Este gresit, a sustine ca, dupa intrarea in vigoare a Legii 459/2006, sentinta pronuntata anterior, care stabilea daune cominatorii in sarcina paratei ramane fara efect juridic.Pentru executarea sentintei se impune transformarea daunelor cominatorii in daune interese, tinand cont de Decizia nr. XX din 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Prin sentinta civila nr. 560 din 6.V.2009 a Judecatoriei Tg. Lapus s-a respins in totalitate actiunea precizata formulata de reclamantul T. I., in contradictoriu cu parata Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Lapus.
In motivarea sentintei judecatoria a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 53 din 16.01.2003, pronuntata in dosarul nr. 1116/2002 al Judecatoriei Tg. Lapus, s-a validat in favoarea reclamantului si numitului B. I., suprafata de 5,34 ha teren cu vegetatie forestiera in composesorat. Adica, reclamantul are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate in composesorat pentru 5, 34 ha teren; in cadrul unei Asociatii composesorale. Nu s-a validat in favoarea acestuia reconstituirea in mod individual. Ulterior, prin Sentinta civila nr. 371 din 18.05.2006 pronuntata in dosarul nr. 117/2006 al Judecatoriei Tg. Lapus, ramasa irevocabila prin Decizia civila nr. 677/R/02.10.2006, pronuntata in dosar nr. 5286/100/2006 de Tribunalul Maramures, din data de 03.10.2006 la zi s-a dispus obligarea Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Lapus la reconstituirea dreptului de proprietate si punerea in posesie a reclamantului si a numitului B. I., sub sanctiunea de daune cominatorii in cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de intarziere pana la punerea in posesie a reclamantului si a numitului B. I. cu privire la suprafata de 5,30 ha teren forestier, situate pe raza localitatii Lapus, incepand cu data ramanerii definitive a sentintei sus amintite, respectiv cu data de 03.10.2006.
Instanta retine ca aceasta sentinta de obligare la daune cominatorii nu are o existenta de sine statatoare, fiind accesorie Sentintei civile nr. 53/16.01.2003. Daunele cominatorii au fost stabilite pentru executarea dispozitivului sentintei din 2003 si nu au fost nascute drepturi suplimentare in favoarea reclamantului, in sensul ca prin aceasta sentinta s-ar fi stabilit ca reconstituirea se face individual ci nu colectiv cum a stabilit sentinta din 2003. in aceasta situatie instanta va verifica daca parata refuza punerea in posesie in composesorat a reclamantului. Conform inscrisului de la fila 38 si a procesului-verbal incheiat de executorul judecatoresc, instanta a retinut ca terenul solicitat de catre reclamant a fost reconstituit composesoratului, drept pentru care acesta trebuie sa se adreseze composesoratului sa i se recunoasca calitatea de membru in cadrul composesoratului, daca nu a facut un asemenea demers pana la aceasta data. Este de retinut ca Composesoratul din Lapus are validata suprafata de 118,14 ha, conform inscrisului de la fila 38.
Instanta a retinut ca, daca anterior colectivizarii terenul a fost in composesorat, reconstituirea nu se poate face decat numai in composesorat conform art. 26-28 din Legea nr. 1/2000. Terenurile reconstituite in composesorat nu pot fi instrainate sub nici o forma, in cazul dizolvarii acestor composesorate patrimonial acestora trece in proprietatea publica a Consiliilor locale.
In fapt, instanta a observat ca reclamantul incearca sa i se reconstituie dreptul de proprietate in mod individual, lucru inadmisibil in legislatia actuala si mai mult decat atat acest drept nu este conferit de catre hotararile judecatoresti invocate. Vazand ca suprafata validata reclamantului a fost validata in favoarea composesoratului, instanta retine ca acesta nu a suferit un prejudiciu care sa fie cert si nereparat, pe cale de consecinta actiunea sa este neintemeiata.
Cererea reclamantului de a obliga parata la plata unei amenzi civile in conditiile art. 5803 Cod procedura civila, este neintemeiata atata timp cat parata si-a indeplinit obligatia de a face, respectiv s-a facut reconstituirea in favoarea Composesoratului din Lapus. Este de observat ca Sentinta civila nr. 371 din 18.05.2006 pronuntata in dosarul nr. 117/2006 al Judecatoriei Tg. Lapus, a ramas irevocabila la data de 02.10.2006 prin respingerea recursului formulat impotriva acestei sentinte.
Ulterior a intrat in vigoare Legea nr. 459/2006, care a modificat expres art. 5803 Cod procedura civila, care in mod expres a aratat ca pentru neexecutarea obligatiei de a face nu se pot acorda daune cominatorii, ori in aceasta situatie, dupa intrarea in vigoare a acestei legi, sentinta care stabilea daune cominatorii in sarcina paratei, ramane fara efect juridic pentru ca ea nu poate adauga sau modifica o lege, deoarece s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat. Ultra-activitatea unei legi trebuie expres prevazuta. Hotararea din anul 2006 a fost emisa in baza art. 64 din Legea nr. 18/1991, care insa a fost abrogate implicit prin Legea nr. 459/2006, in conditiile legii privind tehnica legislativa nr. 24/2000.
Impotriva sentintei a declarat recurs, in termen legal, reclamantul T.I., solicitand casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare si in subsidiar, modificarea sentintei in sensul admiterii actiunii.
In motivarea recursului se arata ca judecatoria a nesocotit puterea lucrului judecat a celor doua sentinte civile, a interpretat gresit dispozitivul acestora.
In mod gresit judecatoria a retinut ca a doua sentinta nu ar avea o existenta de sine statatoare, ca ar fi accesorie primei sentinte.
De asemenea se arata ca, in mod gresit instanta fondului retine ca, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 459/2006, sentinta care stabilea daune comi¬na¬torii in sarcina paratului ramane fara efect juridic.
Intimatul primarul comunei Lapus, prin intampinarea depusa, a solicitat respingerea cererii de recurs.
Analizand sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs aratate, tribunalul constata ca, recursul este fondat pentru cele ce urmeaza:
Instanta de fond se afla in fata a doua sentinte civile si anume sentinta civila nr. 53/16.I.2003, pronuntata de Judecatoria Tg. Lapus in dosar nr. 1116/2002 si a sentintei civile nr. 371/18.V.2006, ambele ale Judecatoriei Tg. Lapus, definitive si irevocabile, intrate in puterea lucrului judecat.
In mod gresit s-a procedat la analizarea acestor sentinte pe fondul lor, aducandu-li-se chiar critici, atata timp cat a fost investita cu doua petite care vizau transformarea daunelor cominatorii in daune interese si aplicarea unei amenzi civile, potrivit dispozitiilor art. 580 3 Cod procedura civila.
Este gresit, de asemenea, a sustine ca, dupa intrarea in vigoare a Legii 459/2006, sentinta care stabilea daune cominatorii in sarcina paratei ramane fara efect juridic.
Fata de retinerile de mai sus , tribunalul constata ca instanta de fond nu a procedat la solutionarea fondului cauzei, cea ce atrage incidenta in cauza a prevederilor art. 312 alin.5 Cod procedura civila, temei in baza caruia sentinta va fi casata, iar cauza trimisa spre rejudecare aceleiasi instante.
In rejudecare se va proceda la solutionarea pe fond a cauzei, pornind de la petitele cu care a fost investita instanta si tinand cont de Decizia nr. XX din 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Bucuresti care prevede obligativitatea transformarii daunelor cominatorii in daune interese pentru ca acestea sa poata fi executate. Instanta nu este in masura la aceasta data sa analizeze corecta dispunere a amplasamentului fara a incalca principiul puterii de lucru judecat.
Urmeaza ca instanta de fond sa se pronunte si in ce priveste petitul de aplicare a unei amenzi civile potrivit dispozitiilor art. 580 3 Cod procedura civila.