R O M A N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 132/2012
Sedinta publica de la 01 Februarie 2012
Completul compus din:
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de catre recurenta - petenta A.T.S. S.A impotriva sentintei nr.9481 din data de 15.11.2011 pronuntata de catre Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr., in contradictoriu cu intimata ITM.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile, recurenta - petenta fiind reprezentata de consilier juridic A.D., intimata fiind reprezentata de consilier juridic B.A.
Procedura de citare a fost legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care consilier juridic A.D. a depus la dosarul cauzei motivele de recurs pe care le-a comunicat si consilierului juridic B.A..
Tribunalul, din oficiu, verificandu-si competenta, in temeiul art.1591 alin.4 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 stabileste ca este competent material, general si teritorial sa judece pricina, dupa care consilier juridic B.A. a solicitat instantei lasarea cauzei la a - II - a strigare pentru a lua cunostinta de continutul motivelor de recurs comunicate in sedinta publica.
Tribunalul, deliberand, avand in vedere ca motivele de recurs au fost comunicate in sedinta publica, fara respectarea termenului procedural, a admis cererea si a dispus lasarea cauzei la a II - a strigare.
La apelul nominal facut in sedinta publica la a II -a strigare au lipsit partile, recurenta - petenta fiind reprezentata de consilier juridic A.D., intimata fiind reprezentata de consilier juridic B.A..
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, tribunalul a constatat terminata cercetarea judecatoreasca si a acordat partilor cuvantul pe fondul recursului.
Consilier juridic A.D, pentru recurenta - petenta, avand cuvantul, a solicitat admiterea recursului si modificarea sentintei recurate in sensul admiterii plangerii contraventionale si exonerarii de la plata amenzii contraventionale, iar, in subsidiar, admiterea, in parte, a recursului in sensul admiterii plangerii si inlocuirea amenzii aplicate cu sanctiunea " avertisment".
Consilier juridic B.A, pentru intimata, avand cuvantul, a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei recurate, intrucat din probele administrate s-a dovedit situatia de fapt retinuta in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de fata:
Prin sentinta nr.9481 din data de 15.11.2011 pronuntata de catre Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. a fost respinsa plangerea formulata de petenta A.T.A. SA, impotriva procesului verbal de contraventie seria GJ nr.008397 incheiat la data de 29.08.2011, de catre intimata ITM.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca prin procesul verbal de contraventie GJ nr.008397 incheiat la data de 29.08.2011 de catre intimata ITM, petenta A.T.A S.A a fost sanctionata cu amenda contraventionala in cuantum de 4000 lei, retinandu-se in sarcina sa savarsirea contraventiei prevazuta de art.39 alin.3 din Legea nr.319/2006 si de art.27 alin.1 lit.a din O.U.G nr.96/2003, constand in aceea ca in urma controlului efectuat privind modul de respectarea a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca in data de 18.08.2008 ora 10:45 la sediul A.T.A S.A Bucuresti, sucursala Tg -Jiu din strada finalizat in data de 29.08.2011 ora 09:00 la sediul ITM Gorj s-a constatat ca, angajatorul nu a efectuat instruirea lucratorilor pe semestrul II 2010 si semestrul I 2011. Au fost incalcate prevederile art.20 alin.2 lit.b din Legea nr.319/2006 si art.95 si 100 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin H.G nr.25/2006.
In urma controlului efectuat privind modul de respectare a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca in data de 18.08.2001 ora 10:45 la sediul A.T.A S.A Bucuresti - Sucursala din si finalizat in data de 29.08.2011 ora 09:00 la sediul I.T.M Gorj s-a constatat ca, angajatorul nu a informat lucratoarele despre prevederile O.U.G nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca, fiind incalcate prevederile art.6 alin.2 din O.U.G 96/2003. Procedand potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 la verificarea legalitatii si temeiniciei procesului verbal de constatarea contraventiei contestat, instanta de fond a constatat ca acesta a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistand cauze de nulitate absoluta ce ar fi putut fi invocate si din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei instanta de fond a retinut ca desi OG nr.2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a procesului verbal de contraventie, din economia textului art.34 a rezultat ca acesta a facut dovada deplina a situatiei de fapt si a incadrarii in drept pana la proba contrara, proba ce nu a fost facuta in cauza. Instanta de fond a constatat ca procesul verbal de contraventie contestat a fost semnat de reprezentantul petentei cu mentiunea "Nu am obiectii", aspect care a echivalat cu o recunoastere implicita a faptei retinuta in sarcina acesteia.
De asemenea, in plangerea formulata petenta a recunoscut ca nu a putut prezenta agentilor constatatori procesul verbal de instruire pentru semestrul II 2010 si semestrul I 2011, iar sustinerea ca instruirea periodica a salariatilor pe normele de protectie a muncii s-a realizat numai ca nu s-a intocmit proces verbal nu a fost dovedita in cauza, instanta de fond apreciind ca fiind subiective declaratiile martorilor audiati in cauza, deoarece pe de o parte acestia sunt salariatii petentei, iar pe de alta parte intre declaratiile martorilor exista contradictii. Astfel instanta a constatat ca martorii au declarat ca in cadrul societatii petente instruirea salariatilor pe normele de protectie a muncii se realizeaza de regula de 2 ori pe an, o data primavara si o data toamna, martorul E. C. declarand ca nu isi aminteste sa fi fost informati de prevederile OUG nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca, in timp ce martorul B. I. E. a declarat ca la aceste sedinte de instruire salariatilor li s-a adus la cunostinta si prevederile privind protectia maternitatii la locul de munca.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs recurenta petenta A.T.A SA, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
In motivarea cererii de recurs se arata ca instanta de fond nu a luat in considerare declaratiile martorilor, pe motiv ca acestea sunt subiective, dat fiind faptul ca acestia erau salariatii unitatii si totodata a retinut ca acestea sunt contradictorii.In acest sens a precizat ca instanta de fond, in mod gresit a apreciat probele ca fiind subiective si contradictorii. Avand in vedere faptele retinute, in cuprinsul procesului verbal, in afara de salariatii unitatii, nu puteau fi aduse ca martor alte persoane, acestia fiind singurii care puteau sa relateze despre situatia de fapt. Faptul ca s-a spus adevarul a fost interpretat de catre instanta de fond ca fiind subiectivism.
In ceea ce priveste contradictia dintre declaratii, asa cum s-a putut observa, aceasta nu a existat. Martorul E. C. a declarat ca nu isi aminteste sa fi fost informati despre prevederile OUG nr.96/2003 privind maternitate, iar martorul B. E. a declarat ca li s-a adus la cunostinta si despre acest aspect. De fapt aici este vorba despre o mai buna sau mai slaba perceptie a fiecarui salariat participant la instruirii. Contradictia era in cazul in care un martor declara ca li s-a adus la cunostinta, iar celalalt martor ca nu li s-a adus la cunostinta, ceea ce in speta nu s-a putut retine. De altfel instanta de fond pentru a inlatura acest aspect avea posibilitatea de a realiza o confruntare.
De asemenea, s-a retinut ca procesul verbal a fost semnat "fara obiectii" de catre reprezentantul societatii petente, fapt ce nu face, ca in conditiile in care se constata ca exista un motiv de netemeinicie, acesta sa nu fie supus controlului judecatoresc prin formularea unei contestatii. Mai mult s-a facut dovada ca, in afara de faptul ca, pentru semestrul II 2010 si semestrul I 2011, nu s-a intocmit procesul verbal de instruire, in sensul ca nu a fost efectiv scris, desi instruirea s-a efectuat, pentru toata perioada anterioara, petenta a efectuat si intocmit documentele privind instruirea salariatilor. Acesta situatie de fapt coroborata cu declaratiile martorilor a considerat ca poate constitui o premisa din care sa rezulte, in mod clar ca cele sustinute de petenta in ce priveste faptele retinute sunt adevarate si ca instruirea efectiv a fost efectuata, fiind vorba doar de lipsa inscrisului care trebuia intocmit si nu de neefectuarea instruirii. Or, lipsa inscrisului nu este sanctionata de lege.
In ce priveste cele solicitate in subsidiar, a considerat ca instanta de fond nu a dat eficienta conditiilor de circumstantiere, in sensul inlocuirii sanctiunii aplicate cu avertisment, raportat la pericolul social si imprejurarile in care a fost savarsita fapta, conditii de care atat instanta de fond cat si agentul constatator trebuia sa tina cont, avand in vedere scopul institutiilor de control, care nu trebuie sa fie in exclusivitate de a aplica amenzi, ci si de a indruma contribuabilii, atunci cand se constata ca nu este vorba despre o abatere grava, care sa puna in pericol sanatatea si securitatea salariatilor, cu atat mai mul" cu cat in ce priveste fapta prevazuta de OUG nr.96/2003, in cadrul unitatii nu exista nici o persoana gravida sau in maternitate.
SC A.T.A SA sucursala Tg-Jiu nu a mai fost amendata de catre ITM, aspect care, a considerat ca trebuia luat in calcul de catre instanta de fond si totodata a dus la indeplinire toate masurile stabilite de catre agentul constatator, dovada fiind documentele depuse la dosar. Fata de cele relatate, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul admiterii plangerii formulate, anularea procesului verbal si exonerarea de plata amenzii, in principal, iar in subsidiar admiterea in parte a plangerii si inlocuirea sanctiunii aplicate cu avertisment.
Critica este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Raportat la dispozitiile art.3041c.pr.civ. tribunalul retine ca recursul declarat de recurenta petenta este o cale extraordinara de atac cu efect devolutiv, intrucat recursul declarat este impotriva unei hotarari care, conform legii, nu poate fi atacata pe calea apelului, astfel ca acesta nu este limitat la motivele prevazute de art.304 c.pr.civ, instanta de recurs avand posibilitatea de a examina cauza sub toate aspectele, in sensul judecarii cauzei atat sub aspectul legalitatii, cat si sub aspectul temeiniciei.
Din actele si lucrarile dosarului tribunalul retine ca instanta de fond a interpretat in mod corect mijloacele de aparare administrate in cauza retinand o situatie de fapt si de drept care corespunde si se coroboreaza cu acestea, nefiind intrunit motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 c.pr.civ. in sensul ca: hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, pe care se intemeiaza toate argumentele invocate de recurenta petenta in motivarea cererii de recurs.
Din actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele considerente;
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria GJ nr.008397 din 29 august 2011 incheiat de inspectorii de munca ai intimatei s-a retinut ca in urma controlului efectuat privind modul de respectare a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in data de 18 august 2011 la ora 10,45 la sediul sucursalei recurentei petente din municipiul Tg-Jiu, strada Traian bl.28-parter, control finalizat in data de 29 august 2011 ora 9,00 la sediul ITM, s-a constatat ca angajatorul nu a efectuat instruirea lucratorilor pe semestrul II/2010 si semestrul I/2011, fiind incalcate dispozitiile art.20 alin.2 lit.b din Legea nr.319/2006 si dispozitiile art.95-100 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006 aprobate prin HG nr.1425/2006.
Cu aceeasi ocazie s-a constatat ca angajatorul nu a informat lucratoarele despre prevederile OUG nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca, fiind astfel incalcate prevederile art.6 alin.2 din ordonanta, inspectorul de munca aplicand sanctiunea amenzii contraventionale prevazuta de art.39 alin.4 din Legea nr.319/2006 in cuantum de 4.000 lei si sanctiunea avertismentului conform dispozitiilor art.7 alin.1 din OG nr. 2/2001. Reprezentantul recurentei petente a semnat si a aplicat stampila pe procesul verbal de constatare a contraventiei, mentionandu-se ca nu are obiectiuni.
Atat la instanta de fond, cat si la instanta de recurs, recurenta petenta a incercat sa faca dovada contrara a situatiei de fapt retinuta in procesul verbal de constatare a contraventiei, in sensul ca in realitate aceste instructiuni au fost efectuate prin sistem informatic pe adresa de e-mail a fiecarui salariat in parte, si ca in realitate ceea ce i se poate imputa recurentei petente este lipsa procesului verbal de instruire care trebuia intocmit de reprezentantul SSM din cadrul sucursalei, atat pentru semestrul II/2010, cat si pentru semestrul I/2011.
Nu se poate retine afirmatia recurentei petente in sensul ca instanta de fond a apreciat si interpretat in mod gresit proba testimoniala administrata de catre recurenta petenta la judecata in fond. intrucat din declaratiile judiciare ale acestora aflate la filele 82 si 83 rezulta ca in luna august 2011 a fost efectuat controlul de catre inspectorii de munca ai intimatei la sediul unitatii unde lucreaza, insa nu a asistat la desfasurarea efectiva a activitatii de control pentru ca in continuare sa se mentioneze ca ultima instruire pe norme de protectia muncii le-a fost efectuata in luna noiembrie a anului 2011 si isi amintesc totodata ca si in anul anterior, respectiv in 2010 inaintea iernii, si anume in luna octombrie a fost efectuata o astfel de instruire.
Se constata astfel ca in semestrul I al anului 2011 nu a existat o instruire in conditiile prevazute de lege si nu s-a intocmit de catre salariatul responsabil cu aceasta activitate procesul verbal de instruire la nivelul celor doua semestre, actul ce poate face dovada cu certitudine a respectarii obligatiilor legale impuse si nu simpla amintire a unei angajate a faptului ca undeva prin luna octombrie a anului 2010 ar fi fost efectuata o astfel de instruire, chiar daca regula in unitatea in care lucreaza martora amintita este ca instruirea cu privire la normele de protectia muncii sa se efectueze primavara si toamna.
In ceea ce priveste cea de a doua contraventie, martora nu isi aminteste sa fi fost informati de prevederile OUG nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca, desi martorul Burlica Ion Eugen isi aminteste ca la sedintele de instruire din lunile aprilie si octombrie ale fiecarui an i-au fost aduse la cunostinta si aceste prevederi, neavand relevanta argumentarea recurentei din motivarea cererii de recurs: "cu atat mai mult cu cat in ce priveste fapta prevazuta de OUG nr.96/2003, in cadrul unitatii nu exista nici o persoana gravida sau in maternitate.", intrucat legiuitorul nu conditioneaza activitatea de informare cu privire la aceste norme legale de faptul ca cel putin unul dintre salariati sa fie intr-o asemenea situatie, cu atat mai mult cu cat in sucursala respectiva nu lucreaza doar persoane de sex masculin, desi nici acest aspect nu ar fi avut relevanta intrucat este cunoscut faptul ca persoanele de sex masculin, in anumite conditii au posibilitatea de a solicita concediu de maternitate, cunoscut fiind ca toti salariatii au dreptul la o informare corecta din partea angajatorului.
Conform dispozitiilor art.20 alin.1 si alin.2 lit.b din legea nr.319/2006: "Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:"; "Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie: b) periodica si ori de cate ori este necesar."; iar conform dispozitiilor art.95-100 din normele metodologice de aplicare a legii nr.319/2006: "Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.", "(1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca. (2) Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni. (3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. (4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.(5) Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice."; "Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea."; "Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri: a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare; b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate; c) la reluarea activitatii dupa accident de munca; d) la executarea unor lucrari speciale; e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru."; "Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b) lucratorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau d) serviciul extern de protectie si prevenire."; " Instruirea periodica prevazuta la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.".
Este adevarat ca in conditiile art. 1203 C.civ., coroborat cu probele administrate s-ar putea retine prezumtia simpla a faptului ca de obicei recurenta petenta isi indeplineste obligatiile privind instruirea lucratorilor in domeniul protectiei, securitatii si sanatatii in munca, insa finalizarea acestei sarcini se realizeaza in forma actului administrativ, respectiv a procesului verbal de instruire care se intocmeste de catre salariatul ce are competenta in domeniul respectiv, proces verbal care pana la proba contrarie face dovada existentei acestei instruiri, fiind singurul mijloc de proba cert si relevant prin care recurenta petenta ar fi putut face dovada contrara situatiei de fapt retinuta in actul constatator dincolo de orice indoiala, cu atat mai mult cu cat conform dispozitiilor art.100 din normele metodologice aceste procese verbale trebuie sa fie intocmite si pastrate de catre salariatul desemnat, dupa ce in prealabil au fost aprobate de catre angajator.
Conform dispozitiilor art. 6 alin.2 din OUG nr.96/2003: "(2) Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta.".
De asemenea, nu se poate retine faptul ca instanta de fond nu a dat eficienta aspectelor in circumstantiere prezentate de recurenta petenta atunci cand a respins solicitarea reindividualizarii sanctiunii contraventionale cu amenda, intrucat in conditiile art.5 alin.5 din OG nr.2/2001 se constata faptul ca inspectorul de munca a avut in vedere principiul proportionalitatii aplicarii sanctiunii contraventionale in raport de gradul de pericol al faptelor constatate, deoarece pentru prima fapta contraventionala s-a aplicat amenda contraventionala in limita minima speciala prevazuta de lege, recurenta petenta avand posibilitatea sa plateasca cota de 1 din aceasta limita speciala in termen de cel mult 48 ore de la data incheierii procesului verbal; iar pentru cea de a doua fapta contraventionala s-a aplicat sanctiunea preventiva a avertismentului conform dispozitiilor art.7 din OG nr.2/2001.
In consecinta, instanta de fond a facut o interpretare si aplicare a legii corecta, intrucat recurenta petenta avea obligatia sa incheie aceste procese verbale de instruire periodica, care trebuie sa fie intocmite si pastrate de catre salariatul desemnat, dupa ce in prealabil au fost aprobate de catre angajator si sa informeze in scris salariatele cu privire la drepturile ce decurg din OUG nr.96/2003, astfel ca aplicarea avertismentului si pentru cea de-a doua contraventie nu si-ar realiza scopul preventiv si nici caracterul punitiv al sanctiunii contraventionale in conditiile art.21 din OG nr. 2/2001.
De altfel, conform dispozitiilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 sanctiunea amenzii aplicate trebuie sa corespunda gradului de pericol social al faptei, cu respectarea criteriilor de individualizare si a aplicarii principiului proportionalitatii. Sanctiunea contraventionala trebuie aplicata, asadar intre limita minima si maxima speciala prevazute de legiuitor.
Aplicarea sanctiunii trebuie facuta proportional cu gradul de pericol social, grad de pericol evidentiat si in raport de circumstantele reale ale contraventiei, prin prisma carora se poate aprecia intinderea si intensitatea aduse obiectului juridic al contraventiei.
In raport de aceste imprejurari, asa cum s-a mentionat anterior, acestea nu conduc la aplicarea unei sanctiuni orientate spre maximul special, astfel ca in mod corect agentul constatator a aplicat minimul amenzii speciale.
Sanctiunea juridica are un triplu rol: rol educativ (se aplica o singura data) pentru ca urmareste indreptarea celui vinovat si un rol preventiv ce determina abtinerea de la savarsirea de fapte antisociale, precum si un rol represiv, de pedepsire a celor ce nesocotesc dreptul. Sanctiunea este acel element al normei juridice care precizeaza urmarile, consecintele nerespectarii dispozitiei normei juridice.
Sanctiunea aplicata prin procesul verbal de contraventie, se aplica in limitele prevazute de actul normativ si ea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarea in care a fost savarsita fapta, de modul si de mijloacele de savarsirea acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, de circumstantele personale ale contravenientului, asa cum rezulta si din prevederile art.21 al.3 din OG nr.2/2001.
In speta, instanta de fond a apreciat in mod corect ca sanctiunea aplicata nu este mare, raportat la fapta comisa si gradul de pericol social al acesteia, cu atat mai mult cu cat avertismentul este o sanctiune morala si intervine in cazurile in care fapta e de mica importanta, de gravitate redusa, existand premiza ca acela care a savarsit-o nu o va mai repeta chiar fara aplicarea unei amenzi, insa in speta de fata recurenta petenta cu aceeasi ocazie a savarsit doua fapte contraventionale, iar agentul constatator pentru una dintre ele a avut in vedere considerentele mentionate atunci cand a aplicat aceasta sanctiune cu caracter moral.
In raport de toate aceste considerente si avand in vedere dispozitiile art. 304 si urm. C.pr.civ.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge, ca nefondat, recursului formulat de catre recurenta - petenta A.T.A S.A impotriva sentintei nr.9481 din data de 15.11.2011 pronuntata de catre Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr., in contradictoriu cu intimata ITM.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din 01 Februarie 2012 la Tribunalul Gorj.