Dosar nr. 876/327/2006
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIA CIVILA NR.118
Sedinta publica din data de 11 februarie 2009 Sub nr. 8767327/2006 din 19 septembrie 2006, s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea actiunea civila avand ca obiect revendicare imobiliara, granituire si servitute formulata de reclamanta ........, domiciliata in ......., judet Tulcea, in contradictoriu cu paratii ........, domiciliat in ........., judet Tulcea si ........, domiciliat in ....., judet Tulcea.
Prin Sentinta civila nr. 1065 din 15 aprilie 2008, Judecatoria Tulcea a respins actiunea ca nefondata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect revendicare imobiliara, din ambele expertize topografice intocmite in cauza a rezultat ca nici unul dintre parati nu a ocupat vreo suprafata din terenul apartinand reclamantei. Desi in ambele expertize s-a facut vorbire despre existenta unor diferente intre suprafata terenului, inscrisa in actele de proprietate ale reclamantei, si suprafata pe care aceasta o detinea in fapt, ambii experti au concluzionat ca aceste diferente nu se regaseau in suprafetele pe care paratii le detineau in fapt, ci reprezenta partea din soclul de beton al gardului ce despartea proprietatea reclamantei de cele ale paratilor, ce se afla pe terenul reclamantei.
Prin urmare, aparea ca neintemeiata nu doar cererea avand ca obiect revendicare imobiliara, ci si cea privind granituirea cat timp linia de hotar dintre proprietatile partilor era corect trasata.
In ceea ce privea capatul de cerere privind stabilirea unui drept de servitute, instanta a apreciat ca nici acesta nu era intemeiat deoarece daca s-ar fi acceptat posibilitatea ca reclamanta sa aiba acces pe proprietatea paratului ........ ori de cate ori va fi necesar, s-ar fi creat premisele unui abuz de drept din partea reclamantei, aceasta avand obligatia de a-si repara zidul fara a afecta dreptul de proprietate al paratului.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel ce a fost calificat recurs ........, care a criticat hotararea ca netemeinica, nelegala.
S-a sustinut ca, in mod gresit s-a retinut de catre prima instanta ca ambele expertize au stabilit ca linia de hotar este cea existenta iar paratii nu au acaparat vreo suprafata de teren din proprietatea reclamantei, gresit retinandu-se si ca ambele lucrari au apreciat ca terenul lipsa ar reprezenta tolerante admise la masuratori; instanta de fond nu s-a preocupat de stabilirea corecta a situatiei de fapt, astfel ca, in mod incorect s-a respins proba cu martori solicitata de reclamanta, pentru a demonstra ca noile garduri au fost ridicate de parati cu soclurile in proprietatea reclamantei, fara stirea acesteia din urma; cat priveste capatul de cerere privind servitutea, in mod incorect instanta l-a respins pe motiv ca "s-ar crea premisele unui abuz de drept", retinand totodata disponibilitatea paratului ....... de a-i permite accesul pentru aceasta reparatie.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
Examinand cauza in raport de motivele invocate, tribunalul constata recursul nefundat.
Instanta a retinut corect ca paratii nu au acaparat vreo suprafata de teren din proprietatea reclamantei si aceasta concluzie rezulta din probele administrate.
Astfel, asa cum rezulta din contractul de vanzare cumparare nr. 2822/1971, ........ a cumparat suprafata de 191,36 m.p., iar potrivit expertizei ......... detine cu 3,34 m.p. mai putini, iar potrivit expertizei ........., cu 1,41 mai putin.
De asemenea, a rezultat ca ........ detine in realitate, conform masuratorilor cu 10 m.p. mai putin decat prevede actul de proprietate, iar ........ detine mai putin, potrivit celor doua expertize, fata de actele sale de proprietate.
Pentru ca reclamanta a criticat expertiza .........., instanta de fond a incuviintat si contraexpertiza ce a fost efectuata de expert ........., astfel ca in mod corect instanta de fond si-a fundamentat hotararea pe ansamblul probator administrat, inclusiv expertiza de specialitate, proba absolut necesara intr-o astfel de actiune, din care a rezultat in final ca toate diferentele in minus, constatate la suprafetele de teren proprietatea partilor, se incadreaza in tolerantele admise la masuratori.
Sustinerile expertului ........ in concluziile raportului de expertiza tehnica cu privire la faptul ca fiecare dintre parti i-a acaparat reclamantei cate o mica suprafata de teren, se refera de fapt la suprafata folosita pentru amplasarea soclului de beton pentru gardul despartitor.
De aceea, instanta a hotarat gardul despartitor pe aliniamentul existent intrucat si suprafata detinuta in minus, ca si a celorlalti proprietari, se inscrie in tolerantele admise la masuratori, neregasindu-se in suprafetele paratilor.
Pentru ca aceasta situatie de fapt privind efectuarea masuratorilor, a constatarilor privind ocuparea sau neocuparea vreunei suprafete de teren din proprietatea celuilalt, trebuia stabilita pe baza unei probe stiintifice, cum ar fi expertiza tehnica de specialitate, in mod corect instanta de fond a considerat ca aceasta este proba concludenta, pertinenta si ca nu este cazul sa se audieze martori in acest scop.
Ca partile au ridicat un soclu de beton, pentru amplasarea gardului despartitor este un fapt dovedit, avut in vedere si de catre expertiza, considerandu-se ca aceasta este limita corecta dintre proprietati.
Cu privire la actiunea in servitute, instanta de fond a procedat corect, respingand cererea intrucat nu se poate institui un drept de acces permanent pe proprietatea paratilor, reclamanta avand obligatia sa-si intretina si sa-si repare zidul despartitor, daca va fi necesar, fara sa afecteze in vreun fel dreptul de proprietate al paratilor.
Cum criticile formulate de catre reclamanta nu sunt intemeiate, in conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat cu obligarea recurentei la cheltuieli de judecata catre intimati.