare si Control din cadrul aceleasi institutii), a mentinut concluziile primului raport de expertiza psihiatrica referitor la faptul ca, inculpata a actionat cu discernamant diminuat in ceea ce priveste fapta comisa in noaptea de 22/23 aprilie 2006, retinandu-se in plus ca personalitatea inculpatei este structurata dizarmonic cu note accentuate de circumstantialitate, raceala afectiva, dar si egocentrism.
Este necesar a fi mentionat faptul ca, spre a orienta spre alte concluzii decat cele reale cercetarile efectuate de organele judiciare, inculpata, sustinuta de concubinul sau, martorul DMD, i-a solicitat martorului FD sa nu dea curs solicitarii organelor de politie de a depune marturie, de a declara ceea ce stia despre inculpata, si despre relatia sa intima cu aceasta, inculpata dorind sa vada ce vor anchetatorii, si in functie de acest lucru sa-i spuna martorului ce trebuie sa declare, pentru a da declaratii consonante (declaratia martorului BI), si mai mult, inculpata i-a cerut martorului sa paraseasca locuinta sa, pentru a nu fi gasit de politisti.
Instanta a apreciat ca in fapt inculpata a solicitat martorului sa aiba aceasta atitudine, pentru ca in cadrul anchetei judiciare sa se ajunga la concluzia ca cele intamplate nu isi au originea in infidelitatea sa ca agresiunea la care ar fi fost supusa se datora comportamentului agresiv, aberant si total nejustificat al victimei, ca sentimentele de gelozie pe care aceasta le manifesta nu aveau un suport real, si pentru a se crea imaginea inculpatei ca fiind reala victima a neintelegerilor conjugale.
De asemenea, se dorea ca martorul FD sa nu releve faptul ca inculpata intretinea cu el relatii sexuale orale, desi afirmase ca, victima a unui viol comis de 3 persoane, avea repulsie fata de acest gen de raporturi intime (in privinta acestui eveniment nefericit nefiind probat faptul ca exista o legatura de ordin psihologic, cu motivele comiterii infractiunii de omor, desi inculpata a incercat sa dovedeasca acest lucru, probele dosarului stabilind ca in ciuda celor intamplate, inculpata a continuat sa practice relatii sexuale orale).
Este de asemenea de mentionat faptul ca inculpata a fost sprijinita in demersurile sale de obstructionare a cercetarilor de concubinul sau, DMD (persoana pentru care inculpata l-a parasit pe fostul barbat cu care intretinuse relatii intime), FD si care i-a oferit o suma impresionanta de bani pentru a achizitiona un apartament, in care locuiesc impreuna, numitul FD declarand ca atitudinea persuasiva a acestora, in a-l determina sa declare mincinos devenise agasanta si alarmanta, in conditiile in care, ulterior audierii sale de catre organele de politie, martorul primise extrem de numeroase telefoane si mesaje din partea inculpatei si a concubinului sau (dornici sa afle ce anume declarase martorul), la care insa nu raspunsese (in data de 19.11.2007 inculpata il sunase pe martor de 43 de ori, declarandu-se nemultumita de faptul ca acesta spusese adevarul, dupa cum reiese din transcrierea convorbirilor telefonice repurtate de aceasta.
De altfel, atitudinea manipulativa a inculpatei a fost relevata de martorul FD, care avea rezerve privitor la scopul real al actiunilor inculpatei, demonstrate de faptul ca deseori, raspundea invitatiilor acesteia, ulterior producerii evenimentului violent, doar insotit de prietenul sau, numitul BI.
In fapt, legat de neincrederea martorului FD in sentimentele reale ale inculpatei fata de el, acesta declara ca, nesigur de acest lucru, a urmarit-o, si a vazut-o impreuna cu un barbat (DMD), care "a lasat-o" in fata locuintei. Interpelata fiind asupra a ceea ce facuse la data respectiva, inculpata a mintit, afirmand ca si-a condus parintii la gara (f.246 dosar urmarire penala). Oricum, chiar si dupa inchegarea legaturii cu DMD, inculpata a continuat sa aiba o conduita duplicitara, intrucat ii trimitea in continuare martorului FD mesaje de dragoste.
In contextul aspectelor analizate, este putin credibila afirmatia inculpatei ca i-a solicitat lui FD sa se sustraga audierilor si sa declare in mod mincinos ca nu a intretinut relatii sexuale cu acesta din dorinta de a-l proteja pe martor, atata vreme cat il parasise deja pentru un alt barbat, si fusese nemultumita de faptul ca FD spusese adevarul organelor judiciare.
Este de mentionat faptul ca atitudinea nesincera a inculpatei, precum si incercarile sale de influenta mersul cercetarilor penal, utilizand presiuni facute asupra martorilor, au determinat organele judiciare sa solicite interceptarea convorbirilor sale telefonice (intrucat existau indicii cu privire la faptul ca inculpata incerca sa determine marturia mincinoasa a persoanelor audiate in aceasta cauza), iar prin Ordonanta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr.3 din data de 12 decembrie 2007 s-a dispus retinerea pentru 24 de ore a acesteia, propunandu-se totodata arestarea preventiva a inculpatei pe o perioada de 29 de zile.
Tribunalul Bistrita-Nasaud, prin Incheierea penala nr.61/CC din 14 decembrie 2007, a respins propunerea parchetului, luand fata de inculpata masura obligarii de a nu parasi localitatea, hotararea Tribunalului Bistrita-Nasaud fiind casata de Curtea de Apel Cluj, prin Incheierea penala nr.1/R/2008 din 7 ianuarie 2008, ca urmare a recursului declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la neluarea fata de inculpata a unor obligatii prev. de art. 145 alin. 12 Cod procedura penala, respectiv ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, sa nu se apropie de martorii FD, MAE si PSI si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect.
Avand in vedere atitudinea inculpatei, aceasta a fost supusa unei verificari cu ajutorul tehnicii poligraf, din Raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.224543 din 7 decembrie 2007, intocmit de Serviciul Criminalistic al Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj, rezultand ca raspunsurile inculpatei la intrebarile 5, 8 si 9, au prezentat reactii specifice ale comportamentului simulat.
Intrebarea 5 era referitoare la intentia inculpatei de a-si ucide sotul; intrebarea 8 cu privire la ascunderea adevarului in legatura cu evenimentele din noaptea de 22/23 noiembrie 2006, iar intrebarea nr.9 facea trimitere la intentia din partea inculpatei, de a-si ucide sotul, in momentul in care a luat cutitul din suportul aflat pe masa din bucatarie.
Observatiile procurorului de caz, legate de problema intretinerii unor raporturi intime normale, anale si orale de catre inculpata, sub constrangere, care constituie baza apararii inculpatei, sunt juste.
Fara sa fie exclusa posibilitatea existentei unei constrangeri din partea victimei pentru intretinerea unor raporturi sexuale cu sotia sa, exista multe semne de intrebare cu privire la existenta elementului constrangere, in contextul in care din probele administrate in cauza rezulta numeroase inadvertente intre declaratiile inculpatei date succesiv, si intre declaratiile acesteia si cercetarile efectuate, in contextul in care probele cauzei demonstreaza permanenta atitudine a inculpatei de a denatura realitatea in favoarea sa, fie prin minciuna, fie prin determinarea altor persoane in a declara deformat informatiile legate de persoana sa, motiv pentru care versiunea sa in ceea ce priveste cele intamplate in noaptea evenimentului violent este putin credibila.
In mod cert a existat o agresiune reciproca intre cei doi soti in momentele premergatoare comiterii omorului, agresiune cu un grad de intensitate mai mare din partea victimei, tinand cont de faptul ca avea o forta fizica mai mare si in plus se considera si inselat, dar, analizand declaratiile inculpatei, inclusiv inregistrarile audio-video, s-a constatat ca nu a existat o opozitie, directa, verbala la initiativa victimei de a intretine raporturi sexuale cu ea. Se poate vorbi aici doar de un refuz indirect, marcat prin atitudinea inculpatei care s-ar fi opus neconvingator actiunii victimei de a o dezbraca, neconvingator intrucat, asa cum rezulta din declaratia inculpatei, cat si a martorilor audiati, nu au existat strigate de ajutor sau vreo alta manifestare de acest gen din partea inculpatei.
Din modul in care a fost descris episodul de natura sexuala derulat in noaptea de 22/23 aprilie 2006, a rezultat in mod clar faptul ca, inculpata a avut controlul asupra acestui raport, cel putin dupa consumarea episodului din dormitor, in timp ce sotii B se aflau in bucataria apartamentului. Inculpata a afirmat ca "l-ar fi pacalit" pe sotul ei in momentul imediat anterior agresiunii cu cutitul, cerandu-i victimei sa intretina raporturi sexuale in mod "civilizat" in dormitor si nu in bucatarie, circumstante in care victima ar fi incetat sa-i mai aplice lovituri, inculpata declarand ca era constienta de faptul ca daca ar fi consimtit sa intretina raporturi sexuale cu sotul ei, acesta nu ar mai fi lovit-o.
Tinand cont de toate aspectele care au fost relevate mai sus, s-a apreciat ca fapta comisa de inculpata nu a fost savarsita in legitima aparare, intrucat dispozitiile art.44 alin.2 din Codul penal arata care sunt conditiile in care ne putem afla in prezenta legitimei aparari, respectiv trebuie sa fie vorba de o fapta care sa inlature un atac material direct, imediat si injust, care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.
In momentul aplicarii loviturii cu cutitul de catre inculpata, loviturile cu mainile suferite de catre inculpata din partea victimei, au incetat, iminenta pericolului fiind inexistenta, astfel ca nu au fost intrunite conditiile unui atac imediat.
Asa cum acuzarea a remarcat, atacul victimei nu prezenta un pericol care sa ameninte grav viata inculpatei, mijloacele folosite de victima in cadrul presupusului sau atac, nefiind in masura sa justifice riposta inculpatului, iar leziunile suferite de inculpata, care au necesitat 6-7 zile ingrijiri medicale, chiar si in prezenta unor raporturi sexuale sub constrangere, nu justifica actiunea si atitudinea inculpatei.
Instanta a apreciat ca in cauza nu se poate retine nici starea de provocare, respectiv dispozitiile art.73 lit.b Cod penal, care prevad ca beneficiaza de aceasta circumstanta atenuanta persoana care savarseste infractiunea sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.
Instanta a apreciat ca nu se poate privi tabloul celor intamplate in noaptea evenimentului violent partial, din momentul in care inculpata ar fi fost constransa sa intretina relatii sexuale cu victima, ci trebuie analizate si cauzele pentru care victima ar fi avut atitudinea coercitiva, respectiv infidelitatea inculpatei, precum si marturisirile iritante ale acesteia din urma, in privinta faptului ca urma sa-si paraseasca sotul pentru un barbat instarit si mai tanar (invederand victimei toate calitatile acelui barbat, pe care BPI nu le avea), asumandu-si astfel relatia extraconjugala negata permanent pana atunci, ceea ce a declansat starea de nervozitate a victimei.
Astfel, anterior unei eventuale stari de tulburare a inculpatei a existat starea de tulburare a victimei, declansata si pe fondul starii de ebrietate avansate (ce i-a sporit iritabilitatea), in mod exclusiv de conduita inculpatei, care astfel nu-si poate invoca propria culpa.
In acest sens, in practica judiciara a instantei supreme, s-a retinut ca prin actiune ilicita grava, in sensul art.73 lit.b Cod penal nu trebuie sa se inteleaga numai o fapta ce ar cadea sub incidenta legii penale, ci si o alta actiune ilicita susceptibila sa produca o puternica stare de tulburare, de surescitare nervoasa, constituind un act provocator fapta victimei de a intretine relatii sexuale cu sotia inculpatului (Tribunalul Suprem, sectia penala, Decizia nr.64/1975). Evident, in speta ce constituie obiectul prezentului dosar, devine victima nu persoana vinovata de intretinerea relatiei extraconjugale, ci persoana inselata.
Pe de alta parte, victima si inculpatul si-au cauzat reciproc lovituri, iar in ceea ce priveste starea de tulburare a inculpatei, aceasta trebuie fie dovedita ca fiind existenta in momentul savarsirii faptei, si nu ulterior.
Atitudinea nesincera a inculpatei nu pledeaza spre retinerea versiunii acesteia, in sensul ca a comis fapta in stare de provocare, mai ales in contextul in care a declarat ca aceasta stare i-a fost cauzata de agresiunea fizica, dar mai ales de cea sexuala, comisa de victima asupra sa, iar probele dosarului demonstreaza ca asemenea practici sexuale nu ii erau deloc straine, ci era obisnuite, cel putin in relatiile extraconjugale pe care le-a avut (cu numitul M si martorul FD, declaratia martorului DMD, care a sprijinit actiunile de denaturare a adevarului de catre inculpata, nefiind luata in considerare, fiind in mod vadit subiectiva).
Pe de alta parte, asa cum a observat procurorul de caz, pe parcursul derularii evenimentului violent inculpata a avut controlul, aspect intarit de aspectele descrise mai sus, dar si de faptul ca aceasta a afirmat ca este ultima data cand victima va pune mana pe ea, afirmatie facuta de pe o pozitie dominatoare.
Starea de tulburare sesizata ulterior comiterii faptei de catre amantul sau, martorul FD, si parintii inculpatei, nu pledeaza in mod automat spre retinerea disp.art.73 lit.b Cod penal.
Legat de aceasta chestiune, este de remarcat faptul ca de la ora decesului victimei (la putin timp dupa orele 00,00), si pana la momentul in care inculpata ajunge la domiciliul parintilor sai (cel mai devreme la orele 1,30), se scurge un interval de timp considerabil, pe care inculpata nu-l poate justifica.
Este de observat faptul ca familia inculpatei declara ca s-a intors de la slujba de Inviere in intervalul orar 1,00-1,30, ca a luat masa, si abia apoi, dupa acest moment, in maximum o jumatate de ora, a aparut inculpata.
Chiar daca martorul FD a plecat de la prietenii sai, cu care petrecea noaptea de Inviere, in jurul orelor 00,50-1,00 (declaratia martorului FG), si s-ar fi intalnit cu inculpata dupa cca. 10 minute, dupa care a mai durat in jur de 10-15 minute pana ce au ajuns la locuinta familiei L, parintii inculpatei, inculpata nu justifica in nici un fel intervalul de timp petrecut de la ora decesului victimei pana la momentul intalnirii sale cu martorul FD.
Apoi, cercetarile efectuate au ridicat numeroase semne de intrebare privitor la cele intamplate in apartamentul sotilor B, intrebari care se refera la faptul ca evenimentul violent (cuprinzand cele doua acte sexuale anale, loviturile, actele sexuale orale), s-a derulat intr-un interval de timp foarte scurt, avandu-se in vedere faptul ca incepand cu orele 23,40, timp de cateva minute, victima a vorbit la telefon cu parintii inculpatei, iar decesul acesteia s-a produs la scurt timp dupa orele 00,00, asa cum actele medico-legale au stabilit.
Apoi, un alt semn de intrebare este reprezentat de motivul pentru care victima a fost gasita cu tricoul dat peste cap (aspect relevat de fotografiile intocmite de organele de cercetare penala), atata vreme cat nu se poate in nici un caz presupune ca, injunghiata fiind in zona inimii, ar fi dorit sa isi dea jos tricoul, si ar fi avut forta sa faca acest lucru, reusind sa-si traga peste cap imbracamintea respectiva (cercetarile penale nu au stabilit daca tricoul respectiv era taiat - ca urmare a aplicarii loviturii - sau nu).
Din actele si lucrarile dosarului nu rezulta ca alte persoane ar fi patruns in apartament, si de altfel, chiar daca ar fi intrat cineva cu scopul de a-i acorda primul ajutor victimei, nu era necesar sa-i dea tricoul peste cap, manevrele de resuscitare neprevazand un astfel de procedeu, iar personalul medical (medicul) a sosit la fata locului dupa venirea organelor judiciare, neconsemnandu-se in documentele intocmite aspecte referitoare la executarea unor asemenea manevre, ci ca doar s-a constatat decesul victimei.
Este de remarcat de asemenea faptul ca pe paharele din care inculpata si victima au consumat alcool, si de pe cutitul cu care s-a actionat nu au fost identificate amprente, desi acesta din urma obiect fost utilizat indiscutabil de inculpata. Nu poate fi luata in considerare ipoteza in care ar fi fost atins de victima, intrucat ar fi fost gasite amprentele acesteia pe obiectul respectiv, si este indoielnic ca aceasta ar fi procedat la stergerea urmelor respective, neavand nici forta necesara, si nici un motiv pentru a actiona astfel.
Este greu de crezut ca o alta persoana, in afara inculpatei, persoana neimplicata in evenimentul violent, ar fi avut interesul sa stearga urmele de pe obiect, iar varianta potrivit careia inculpata ar fi fost ajutata de un complice nu a fost probata (inclusiv la testul poligraf, la raspunsul la intrebarea daca a mai fost vreo persoana in apartament in noaptea respectiva, s-a stabilit ca comportamentul inculpatei nu a fost simulat).
In consecinta, in absenta dovedirii existentei unui ajutor dat inculpatei in noaptea respectiva, pentru comiterea infractiunii sau pentru distrugerea urmelor infractiunii, singura ipoteza plauzibila este ca aceasta, pentru a sterge cat mai multe dovezi ce ar fi incriminat-o, a inlaturat amprentele de pe obiectul cu care a actionat.
Datorita acestui fapt, si a datelor relevate de probele dosarului, potrivit carora amprentele de pe cutitul utilizat la comiterea infractiunii au fost sterse, ca pe paharele din care s-a consumat alcool de catre inculpata si victima, ridicate din apartament, nu au fost gasite amprente, ca tricoul victimei a fost dat peste cap, ca lumina din apartament a fost stinsa de catre inculpata in momentul in care a parasit apartamentul (aproape o ora de la momentul producerii decesului, si mai mult de o ora de la momentul cand victima a fost injunghiata), instanta a apreciat ca actiunile retinute mai sus, care presupun luciditate, nu au putut fi executate decat de inculpata, ca nu se poate retine faptul ca inculpata, a carei conduita a declansat evenimentul violent, si care nu era straina de acte sexuale perverse, a avut o stare de tulburare sau emotie atat de puternica incat sa atraga incidenta dispozitiilor art.73 lit.b Cod penal, si ca in absenta probarii unui ajutor dat inculpatei de catre o alta persoana dupa comiterea faptei, a ramas in apartamentul conjugal (si nu a plecat imediat, asa cum sustinuse), interval de timp folosit pentru stergerea urmelor infractiunii, si crearea in apartament a atmosfere care sa concorde cu versiunea sa, in sensul ca a comis omorul in stare de legitima aparare sau chiar de provocare.
Avand in vedere aceasta stare de fapt, instanta apreciat ca inculpata se face vinovata de comiterea infractiunii de infractiunii de omor calificat prev. de art.174 al.1 rap. la art.175 al.1 lit.c Cod penal, pentru care va fi condamnata la pedeapsa de 18 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a)-b) Cod penal pe timp de 8 ani.
La individualizarea acestor pedepse s-au avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, si anume: natura faptei comise (o infractiune de violenta de o gravitate deosebita, soldata cu decesul sotului inculpatei, gradul de pericol social al faptei, imprejurarile in care aceasta a fost comisa, persoana inculpatei, atitudinea acesteia in familie si in fata organelor judiciare, manifestand o atitudine nesincera in fata si incercand obstructionarea cercetarilor efectuate, precum si faptul ca pierderea unei vieti omenesti este un fapt ireversibil, care priveaza victima de cel mai pretios atribut, dreptul la viata, dar cauzeaza si suferinta morala indelunga si dificil de gestionat familiei si apropiatilor. Nu se poate face abstractie de faptul ca victima era chiar sotul inculpatei, si tatal fiicelor sale, carora lipsa acestui parinte le-a cauzat cu siguranta suferinta.
Desi martorul DMD a incercat sa minimalizeze fapta inculpatei si consecintele acesteia, aratand ca in fapt, minorele nu au fost afectate de pierderea tatalui, si ca il substituie pe acesta, s-a apreciat ca declaratia sa, data din pozitia sa de concubin al inculpatei, este subiectiva, astfel ca a fost inlaturata pentru acest motiv.
Se va face aplic.art.71 rap. la art.64 lit.a)-b) Cod penal, privitor la pedepsele accesorii, raportat la natura si gravitatea faptei comise, si la persoana inculpatei, aspecte analizate mai sus.
In baza art.88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicata retinerea de 24 de ore din data de 13.12.2007.
In baza art.118 lit.b Cod penal se va dispune confiscarea cutitului utilizat la savarsirea infractiunii, ridicat in cursul urmaririi penale (chiar daca nu a fost gasit dupa predarea acestuia parchetului de catre organele de politie, in ipoteza in care va fi identificat, se impune luarea acestei masuri).
In baza art.14,346 Cod procedura penala se va constata ca partile vatamate BBT si BPI nu s-au constituit parti civile in cauza.
In baza art.14,346 Cod procedura penala rap. la art.998 Cod civil, inculpata va fi obligata sa plateasca partii civile O (fosta S) E suma de 12750 lei cu titlu de despagubiri civile si suma de 42000 lei cu titlu de daune morale.
La acordarea daunelor morale s-a avut in vedere suferinta adanca si de lunga durata resimtita de partea vatamata-mama victimei, ca urmare a producerii evenimentului violent, suferinta greu de cuantificat, suma solicitata si acordata fiind considerata justa.
La acordarea despagubirilor civile s-au avut in vedere depozitiile martorelor raportat la care s-a calculat media cheltuielilor de inmormantare suportate de partea vatamata, de 12.750 lei (media de 1750 lei cheltuieli pentru un parastas a fost inmultita cu cele 5 parastase efectuate=8750 lei si adunata cu suma de 4000 lei pentru cheltuielile de inmormantare).
In baza art.7, pct.2 Anexa I din Legea nr.76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata.
In baza art.191 Cod procedura penala inculpata va fi obligata sa plateasca statului suma de 4390 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 600 lei reprezinta onorariu avocatial din oficiu in favoarea av. CF (avocat desemnat din oficiu pentru partile vatamate-minore.
In baza art.193 Cod procedura penala inculpata va fi obligata sa plateasca partii vatamate O (fosta S) E suma de 6.150 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat, neacordandu-se suma reprezentand onorariu de avocat achitata in dosarul de stramutare, fiind necesar a fi solicitate in acea cauza.