Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 51/2012
Sedinta publica de la 18 Ianuarie 2012
Completul compus din: Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul-petent G.T. impotriva sentintei civile nr.7838 din data de 07.10.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. in contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns recurentul-petent reprezentat de avocat M.A.D, intimata fiind reprezentata de consilier juridic B.A..
Procedura de citare a fost legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, tribunalul a constatat terminata cercetarea judecatoreasca si a acordat partilor cuvantul pe fondul recursului.
Avocat M.A.D, avand cuvantul, pentru recurentul-petent a solicitat instantei admiterea recursului si modificarea sentintei recurate in sensul admiterii plangerii si exonerarii de la plata amenzii contraventionale. In sustinerea cererii a sustinut ca, eronat, instanta de fond a respins plangerea, retinand ca petitionarul a savarsit contraventia, raportat la declaratia martorilor. A mai sustinut ca aceasta sanctiune a fost aplicata unei alte persoane, intrucat G.T. este membrul familiei Grancea, dar nu si proprietarul acestor animale, proprietar fiind mama acestuia - G.G., titulara contractului de inchiriere si a locului unde sunt tinute animalele.
Consilier juridic B.A., pentru intimata, avand cuvantul, a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei recurate ca temeinica si legala, intrucat certificatele si actele depuse ulterior intocmirii controlului nu pot certifica faptul ca la momentul controlului ar fi existat aceasta stare de fapt expusa.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de fata:
Prin sentinta nr.7838 din data de 07.10.2011 a fost respinsa plangerea contraventionala formulata de petentul G.T. Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca la data de 20.05.2011 a avut loc un control organizat de ITM la ferma de animale apartinand petentului situata in zona, ocazie cu care au fost gasite trei persoane, respectiv numitii C. S. D., C. G. V. si M. M. care prestau activitate in folosul acestuia, fara ca la acea data sa fi avut incheiate contracte individuale de munca, aspecte consemnate in depozitiile acestora date in fata organelor de control, ocazie cu care a fost incheiat procesul verbal prin care petitionarul a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 30.000 lei in baza art.276 lit.e din Legea nr.53/2003. Din declaratiile martorilor audiati s-a retinut ca acestia faceau cu randul la animalele petentului, inclusiv petentul, fiind platiti in produse si nu in bani.
Astfel, instanta de fond a retinut ca petitionarul a savarsit contraventia retinuta in sarcina sa prin procesul verbal contestat prevazut de art.276 alin.1 lit.e din legea nr.53/2003, constand in aceea ca in urma controlului efectuat la ferma de animale apartinand petentului situata in zona, au fost gasiti la lucru numiti C. S. D., C. G. V. si M. M., care desfasurau activitate fara a avea incheiate contracte individuale de munca.
Impotriva sentintei a declarat recurs recurentul petent G.T. criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
In motivarea cererii de recurs a solicitat admiterea recursului, anularea procesului verbal de contraventie sau inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment. Prin motivele scrise de recurs se sustine ca ferma care este situata in punctul Poloaga, nicidecum in strada Prelungirea Motrului cum eronat s-a retinut in procesul verbal de contraventie si animalele nu-i apartin, ci acestea sunt inregistrate pe numele mamei sale G.G..
De asemenea C. G. V. impreuna cu concubina sa M. M. aveau la ferma respectiva un efectiv de aproximativ 40 de animale, ocupandu-se in cea mai mare parte a timpului de ingrijirea lor, fiind cazate impreuna cu animalele familiei sale.
In acest sens recurentul petent in conditiile art.305 c.pr.civ. a depus in copie xerox contractul de inchiriere nr.159 din 8 februarie 2007 incheiat intre mama sa in calitate de producator locatar si Statiunea de Cercetare Dezvoltare Horticola Tg.Jiu in calitate de locator, prin care se inchiriaza incepand cu data de 8 februarie 2007 un imobil cu destinatia de adapost de animale situat in pct. Poloaga peste Jiete. De asemenea, prin adeverinta nr.38305 din 5 septembrie 2011 eliberata de Primaria municipiului Tg.Jiu se adevereste faptul ca domnul C. V. figureaza inscris in registrul agricol la pozitia de rol nr.14 ca poseda spatiu de locuit la locuinta doamnei G.G., prin certificatul de producator nr.59/26042 din 30 iunie 2010 eliberat de Primarul municipiului Tg.Jiu se certifica faptul ca doamna G.G. este titular al gospodariei si are in componenta pe numitii G.N si G.T. Critica este intemeiata pentru urmatoarele considerente;
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca recurentul petent a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 30.000 lei si cu avertisment pentru savarsirea faptelor contraventionale prevazute de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 si art.8 alin.1 lit.a din HG nr. nr.161/2006 conform procesului verbal de constatare a contraventiei incheiat de inspectorii de munca din cadrul ITM Gorj, prin care s-a constatat cu ocazia controlului inopinat efectuat la data de 12 mai 2011 ora 8,25 impreuna cu lucratorii din cadrul Politiei municipiului Tg-Jiu la ferma de animale apartinand domnului G.T., situata in zona, faptul ca existau trei persoane care desfasurau activitate pentru recurentul petent fara ca acestia sa aiba semnate contracte individuale de munca, iar din declaratiile date de catre acestia pe propria raspundere rezulta ca erau remunerati lunar cu o suma cuprinsa intre 300 lei si 500 lei.
De asemenea, s-a retinut ca in urma verificarii din data de 20 mai 2011 ora 9,00 la sediul ITM Gorj s-a constatat faptul ca recurentul petent nu a transmis registrul general de evidenta al salariatilor in forma electronica cu datele referitoare la incadrarea in munca a numitilor C. S. D., C. G. V. si M. M. Atat la instanta de fond cat si la instanta de recurs, recurentul petent a sustinut si a facut dovada faptului ca ferma de animale nu ii apartine, aceasta apartinand mamei sale, asa cum rezulta din certificatul de producator nr.59/26042 din 30 iunie 2010 emis de Primarul municipiului Tg-Jiu, in care se consemneaza ca numita G. G. are calitatea de producator, cu domiciliul in Tg-Jiu, strada Luncilor pentru produsele, branza, urda, lapte si carne de miel, iar numitii G.N. si G.T. au calitatea de membrii a acestei gospodarii. De asemenea, din certificatul nr.39910 din 14 sept. 2011 rezulta ca numitul G.T. este inregistrat la familia numitului G.D. impreuna cu alte 11 persoane inscrise pe tabelul din certificat.
La instanta de recurs s-a prezentat in copie xerox contractul de inchiriere nr.159 din 8 februarie 2007 din care rezulta faptul ca Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola Tg-Jiu a inchiriat numitei G.G. un imobil situat in punctul numit "Poloaga peste Jiete", care urmeaza sa fie folosit ca adapost pentru animale.
In raport de aceasta proba cu inscrisuri, alaturi de care s-a administrat si proba testimoniala rezulta faptul ca recurentul petent nu are calitatea de producator si detinator al fermei de animale si nu a avut intentia ca sa angajeze cele trei persoane surprinse la punctul de lucru desfasurand activitate de paza a animalelor respective, intrucat in realitate, asa cum sustine martorul V. D. D., mai multi cetateni au grija ovinelor si bovinelor ce le apartin si se rotesc cu ziua, nefiind platiti sau remunerati pentru aceste activitati.
In raport de dispozitiile art.276 alin.1 lit.e din Codul muncii coroborat cu dispozitiile art.2 lit.f si art.14 alin.3 din Codul muncii rezulta ca recurentul petent nu are calitatea de angajator sau producator si nu a avut intentia ca in calitatea sa de persoana fizica sa incheie contract individual de munca cu persoanele respective, intrucat la punctul de lucru respectiv, inspectorii de munca au gasit animalele apartinand unei alte persoane, si anume ale mamei sale, doamna G.G. care are atat calitatea de producator conform certificatului mentionat anterior, cat si calitatea de locator al adapostului de animale situat in pct.Poloaga peste Jiete si nu pe str.Luncilor din Tg.Jiu, aceasta din urma reprezentand in realitate domiciliul mamei recurentului petent, precum si adresa de domiciliu a acestuia.
Este adevarat ca toate conventiile civile de prestari servicii ca natura juridica sunt contracte civile de locatiune a muncii si a serviciului si presupun prestarea unei munci de catre persoana fizica angajata si remunerarea (salarizarea) acesteia de catre angajator (beneficiar), insa intre conventiile civile si contractele individuale de munca exista si o serie de deosebiri fundamentale, astfel conventiile civile nu confera calitatea de salariat prestatorului, cu toate consecintele ce decurg de aici; nu beneficiaza de salariu, ci de pret (remuneratie); activitatea desfasurata nu constituie vechime in munca si nici stagiu de cotizare; subordonarea prestatorului este minima, iar raspunderea fata de beneficiarul lucrarii este numai civila nu si disciplinara.
Pe cale de consecinta, este posibil ca intre parti sa se fi urmarit incheierea unui contract de prestari servicii, urmand ca ulterior relatiile dintre acestea sa fie guvernate de elementele specifice ale unui contract de cesiune de drepturi de autor sau poate chiar ale unui contract individual de munca. Legea impune angajatorului obligatia de a incheia in forma scrisa contractul individual de munca, nerespectarea acestei obligatii constituind contraventie, care se sanctioneaza cu amenda, potrivit art.276 alin. 1 lit. e din Codul muncii.
Conform dispozitiilor art.276 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 constituie contraventie primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art.16 alin.1, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei. Se retine ca obligatia pe care legea o impune, conform art.16 din Codul muncii, este aceea de a incheia contracte de munca tuturor persoanelor pe care angajatorul le primeste la munca. Potrivit aceluiasi text legal, contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Angajatorul persoana juridica, persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior raporturilor de munca.
Forma scrisa, desi are o insemnatate incontestabila pentru concretizarea vointei partilor, precizarea drepturilor si a obligatiilor reciproce si dovedirea continutului real al raporturilor juridice, nu constituie o conditie de validitate, ci una de proba, fiind reglementata indeosebi in interesul salariatului pentru a-i asigura un mijloc de proba sigur si usor de administrat. Insa dovedirea raporturilor juridice intre parti in cazul inexistentei unui contract individul de munca incumba indeosebi salariatului care are in aceasta un anumit interes si care trebuie sa dovedeasca imprejurarea ca s-au nascut raporturile juridice specifice de munca, ca drepturile banesti primite imbraca forma salariului, care era trecut in evidentele contabile ale angajatorului, iar functia pe care a ocupat-o exista in cadrul organigrama sa sau in statele de functii, sau chiar daca aceasta nu era mentionata, sa existe o recunoastere din partea angajatorului in sensul existentei si exercitarii acesteia.
Intr-o asemenea situatie, chiar daca probele nu dovedesc in mod direct existenta contractului individual de munca, ar putea fi de natura sa creeze o prezumtie intemeiata ca intre parti s-ar fi incheiat un asemenea contract, existand acordul de vointa al partilor necontestat.
In consecinta, intrucat elementele definitorii ale unui contract de munca sunt functia, salariul si obligatiile specifice postului, iar acestea nu au fost dovedite prin probele administrate in cauza de catre agentul constatator, prima instanta nu poate retine ca intre petent si cele trei persoane mentionate in procesul verbal de constatare a contraventiei au existat raporturi de munca, din probe instanta de fond neputand stabili nici pe baza unor prezumtii simple cu certitudine ca intre parti s-a dorit incheierea unui contract de munca in cadrul caruia persoanele respective urmau sa ocupe o functie anume si ca partile au negociat un salariu clar determinat.
Conform principiului rolului activ instanta are dreptul de "a ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc". Aceasta masura este venita ca instanta sa fie echidistanta fata de parti, asa cum prevad dispozitiile art.129 alin.4 si 5 din Codul de procedura civila. De asemenea, tot refuzul nejustificat de a raspunde la apararile formulate de recurentul petent ar fi trebuit sa indrepte instanta de fond catre art.225 din Codul de procedura civila, fapt care nu a fost aratat.
Analizand intregul material probator administrat in cauza, prin prisma criticilor formulate in cererea de recurs, conform dispozitiilor art. 3041 din Codul de procedura civila, tribunalul constata ca recursul formulat de recurentul petent este fondat, pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse in continuare:
Potrivit art.10 din Codul muncii, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana juridica sau fizica in schimbul unei remuneratii. Avand in vedere ca munca se presteaza in cadrul unor raporturi juridice diverse, de drept civil, de drept comercial etc., de esenta raportului de munca sunt subordonarea salariatului fata de angajator, ceea ce implica dreptul angajatorului de a da salariatului ordine si dispozitii executorii si de a controla munca salariatului sau, precum si dreptul salariatului la un salariu. In baza art.16 din Codul muncii, se instituie obligatia angajatorului de a incheia contractul individual de munca in forma scrisa, dar in cazul in care nu a fost indeplinita aceasta obligatie, partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate, prin orice alt mijloc de proba.
Prin proba testimoniala, precum si prin proba cu inscrisuri administrate, s-a dovedit faptul ca intre parti nu au existat raporturi de munca, iar probele nu au fost combatute in nici un fel de intimata. Asa cum s-a precizat anterior, de esenta raportului de munca sunt subordonarea salariatului fata de angajator, ceea ce implica dreptul angajatorului de a da salariatului ordine si dispozitii executorii si de a controla munca salariatului sau, precum si dreptul salariatului la un salariu.
Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real "ascultate", adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art.6 implica mai ales in sarcina "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta (Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59). Obligatia pe care o impune art.6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (Hotararea Perez, paragraful 81; Hotararea Van der Hurk, p. 20, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke si Lenoble impotriva Frantei, cererea nr. 40.490/98, CEDH 2000-IX).
In concluzie, din intreg probatoriul administrat rezulta cu certitudine recurentul petent nu are calitatea de subiect al faptei contraventionale prevazuta de art.276 alin.1 lit.e din codul muncii, in primul rand intrucat acesta a infirmat aceasta calitate retinuta in procesul verbal de constatare a contraventiei mentionata de inspectorii de munca, aratand ca in realitate calitatea de producator, precum si calitatea de detinator a adapostului de animale apartine unei alte persoane, respectiv mamei sale, iar in al doilea rand nu s-a facut dovada unui raport de vointa juridica care sa reflecte consimtamantul partilor, respectiv a recurentului petent pe de o parte si a celor trei persoane fizice: C. S. D., C. G. V. si M. M pe de alta parte, in sensul ca intre parti s-ar fi dorit incheierea unui contract de munca in cadrul caruia persoanele respective urmau sa ocupe o functie anume si ca partile au negociat un salariu clar determinat.
Pe cale de consecinta, procesul verbal de constatare a contraventiei este nelegal si netemeinic in ceea ce priveste calitatea de subiect al faptei contraventionale, precum si latura subiectiva si obiectiva ale acestei fapte, tribunalul constatand ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale celor doua contraventii retinute de catre inspectorii de munca, intrucat prin intreg probatoriu administrat in cauza s-a facut dovada unei alte situatii de fapt, infirmandu-se astfel cele retinute de catre agentii constatatori la momentul respectiv.
In raport de toate aceste considernete si avand in vedere dispozitiile art.304 pct. 9 C.pr.civ. , tribunalul urmeaza sa admita recursul, sa modifice sentinta in sensul admiterii plangerii contraventionale si anularea procesului verbal de constatare a contraventiei .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul petent G.T. impotriva sentintei civile nr.7838 din data de 07.10.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. in contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj.
Modifica sentinta in sensul ca admite plangerea si anuleaza procesul-verbal de contraventie
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din 18 ianuarie 2012 la Tribunalul Gorj.