Recurs. Uzucapiune Decizie nr. 161 din data de 25.02.2009
pronunțată de Tribunalul Tulcea

Dosar nr. 41/179/2008
DECIZIA CIVILA NR. 161
Sedinta publica din data de 25 februarie 2009 Asupra recursului civil de fata;
Prin cererea adresata Judecatoriei Tulcea si inregistrata la nr.6014/327/2007 din 01.11.2007 reclamantii ... si ... au chemat in judecata pe paratii Comuna Baia prin Primar , Primarul comunei Baia si Consiliul local al comunei Baia , solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate dobandirea de catre reclamanti a dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la suprafata de teren de 115 mp , teren situat in comuna Baia , str. ....
In cauza a intervenit intervenienta ... care a depus la dosar cerere de interventie in nume propriu , prin care a solicitat respingerea actiunii formulate de catre reclamanti si sa se constate ca este proprietara terenului in litigiu , urmand a fi obligati reclamantii sa-i respecte dreptul de proprietate si posesie asupra terenului in litigiu .
De asemenea, intervenienta a invocat exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Tulcea si a solicitat declinarea competentei in favoarea Judecatoriei Babadag , invederand ca potrivit art.13 alin.1 cod pr. civila , cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele ,exceptie ce a fost invocata si de reclamanti prin aparator la primul termen de judecata din data de 12.12.2007.
Prin sentinta civila nr.3566 din 12 decembrie 2007 s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Tulcea si s-a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Judecatoriei Babadag.
Cauza a fost inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 41/179/2008 din 17.01.2008.
In cauza a fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive cu privire la paratii chemati de reclamanti prin actiunea introductiva de instanta, raportat la cererea de interventie in nume propriu formulata de intervenienta ... , invederandu-se ca in cauza paratii chemati prin actiunea introductiva de instanta nu pot avea calitate procesuala pasiva, in contextul in care intervenienta este proprietara terenului in litigiu.
Prin Sentinta civila nr. 522/27.08.2008, Judecatoria Babadag a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comunei Baia , a Consiliului local al comunei Baia si a Primarului comunei Baia.
A respins actiunea formulata de reclamantii ... si ....
A admis cererea de interventie .
A respins ca nefondata actiunea fata de intervenienta ....
A obligat reclamantii la 1000 lei RON cu titlu de cheltuieli de judecata catre intervenienta.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Cu privire la exceptia invocata, s-a apreciat intemeiata , pentru urmatoarele considerente :
Uzucapiunea, ca mod de dobandire a proprietatii,este o sanctiune impotriva vechiului proprietar care , dand dovada de lipsa de diligenta , a lasat vreme indelungata bunul sau in mana unei alte persoane .
Prin urmare in conditiile in care legitimarea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii, s-a apreciat exceptia intemeiata, calitate procesuala in cauza avand intervenienta ... .
In cauza au fost administrate probatorii cu inscrisurile sus mentionate, proba cu martori cat si o expertiza tehnica imobiliara avand ca obiectiv identificarea si stabilirea vecinatatilor terenului in litigiu.
In cursul judecatii intervenienta a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii .
S-a sustinut ca exercitarea acestei actiuni este admisa numai atunci cand nu se poate recurge la o actiune pe calea dreptului comun, in realizarea dreptului .
In acest sens s-a invocat ca potrivit jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este exclus in situatia in care , intre fostul proprietar si posesorul terenului s-a incheiat un contract care prin el insusi poate transfera dreptul de proprietate .
S-a sustinut ca in temeiul titlului de proprietate si-au intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara , sustinandu-se ca in sistemul actual de carte funciara , drepturile reale se transmit , se constituie , se modifica , ori se sting prin inscrierea in cartea funciara , uzucapiunea ca mod de dobandire a dreptului real de proprietate avand un caracter exceptional .
S-a sustinut totodata ca , in contextul in care reclamantii pretind ca vanzatorii erau proprietarii terenului in litigiu , aveau la dispozitie instrumentele juridice conferite de legea fondului funciar pentru obtinerea titlului de proprietate .
Pe fondul cauzei au invocat precaritatea posesiei .
S-a sustinut ca reclamantii au invocat ca legislatia in vigoare la data incheierii contractului de vanzare-cumparare nu le permitea cumpararea unei suprafete mai mari de 400 mp. , motiv pentru care au consemnat in contract suprafata de 400 mp.
S-a apreciat ca aceste sustineri nu pot fi primite, invederandu-se ca , in cazul in care , suprafata ocupata de constructii si curtea membrului cooperator ( cum este cazul autorului intervenientei ) ,depaseste 250 mp. , diferenta se include in lotul de pamant atribuit prin Hotararea Adunarii Generale a Cooperatorilor , in folosinta , membrului cooperator sau altor persoane , membrii CAP , sau care lucrau in agricultura .
Ca atare s-a mai apreciat ca pentru terenul excedentar dat in folosinta fostii proprietari plateau taxe , impozite sau chirii , in raport de regimul juridic al bunurilor.
S-a sustinut ca , din extrasele de rol fiscal se constata ca in 1972 , 1973 , sotii ... si ulterior sotii ... , au platit chirii pentru terenul excedentar .
De asemenea s-a sustinut ca pana in anul 1991 , cooperatorii aveau doar un drept de folosinta asupra terenului , nici o persoana neputand uzucapa terenul in cauza , pentru bunul motiv ca , uzucapiunea poate fi indreptata numai impotriva " adevaratului proprietar ".
S-a sustinut ca reclamantii au exercitat folosinta asupra terenului in litigiu de 115 mp cu acordul tacit sau expres , cu acordul CAP-ului , in patrimoniul caruia se afla terenul ,iar reconstituirea dreptului de proprietate a fost posibila pentru intervenienta tocmai pentru ca terenul se afla in patrimoniul CAP-ului.
S-a invederat ca , familia ... , de la care reclamantii au dobandit imobilul , au folosit terenul in litigiu cu ingaduinta autorilor intervenientei care le-a ingaduit sa intre prin curtea din spatele casei cu autoturismul si utilajele de care dispuneau , suprafata in litigiu reprezentand o cale de acces .
In raport de imprejurarile reliefate s-a apreciat ca reclamantii au exercitat o posesie precara , prin simpla ingaduinta a proprietarului , actele de simpla ingaduinta asupra unui lucru , invederandu-se ca nu constituie posesiune sub nume de proprietar.
S-a invederat ca posesia este afectata si de un alt viciu si anume acela al clandestinitatii posesiei.
In acest sens s-a sustinut ca reclamantii constientizand faptul ca nu le poate fi reconstituit dreptul de proprietate in temeiul Legii Fondului Funciar nr.18/1991, au intentat prezenta actiune la o instanta necompetenta , in scopul de a nu afla despre existenta litigiului , posesia apreciindu-se ca a fost exercitata in aceste conditii in ascuns , atat fata de proprietari cat si fata de tertele persoane interesate.
Expertiza tehnica efectuata in cauza a conchis ca suprafata in litigiu masoara o intindere de 92,013 mp , conform planului de situatie anexat la raportul de expertiza efectuat in cauza si ca aceasta suprafata este inclusa in fisa cadastrala a numitei ... , conform planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate Anexa nr. 1.
Examinand probele instanta a retinut ca prin actul de vanzare-cumparare sus mentionat reclamantii au dobandit imobilul proprietatea vanzatorilor ... si ... , imobil compus din suprafata de 400 mp si constructiile edificate pe acest teren si descrise in actul de vanzare-cumparare .
Analizandu-se actul de vanzare al celor de la care vanzatorii ... si ... au dobandit proprietatea instrainata , respectiv actul de vanzare autentificat sub nr.339/1939 si care a stat la baza transmiterii proprietatii instrainate prin actul de vanzare invocat de catre reclamanti se constata ca suprafata instrainata este chiar mai mica decat cea mentionata in titlul invocat de reclamanti , fiind compusa din doua suprafete de teren , una de 315 mp si una de 46,25 mp, aceasta constituind servitute de trecere conform actului de vanzare.
Din extrasele de rol fiscal se constata ca reclamantii au platit impozite doar pentru suprafata de 400 mp , pentru diferenta de teren aflata in folosinta acestia platind chirie .
Pentru terenul in litigiu figureaza ca titular de rol intervenienta , uzucapiunea ca mod de dobandire a proprietatii asupra unui imobil , prin simpla posesie exercitata asupra imobilului in tot timpul si in conditiile prevazute de lege , reprezinta in acelasi timp o sanctiune ce se aplica proprietarului imobilului nediligent cu bunul sau in tot timpul prevazut de lege.
In cauza nu se poate retine pasivitatea adevaratului proprietar in contextul in care terenul s-a aflat in patrimoniul CAP-ului , iar intervenientei i s-a reconstituit dreptul de proprietate in temeiul Legii Fondului Funciar.
Posesia exercitata de catre reclamanti se apreciaza ca este o posesie precara asupra terenului , cu ingaduinta CAP-ului , context in care , in cauza , nu se pot aprecia indeplinite conditiile cerute de art.1847 din cod civil , referitoare la posesiunea ceruta pentru a prescrie .
De altfel si martori audiati in cauza la solicitarea reclamantului au aratat ca terenul in litigiu reprezinta o cale de acces la locuinta reclamantilor , aratand ca intre parti au existat discutii o data cu reconstituirea dreptului de proprietate intervenientei , context in care reclamantii cunoscand imprejurarea ca intervenienta obtinuse titlul de proprietate nu se poate aprecia ca posesia exercitata nu este viciata.
Intervenienta detinand asupra terenului in litigiu un titlu autentic de proprietate , inscris in cartea funciara si reconstituit in baza Legii nr.18/1991 , titlu pe care reclamantii nu l-au contestat legal , s-a apreciat si pentru considerentele sus retinute ca in cauza nu sunt intrunite cerintele legale pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de catre reclamanti , cererea fiind respinsa ca nefondata.
Vazand si dispozitiile art.274 cod pr. civila , au fost obligati reclamantii la 1000 lei Ron , cu titlu de cheltuieli de judecata catre intervenienta.
Impotriva acestei sentinte civile, in termen legal, au declarat recurs reclamantii ... si ..., criticand-o ca fiind netemeinica si nelegala.
Arata in esenta recurentii ca, instanta de fond nu a interpretat in mod corect probele administrate in cauza , respectiv declaratiile martorilor ... si ... cu referire la imprejurarea ca suprafata de teren in litigiu, la momentul la care a fost cumparata de recurenti, era ingradita de aprox.40 de ani intr-o forma care s-a pastrat si in prezent si de asemenea, faptul ca nu au existat litigii cu privire la teren.
Totodata se solicita ca la aprecierea motivelor de recurs sa se aiba in vedere si concluziile raportului de expertiza, precum si inscrisurile aflate la filele 98 - 119 din dosarul de fond .
La data de 20 ianuarie 2008 intimata intervenienta ... a formulat intampinare solicitand respingerea recursului ca nefondat, instanta de fond realizand o corecta apreciere a probelor administrate in cauza, in cauza nefiind indeplinite conditiile art.1857 Cod civil.
Examinand hotararea atacata, sub aspectul motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, se retine ca recursul este neintemeiat.
Din actele dosarului se retine ca, instanta de fond a realizat o corecta apreciere a probelor administrate in cauza, martorii audiati in cauza la solicitarea reclamantilor aratand ca terenul in litigiu reprezinta o cale de acces la locuinta lor, iar intre parti au existat discutii odata cu reconstituirea dreptului de proprietate al intervenientei, astfel incat in contextul in care reclamantii recurenti au cunoscut imprejurarea ca intimata intervenienta ... obtinuse titlu de proprietate pentru teren, nu se poate aprecia ca posesia exercitata nu este viciata.
Intimata intervenienta detine asupra terenului in litigiu un titlu autentic de proprietate, inscris in Cartea funciara si reconstituit in baza Legii nr.18/1991, titlu pe care recurentii reclamanti nu l-au contestat.
Uzucapiunea, ca mod de dobandire a proprietatii asupra unui imobil, prin simpla posesie exercitata asupra imobilului in tot timpul si in conditiile prevazute de lege, reprezinta in acelasi timp o sanctiune ce se aplica proprietarului imobilului nediligent cu bunul sau in tot timpul prevazut de lege.
In mod corect a retinut instanta de fond ca in cauza, nu se poate retine pasivitatea adevaratului proprietar in contextul in care terenul s-a aflat in patrimoniul CAP-ului, iar intimatei interveniente i s-a reconstituit dreptul de proprietate in temeiul Legii nr.18/1991.
Posesia exercitata de recurentii reclamanti este o posesie precara asupra terenului, cu ingaduinta CAP-ului, context in care, in cauza, nu sunt indeplinite conditiile cerute de art.1847 Cod civil referitoare la posesiunea ceruta pentru a prescrie.
Expertiza tehnica efectuata in cauza a concluzionat ca terenul in litigiu are o suprafata de 92,013 mp. si ca este inclusa in fisa cadastrala a intimatei interveniente Chelesu Sirma.
Pentru aceste considerente, hotararea instantei de fond fiind temeinica si legala, urmeaza a respinge recursul ca nefondat.
In temeiul art.274 C.proc.civ. recurentii vor fi obligati la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre intimata ....