Succesiune
Pe rol judecarea contestatiei formulata de reclamantul AG impotriva deciziei civile nr. 988/R din 01 iulie 2008 pronuntata de Tribunalul Vaslui, avand ca obiect-succesiune.
Asupra recursului civil de fata;
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 08.09.2008 sub nr. 2727/89/2008 contestatorul AGa formulat contestatie in anulare impotriva deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele.
Prin decizia civila nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui instanta a admis contestatia formulata de AC, AL, ARL si impotriva deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui, pe care a anulat-o, a admis recursul declarat de AC, AL, CDM si ARL impotriva sentintei civile nr. 1802/2007 a Judecatoriei Barlad pe care a modificat-o in sensul ca a respins cererea formulata de AGin contradictoriu cu paratii AC, AL, CDM si ARL privind completarea certificatului de mostenitor nr. 544/1979 eliberat de Notariatul de Stat Barlad.
A admis in parte cererea de iesire din indiviziune formulata de AG si in consecinta a dispus iesirea din indiviziune pentru suprafata de 218 m.p. teren situat in Barlad, __. cu o valoare de 138.102.340 lei, atribuind paratilor AC, AL, CDMsi ARL suprafata de 218 m.p. teren si obligandu-i sa achite sulta reclamantului AGin suma de 138.102.340 lei (ROL) sau 13810 lei (RON). Atribuirea terenului de 218 m.p. paratilor s-a dispus a se face conform anexei 2 la raportul de expertiza ce cuprinde schita terenului, in intreg, proprietatea defunctilor AS si AF(excluzand suprafata de 250 m.p. ce a facut obiectul partajului si luand in considerare doar 468 m.p. teren, pentru care autorii detin acte de proprietate.
Au fost mentinute dispozitiile din sentinta cu privire la respingerea cererii reconventionale formulate de parati in cererea ce priveste constatarea dreptului de proprietate pentru suprafata de 468 m.p. prin uzucapiune teren situat in Barlad, _..
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de recurs a retinut cu privire la primul motiv invocat in sustinerea admisibilitatii contestatiei referitor la comiterea unor erori grav,e ca este neintemeiat.
Astfel, instanta a retinut ca notiunea de "greseala materiala" nu trebuie interpretata in mod extensiv, texul nevizand stabilirea eronata a situatiei de fapt ci doar greselile materiale care au determinat o solutie gresita in mod "efectiv". Este necesar asadar ca eroarea materiala grava, invocata de parte, sa priveasca o problema de procedura, o eroare pentru verificarea careia caruia sa nu fie necesara o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.
Cu privire la cel de-al doilea motiv invocat de catre contestatori, referitor la omiterea cercetarii motivelor invocate in cererea de recurs, cu prilejul pronuntarii deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui, tribunalul a constatat ca acesta este intemeiat.
Astfel, prin cererea de recurs formulata de catre recurentii AC, AL, CDM impotriva sentintei civile nr. 1802/26.06.2007 a Judecatoriei Barlad au fost invocate 9 motive de recurs, amplu detaliate, dupa cum urmeaza:
1. Recurentii au aratat ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra tuturor capetelor de cerere, mai precis, nu s-a pronuntat cu privire la exceptia prescriptiei achizitive invocate prin intampinare.
2. Exista o neconcordanta intre considerentele hotararii si dispozitiv, in sensul ca desi s-a dispus completarea certificatului de mostenitor doar cu 199 m.p., cererea formulat de reclamant a sesizat suprafata de 443 m.p. si apoi la 468 m.p.
3. Instanta de judecata a dispus completarea certificatului de mostenitor fara a se preciza modalitatea prin care defunctii au dobandit suprafata solicitata.
Instanta de judecata incearca sa justifice completarea certificatului de mostenitor prin invocarea a doua institutii care se exclud reciproc: institutia vanzarii atunci cand se pretinde ca au devenit proprietari prin cumparare de la fam. Zaharia si institutia prescriptiei achizitive atunci cand se pretinde stapanirea de peste 30 de ani.
4. In mod gresit instanta de judecata stabileste ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor este de 693 m.p. in conditiile in care in afara certificatului de mostenitor nu exista acte de proprietate.
5. Desi instanta a retinut in considerente ca paratii CDM si AR sunt straini de succesiune in dispozitiv nu mai face vorbire de acest lucru. Oricum, nu s-a formulat o cerere de dezbaterea succesiunii lui AC.
6. Instanta de judecata a dispus impartirea si a uni teren proprietatea vecinului Hunea, stapanit de acesta de mai bine de 30 de ani.
7. In mod gresit instanta de judecata a respinge cererea reconventionala, deoarece prin jonctiunea posesiilor, au devenit proprietari prin uzucapiunea de 30 de ani.
8. Instanta nu a argumentat de ce a preluat obiectivele uneia dintre expertize (exp. Chitariu), in conditiile in care la dosar exista doua expertize.
9. Recurentii arata ca hotararea este nula pentru faptul ca nu cuprinde motivarea in fapt si in drept corespunzatoare.
Instanta de recurs nu a facut o analiza a motivelor de recurs formulate, mai precis o examinare a motivelor de modificare si casare a hotararii, ci doar motivele 7 si 8 invocate au fost examinate de instanta.
In consecinta, instanta admis contestatia in anulare speciala formulata si a dispus anularea deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui.
Ca urmare a rejudecarii recursului, instanta a constatat ca motivele invocate in cererea de recurs sunt, in mare parte, intemeiate. Astfel, in mod eronat Judecatoria Barlad a dispus prin sentinta civila nr. 1802/2007 completarea certificatului de mostenitor nr. 544/1979 cu suprafata de 199 m.p., in conditiile in care , in anul 1979, cand acesta a fost eliberat, autorii aveau in proprietate suprafata de 468 m.p. teren situat in _.., cu toate ca in certificat figura suprafata de 494 m.p.
Nu se poate dispune completarea certificatului de mostenitor cu o suprafata de teren pentru care defunctii nu au detinut acte de proprietate.
Terenul in suprafata de 468 m.p. a fost dobandit de catre autorii partilor printr-un act de vanzare-cumparare din 1947, de la vanzatorii CZ si SZ.
Desi acest act de vanzare - cumparare imbraca forma unui inscris sub semnatura privata, nu s-a contestat de catre parti ca autorii lor au dobandit in acest mod terenul (fila 26 dosar recurs).
Trebuie precizat faptul ca mentiunile din certificatul de mostenitor fac deplina dovada atata timp cat nu s-a dovedit ca acordul mostenitorilor este urmarea unui viciu de consimtamant.
Certificatul de mostenitor nu face dovada decat a calitatii de mostenitor, care a dobandit cu acest titlu bunurile ce constituie masa succesorala.
Cu privire la componenta masei, certificatul de mostenitor nu poate face o asemenea dovada chiar daca o mentioneaza in cuprinsul sau.
Certificatul de mostenitor se elibereaza in urma unei proceduri necontencioase, fiind opera acordului de vointa al succesorilor. El nu va putea fi atacat de acestia decat pe motiv ca consimtamantul unuia din mostenitori a fost viciat prin eroare violenta sau dol (in cadrul unei proceduri contencioase sau jurisdictionale) si bineinteles in cadrul termenului general de prescriptie.
Daca s-ar constata ca autorii au avut in proprietate si alte bunuri ce nu au fost retinute in masa succesorala din certificatul de mostenitor, se poate dispune iesirea din indiviziune pentru aceste bunuri pe baza actului de proprietate pentru acel bun. Nu este necesara o completare a certificatului de mostenitor.
Cu atat mai putin se poate face acest lucru in conditiile in care nu exista un acord al mostenitorilor si nici un titlu de proprietate pentru bunul succesoral.
Pentru eliberarea certificatului de mostenitor in cadrul procedurii succesorale gratioase, in baza Decretului 40/1953, mostenitorii trebuie sa-si recunoasca reciproc drepturile si sa-si dea consimtamantul la toate mentiunile din el privind calitatea de succesori, intinderea drepturilor succesorale si alcatuirea masei partajabile.
In cauza s-a apreciat ca nu exista un acord al mostenitorilor, nu exista nici un motiv pentru completarea certificatului de mostenitor din 1974, care la data eliberarii lui a respectat procedura succesorala notariala si nu in ultimul rand, pentru suprafata de teren cu care se solicita completarea certificatului de mostenitor autorii partilor nu detin acte de proprietate.
Autorii nu detin acte de proprietate decat pentru suprafata de 468 m.p. (conform actului de vanzare - cumparare din 1947) iar pentru terenul proprietatea autorilor din Barlad, __.. exista, conform actelor depuse la dosar foarte multe neconcordante.
Astfel, in actul de vanzare - cumparare din 1947 se face mentiunea ca autorii au cumparat 468 m.p., in certificatul de mostenitor din 1979 se trece suprafata de 494 m.p.; in adresa eliberata de Primaria Barlad de la fila 4 dosar fond se face vorbire de suprafata de 487 m.p. inscris in registrul agricol din concluziile raportului de expertiza Chitariu rezulta ca actuala curte a defunctilor are o suprafata de 533,77 m.p.
Luand in considerare obiectul cererii de chemare in judecata, de completare a certificatului de mostenitor si de iesire din indiviziune pentru suprafata completata, instanta a luat in considerare doar suprafata de teren pentru care autorii detin acte de proprietate, respectiv suprafata de 468 m.p.
Pentru diferenta de teren ce exista in curtea casei de locuit si pentru care autorii si mostenitorii acesteia nu detin acte de proprietate, trebuia sa se recurga la procedura speciala prevazuta de Legea nr. 18/1991 (art. 36 al.5) pentru constituirea unui drept de proprietate. De fapt, prin adresa nr. 26406/2003 a Primariei Barlad, aflata la fila 5 din dosar, i s-a comunicat reclamantului AG acelasi lucru.
Asa cum s-a aratat mai sus, chiar in situatia in care s-ar fi dispus completarea certificatului de mostenitor, pe baza acestuia nu se putea dispune iesirea din indiviziune in conditiile in care nu exista acte de proprietate.
Prin sentinta civila nr. 255/1981 a Judecatoriei Barlad s-a dispus partajul succesoral doar pentru suprafata de 250 m.p. din totalul de 468 m.p.
In aceasta situatie, cererea de partaj pentru suprafata de teren, de 218 m.p. teren a fost apreciata ca fiind admisibila, deoarece in 1981 s-a facut doar un partaj partial.
Instanta nu a luat in calcul faptul ca o parte din acest teren (177 m.p.) a facut obiectul vanzarii - cumpararii fam. H, deoarece nu s-a depus la dosar vreun act valabil, autentic, de transmitere a dreptului de proprietate si nici nu a fost recunoscut de catre parti transferul acestui drept.
Instanta a constatat asadar ca partile sunt in indiviziune pentru diferenta de teren de 218 m.p. cu o valoare totala de 138.102.340 lei, luandu-se ca baza de calcul concluziile raportului de expertiza Chitariu deoarece acesta a stabilit pretul pe m.p. al terenului (633497 lei/m.p. - fila 104 dosar fond).
In consecinta, tribunalul constata ca criticile aduse hotararii instantei de fond prin motivele invocate la punctele 1 - 5 sunt intemeiate, a admis recursul si a modificat hotararea instantei de fond in sensul ca a dispus, in baza art. 728 Cod civ., iesirea din indiviziune asupra suprafetei de 218 m.p., teren situat in Barlad, _.., jud. Vaslui.
Instanta a atribuit mostenitorilor lui AC suprafata de 218 m.p. teren, motivat de faptul ca suprafata de teren din aceeasi curte, de 250 m.p., ce a facut obiectul partajului din 1981 a fost atribuita lui AC, care a detinut, de altfel, acest teren iar suprafata de 218 m.p. teren, fiind destul de mica, nu ar putea fi impartita in natura deoarece s-ar produce o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica.
Referitor la recurentii AC, AL, CDM si ARL, s-a retinut ca acestia sunt mostenitorii lui AC si este gresita retinerea primei instante ca sunt straini de succesiune pentru neacceptare; oricum, ei nu sunt mostenitorii autorilor AS si AF, ci culeg partea de mostenire a tatalui lor, AC.
Tribunalul a mentinut hotararea instantei de fond doar cu privire la respingerea cererii reconventionale formulate de mostenitorii lui AC prin care invoca dobandirea proprietatii prin uzucapiune, retinand ca aceasta cerere este neintemeiata in conditiile in care din continutul cererii nu rezulta pentru ce suprafata de teren se solicita dobandirea proprietatii prin uzucapiune si nu s-a precizat persoana in contradictoriu cu care a uzucapat.
S-a mai apreciat stapanirea de catre unul dintre mostenitori a unui bun succesoral este apta sa duca la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, daca a intervenit o manifestare exterioara de din partea sa, care sa demonstreze ca a inteles sa transforme posesia din comuna in exclusiva, adica s-a produs o intervertire in fapt a posesiei. In cauza, mostenitorii sunt presupusi ca stapanesc bunurile succesorale unii pentru altii cat timp se gasesc in stare de indiviziune, motiv pentru care posesia lor, avand un caracter exclusiv, nu poate fundamenta dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Chiar daca se invoca de catre parati jonctiunea posesiilor, pe langa faptul ca posesia este echivoca, nu are nici un caracter util, fiind afectata de vicii.
Astfel, luand in considerare faptul ca nici autorul lor, AC nu a detinut 177 m.p. care sunt detinuti de fam. H, a rezultat ca, cel putin pentru aceasta suprafata de teren, posesia nu a fost exercitata sub nume de proprietar.
Facand o diferenta intre suprafata detinuta in curtea casei de locuit de 633 m.p. si suprafata pentru care autorii au detinut acte de proprietate din 1947, de 468 m.p, rezulta o diferenta de 225 m.p.
Daca s-ar lua in calcul faptul ca paratii nu au detinut continuu, public si sub nume de proprietar, timp de 30 de ani terenul de 177 m.p. (detinut de fam. H) ar rezulta doar o suprafata de 48 m.p. pentru care nu exista acte de proprietate (693 - 468 - 177 =48 m.p.)
Analizand contestatia in anulare prin prisma motivelor invocate de catre contestator si a apararilor formulate prin intampinare de catre intimati, instanta va retine, in primul rand, ca in prezenta cauza este admisibila contestatia in anulare formulata impotriva deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui, chiar daca prin aceasta decizie tribunalul s-a pronuntat asupra unei contestatii in anulare.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 318 C.pr.civ., contestatia in anulare speciala poate fi exercitata doar impotriva hotararilor instantelor de recurs, ceea ce presupune ca pe aceasta cale nu poate fi atacata o decizie pronuntata intr-o contestatie in anulare de drept comun. Or, in prezenta cauza, prin decizia civila nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui instanta a avut in vedere dispozitiile art. 318 alin. 1 teza II C.pr.civ. atunci cand a admis contestatia formulata de AC, AL, ARLsi CDM impotriva deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui, pe care a anulat-o si a admis recursul declarat de AC, AL, CDM si ARL impotriva sentintei civile nr. 1802/2007 a Judecatoriei Barlad
In consecinta, decizia civila nr. 988/R/01.07.2008 este o hotarare irevocabila pronuntata in urma exercitarii controlului judiciar pe calea recursului.
Referitor la motivele pe care contestatorul AGa inteles sa le invoce in sustinerea contestatiei, instanta va aprecia ca acestea nu se circumscriu cazurilor expres si limitativ prevazute de lege pentru exercitarea acestei cai de atac.
Astfel, contestatorul arata in primul rand faptul ca estimarea valorica a terenului in suprafata de 218 mp situat in Barlad, ....., jud Vaslui la suma de 138.102.340 lei s-a facut la nivelul anului 2004 si nu mai corespunde anului 2008, astfel incat se impune a fi reactualizata. Ori, pe calea unei contestatii in anulare nu se poate dispune actualizarea unei creante cuprinse intr-un titlu executoriu, contestatorul avand posibilitatea fie de a promova o actiune separata, fie de a solicita executorului judecatoresc sa procedeze la actualizarea acesteia, conform art. 371 ind. 2 alin. 3 C.pr.civ.
Nici sustinerile contestatorului in sensul ca trebuia respinsa ca tardiva contestatia in anulare formulata de AC, AL, ARL si CDM ori ca motivele invocate in sustinerea acesteia nu se incadrau in cazurile prevazute de art. 318 C.pr.civ. nu vor putea fi retinute.
Astfel, in primul rand, aceste motive ar putea constitui temei pentru o veritabila cale de atac ordinara, iar invocarea si analizarea lor in cadrul unei contestatii in anulare contravine dispozitiilor art. 317-319C.proc.civ.
In al doilea rand, contestatorul nu a facut dovada datei la care intimatii din prezenta cauza au luat cunostinta de continutul deciziei nr. 1450/R/05.12.2007 a Tribunalului Vaslui, in raport de care ar fi trebuit sa fie calculat termenul de 15 zile, iar contestatia in anulare care a facut obiectul dosarului nr. 925/89/2008 a fost promovata in termenul de 1 an prevazut de art. 319 alin. 2 C.pr.civ .
Explicatiile contestatorului cu privire la intelesul notiunii de "eroare materiala" sunt fara relevanta in cauza, in conditiile in care prin decizia civila nr. 988/R/01.07.2008 s-a apreciat ca criticile aduse deciziei civile nr. 1450/R/05.12.2007 a Tribunalului Vaslui nu se incadreaza in continutul notiunii de eroare materiala, astfel incat s-a apreciat ca este admisibila contestatia doar prin prisma cazului prevazut de art. 318 alin. 1 teza II C.pr.civ.
De asemenea, atunci cand a analizat conditiile de admisibilitate ale contestatiei in anulate formulate, instanta a constatat faptul ca instanta de recurs, prin decizia nr. 1450/R/05.12.2007 a Tribunalului Vaslui, a omis sa se pronunte cu privire la o parte de motivele de casare invocate si, pe cale de consecinta, in urma anularii deciziei, s-a pronuntat si cu privire la acestea, astfel incat nu se poate retine faptul ca, asa cum sustine contestatorul, ar fi corectat greseli de judecata.
Referitor la pretinsa incalcare de catre instanta a dispozitiilor art. 304 si art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. c C.pr.civ., nici acest motiv nu se incadreaza in continutul notiunii de eroare materiala. Art. 318 C.proc.civ. are in vedere numai erori materiale evidente referitoare la aspectele formale ale judecarii recursului, fara a se nu se putea valorifica greseli de judecata, cum sunt cele privind interpretarea sau aplicarea unor dispozitii legale.
Neindicarea de catre instanta de recurs a dispozitiilor legale in care se incadreaza motivul de casare avut in vedere nu constituie o asemenea eroare materiala. Mai mult decat atat, potrivit dispozitiilor art. 304 ind. 1 C.pr.civ., recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304 C.pr.civ., instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
Restul motivelor invocate de contestator - referitoare la probele administrate in cauza (expertiza efectuata de expert Chitariu Constantin), dovada dreptului de proprietate asupra suprafetei de 469 mp teren, incidenta in cauza a dispozitiilor referitoare la uzucapiune - vizeaza fondul cauzei si nu pot fi analizate in prezenta cauza intrucat contestatia in anulare nu implica reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Chiar daca solutia instantei de recurs ar cuprinde greseli de judecata pe fond, ele nu pot fi indreptate pe calea contestatiei in anulare, deoarece aceasta este o cale de retractare , iar nu de reformare a solutiei atacate.
Contestatia in anulare este o cale de atac extraordinara, admisibila numai in cazurile limitativ enumerate de lege, fiind de stricta interpretare. Ca urmare, in raport de dispozitiile art. 317-318 C.proc.civ., instanta urmeaza a respinge contestatia in anulare formulata de contestatorul AG impotriva deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui.
Vazand dispozitiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligat contestatorul la plata catre intimatii AC, AL, AR si CDM a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, anume onorariul aparatorului ales, conform chitantelor nr. 26/28.11.2008 si nr. 31/24.09.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestatia in anulare formulata de contestatorul ASG impotriva Deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui pe care o mentine.
Obliga contestatorul sa achite intimatilor AC, AL, AR si CDM suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.