TRIBUNALUL BRASOV
-SECTIA PENALA -
INCHEIEREA NR 42/R
SEDINTA PUBLICA DIN 25-03-2013
Presedinte - BB
Judecator - CI
Judecator -CGC
Grefier - GM
cu participarea procurorului -CU -din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.
Pe rol fiind solutionarea recursului formulat de Ministerul Public -Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov- impotriva Incheierii Sedintei Camerei de Consiliu nr 51 din data de 21-03-2013 a Judecatoriei Brasov .
Dezbaterile in prezenta cauza au fost inregistrate conform art 304 cod procedura penala .
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta intimatul inculpat personal si asistat de avocat ales LL si av GDI .
S-a facut referatul cauzei dupa care ,
Instanta procedeaza la identificarea intimatului inculpat .
Dupa ce i se aduc la cunostinta dispozitiile prev de art 70 al 2 Cpp intimatul inculpat arata ca nu doreste sa dea declaratie in fata instantei de recurs.
In probatiune , pentru inculpat avocat GDI depune la dosar inscrisuri cu care face dovada precara a starii de sanatate a inculpatului .
Reprezentanta Parchetului arata ca este de acord cu admiterea probei cu inscrisurile depuse la dosar de catre aparatorul ales al inculpatului .
Nemaifiind cereri de formulat instanta acorda cuvantul asupra recursului formulat de Ministerul Public -Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov - impotriva Incheierii Sedintei Camerei de Consiliu nr 51 din data de 21-03-2013 a Judecatoriei Brasov .
Avand cuvantul,reprezentantul Parchetului solicita admiterea recursului formulat de Ministerul Public -Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov - impotriva Incheierii Sedintei Camerei de Consiliu nr 51 din data de 21-03-2013 a Judecatoriei Brasov , casarea Incheierii atacate , la rejudecare admiterea propunerii de arestare preventiva a inculpatului GI. Apreciaza ca prima instanta nu a avut in vedere plangerile partilor vatamate si declaratiile martorilor aflate in dosarul de urmarire penala . De asemenea , apreciaza ca nu pot fi analizate separat plangerile partilor vatamate in conditiile in care acestea sunt foarte multe. In raport de probele existente la dosar pana la acest moment procesual , apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prev de art 143 al 1 Cpp , 148 Cpp impunandu-se arestarea preventiva a inculpatului.
Avand cuvantul, avocat ales GDI, pentru inculpatul GI, in baza art. 149/1 al.9 C.p.p. solicita respingerea ca nefondat a recursului formulat de Ministerul Public -Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov- impotriva Incheierii Sedintei Camerei de Consiliu nr 51 din data de 21-03-2013 a Judecatoriei Brasov . Apreciaza ca in raport de probele existente la dosar nu sunt indeplinite conditiile prev de art 143, 148 Cpp iar privarea de libertate a inculpatului si luarea masurii arestarii peventive fata de acesta nu-si gaseste justificarea.Invoca in acest sens art.23 din Constitutia Romaniei, art.143, art.146, art.148, art.5 din Conventia Drepturilor Omului in care se arata ca masura arestarii preventive este o masura exceptionala iar in aceasta cauza considera ca este excesiva. In opinia sa, nu sunt indeplinite cerintele art.143 C.pr.penala, iar la dosar nu exista probe , indicii temeinice din care sa rezulte ca incupatul se face vinovat de savarsirea vreunei infractiuni retinute in sarcina sa, acestea fiind simple supozitii, in cauza ajungandu-se ca inculpatul sa fie cercetat datorita atitudinii partilor vatamate. Arata ca pentru suma de banii pe care a imprumutat-o inculpatul partilor vatamate s-au intocmit acte, la notar, toate imprumuturile au fost facute cu buna credinta, la dosar nefiind alte probe care sa contrazica aceste imprejurari. Privitor la infractiunea de santaj arata ca nu se poate retine in sarcina inculpatului savarsirea acestei infractiuni, intrucat din interceptarile existemte la dosar nu rezulta nimic in acest sens.Cu privire la infractiunea de inselaciune, arata de asemenea, ca la dosar nu sunt indicii din care sa se retine ca inculpatul ar fi savarsit aceasta infractiune. Arata ca la dosar nu exista date , indicii ca cercetat in stare de libertate inculpatul ar zadarnicii in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, de asemenea nu exista date, partea vatamata a fost cea care s-a dus la locuinta inculpatului. Solicita sa se aiba in vedere ca inculpatul nu a exercitat presiuni asupra partilor vatamate si nici nu a incercat sa faca o intelegere frauduloasa cu aceasta. Este un om simplu, a fost la notar, acesta i-a spus ce sa faca, in ce conditii sa imprumute banii. Pentru aspectele aratate solicita casarea incheierii atacate , la rejudecare respingerea propunerii de arestare preventiva a inculpatului ca netemeinica si nelegala.
Avocat ales LL avand cuvantul arata ca achieseaza la conluziile anterior expuse de catre avocat GDI.In completare arata ca, prevederile art.136 al.8 C.p.p. invedereaza necesitatea evidentierii si cantarii circumstantelor reale si personale ale inculpatului. Solicita sa se aiba in vedere starea de sanatate a inculpatului care este evidentiata cu inscrisurile existente la dosar. Apareciaza ca starea de pericol pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatului nu este probata. Cu privire la perioada in care se sustine ca inculpatul a savarsit infractiunile retinute, arata ca in prezent ne aflam in anul 2013, nu s-a facut dovada ca inculpatul in prezent ar fi savarsit vreo fapta penala.Solicita a se retine ca inculpatul nu are antecedente penale, nu este conturat vreun pericol, starea de arest ar fi o sanctiune, o presanctiune si considera ca nu este aplicabil in prezenta cauza, cercetarea judecatoreasca poate fi efectuata si cu lasarea acestuia in stare de libertate.Inculpatul s-a prezentat cand i s-a solicitat de catre organele de urmarire, a fost de acord sa dea declaratii.
Avand ultimul cuvant , intimatul inculpat arata ca isi insuseste concluziile puse de aparatorii sai .
TRIBUNALUL
Deliberand asupra recursului de fata:
Prin Incheierea de sedinta numarul 51 din data de 21.03.2013 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul penal 7954/197/2013 a fost respinsa propunerea privind arestarea preventiva a inculpatului GI, de asemenea a fost respinsa cererea de luare a masurii obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, formulata de inculpatul GI, prin aparator ales.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut ca in cauza s-a solicitat arestarea preventiva a inculpatului GI, cu privire la comiterea infractiunilor prev de art 3 alin 1 din Legea 216/2011, art 215 alin 1,2,3 C.penal si art 194 alin 1 C.penal, apreciindu-se ca fiind indeplinite conditiile art 143 C.pr.pen si aplicabile dispozitiile art 148 lit b,e si f C.pr.pen.
Ca stare de fapt, instanta arata ca in referatul cu propunere de arestare preventiva se mentioneaza ca initial s-a retinut ca inculpatul GI “i-a ajutat pe inculpatii Iacob Matei si Ion Gheorghe, in vederea asigurarii produsului infractiunilor de camatarie si inselaciune in sensul ca la insistentele inculpatilor mentionati cerea partii vatamate BA sa restituie imprumuturile acordate acesteia de catre inculpati", iar ulterior sunt invocate declaratiile partilor vatamate BD, BM, CN, CCA, din care a rezultat ca “in realitate inculpatul GI procedeaza el insusi la acordarea de credite mici, dupa care le aplica dobanzi foarte mari, de cele mai multe ori prin incheierea unor contracte de imprumut simulate, in sensul ca se trece o suma finala, cu tot cu dobanda aplicata, iar in realitate se acorda un imprumut cu mult mai mic_contractele de imprumut nereale sunt garantate cu mobile/imobile apartinand partilor vatamate, cu amenintarea fata de acestea cu executarea silita a garantiilor".
Instanta de fond a retinut ca initial prin rezolutia procurorului din data de 05.03.2013 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de numitul GI pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 264 C. penal, iar ulterior, prin ordonanta procurorului din data de 19.03.2013 s-a dispus inceperea urmaririi penale si confirmarea acesteia fata de numitul GI pentru savarsirea infractiunilor infractiunilor prev de art 3 alin 1 din Legea 216/2011, art 215 alin 1,2,3 C.penal si art 194 alin 1 C.penal, precum si extinderea urmaririi penale si schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prev de art 264 C.penal in infractiunile aratate anterior.
De asemenea, prin ordonanta procurorului din data de 20.03.2013 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de GI pentru savarsirea infractiunilor prev de art. 3 alin 1 din Legea 216/2011, art. 215 alin 1,2,3 C.penal si art. 194 alin 1 C.penal.
Fata de inculpat s-a luat masura retinerii prin ordonanta din data de 20.03.2013, ora 14.45, iar temeiul avut in vedere la propunerea de arestare preventiva il constituie dispozitiile prev de art. 148 alin 1 lit. b,e,f C.pr.pen.
S-a apreciat de instanta de fond ca luarea masurii arestarii preventive a inculpatului se poate dispune conform art.149/1 C.pr.pen, daca sunt intrunite conditiile prev. de art. 143 Cpp, respectiv daca sunt probe si indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si exista vreunul dintre cazurile prev. de art. 148 Cpp.
Cu privire la prima conditie ceruta de lege, exista indicii temeinice, conform art. 68 /1 C.pr.pen atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta retinuta in sarcina sa, dar analizand intregul material probator existent la dosar pana in acest moment, instanta a apreciat ca in prezenta cauza, cel putin la acest moment procesual, nu sunt indicii temeinice, din care sa rezulte ca inculpatul GI a comis infractiunile retinute in sarcina sa.
Instanta a observat in primul rand ca, nici din cuprinsul rezolutiilor de incepere a urmaririi penale sau a ordonantei de punere in miscare a actiunii penale si nici din cuprinsul referatului cu propunere de arestare preventiva, nu rezulta in ce consta faptele retinute in sarcina inculpatului, acestea nefiind descrise in nici un fel.
Pe de alta parte, s-auavut in vedere materialul probator administrat care nu consta decat in audierea partilor vatamate BD, BM, CN, CCA, din declaratiile carora a rezultat ca in cursul anilor 2007/2008 au luat cu titlu de imprumut diferite sume de la inculpat, care in contractele de imprumut incheiate la notar trecea o suma mai mare, diferenta constand in dobanda perceputa, contractele fiind garantate cu mobile/immobile, iar pentru executarea carora apela la amenintari cu executarea silita a garantiilor, declaratiile inculpatului care recunoaste acordarea imprumuturilor, dar fara dobanda, contracte de imprumut cu garantie imobiliara aferente anului 2008, interceptari ale unor convorbiri telefonice avand ca obiect discutii purtate pe tema banilor, inscrisuri din care rezulta ca pentru infractiuni similare sunt cercetate si alte persoane.
Astfel, cu privire la infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 Cp nu se mentioneaza in ce consta o astfel de infractiune, nu se face referire la niciunul din elementele constitutive specifice acestei fapte (actiuni de inducere in eroare, de prezentare defectuoasa a realitatii, mijloace frauduloase, conventii incheiate cu persoane anume etc); nici cu privire la infractiunea de santaj, prev de art. 194 alin 1 C.penal, nu se explica in ce consta continutul acestei infractiuni prin raportare la inculpatul GI, cu exceptia unei mentiuni generale, respectiv "amenintarea .._ cu executarea silita a garantiilor", dar care nu poate avea caracterul unei presupuneri rezonabile ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit o fapta penala, in conditiile in care aceasta nu este individualizata in niciun fel (data faptei, modalitatea comiterii prin raportare la fiecare din partile vatamate etc); iar pe de alta parte, "amenintarile" invocate la modul general si desprinse doar din declaratiile partilor vatamate, nu sunt confirmate de nici o alta proba, singurul martor audiat in cauza - Irod Bogdan George, nu are cunostinta de imprumuturile in bani acordate de inculpat, imprejurare in functie de care instanta a considerat ca declaratiile partilor vatamate, prin ele insele, nu sunt suficiente pentru a se retine existenta unor indicii cu privire la savarsirea infractiunii de santaj prev. de art. 194 alin 1 Cp.
In legatura cu infractiunea prev de art. 3 alin 1 din Legea 216/2011, prin care se sanctioneaza "darea de bani cu dobanda, ca indeletnicire", dincolo de faptul ca nici aceasta fapta nu este descrisa, in special cu privire la data/perioada comiterii acestei fapte de catre inculpatul GI, instanta a avut in vedere precizarile partilor vatamate si declaratia inculpatului, doar cu privire la perioada de dupa 22.11.2011, data la care s-a publicat Legea 216/2011 in Monitorul Oficial si prin care se incrimineaza aceasta infractiune.
Astfel, CCA, audiat in calitate de parte vatamata, face vorbire despre o suma de bani acordata in anul 2007 cu titlu de imprumut de inculpatul GI parintilor sai, CC care la randul sau audiat in calitate de parte vatamata, a mentionat ca inscrisul la notar a fost incheiat in anul 2008 (fila 23), iar BD si BM, in calitate de parti vatamate arata ca au luat imprumut de la inculpatul GI "acum 5 ani" o suma de bani, iar in data de 16.06.2011 au luat un alt imprumut de la fiul inculpatului, GC, in actele intocmite la notar fiind trecute sume mai mari decat valoarea imprumutului; pe de alta parte, inculpatul GI, audiat fiind, arata ca a acordat imprumuturi partilor vatamate din prezenta cauza anterior anului 2011, dar si la inceputul anului 2012, dar cu privire la acest singur act teoretic comis dupa publicarea Legii nr 216/2011 nu exista nicio dovada din care sa rezulte ca acesta se circumscrie prevederilor art. 3 alin 1.
In aceste conditii, in care faptele - obiect al prezentei propuneri de arestare preventiva, fie nu sunt descrise si fata de care in consecinta nu se pot face aprecieri privind indiciile temeinice cerute de lege, fie nu sunt individualizate din punct de vedere al datei comiterii acestora, prin raportare la momentul publicarii Legii nr 216/2011, fie acestea nu sunt probate, in conditiile in care declaratiile partilor vatamate nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba administrate pana la acest moment procesual, instanta a apreciat ca nu se poate retine in cauza existenta indiciilor temeinice, cerute de dispozitiile legale aplicabile in materie, care sa genereze convingerea clara ca inculpatul GI a comis infractiunile retinute in sarcina sa.
In lipsa indiciilor temeinice prev. de art.143 Cpp, nu se mai impune a se analiza de catre instanta intrunirea temeiurilor prev. de art.148 lit.b,e,f Cpp, sens in care, in baza art.149 ind.1 al.9 Cpp a respins propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov privind arestarea preventiva a inculpatului GI.
Impotriva acestor dispozitii, in termenul legal Ministerul Public a declarat recurs si a solicitat arestarea preventiva a inculpatului.
Analizand actele si probele dosarului, tribunalul constata urmatoarele:
Parchetul Tribunalului Brasov efectueaza cercetari penale fata de mai multe persoane ca urmare a unor reclamatii formulate de partile vatamate GN, CE, BD, BM, CN, CCA BA si CL acestia reclamand incheierea unor contracte de imprumut pentru sume mai mari decat cele reale, precum si executarea unor acte de amenintare pentru incasarea sumelor de bani cuprinse in acestea, fiind cercetati inculpatii GI, IG, IM, IBJ, ON precum si alte persoane.
In ceea ce priveste infractiunile pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale si pentru care in prezenta cauza s-a solicitat arestarea inculpatului GI, la fel ca si instanta de fond apreciem ca starea de fapt nu a fost pe deplin conturata, urmand ca procurorul de caz sa elucideze toate circumstantele efective ale cauzei pe parcursul urmaririi penale.
In ceea ce priveste infractiunea de inselaciune, starea de fapt in acest moment al procesului penal nu a fost definitiva astfel incat ca pe baza probelor cauzei sa se poate efectua un schelet al infractiunii din punctul de vedere al laturii obiective sau din punct de vedere al laturii subiective.
Aceeasi situatie se regaseste si in cazul infractiunii de santaj. Probatoriul cauzei in acest moment nu contureaza elemente de fapt si de timp in concret.
Chiar daca se retine ca s-a “amenintat" cu exercitarea unui drept, si anume de a se porni executarea silita a contractelor de credit, urmeaza a se continua culegerea de probe in sensul invinuirii aduse, deoarece prin reglementarea acestei infractiuni legiuitorul a urmarit sa ocroteasca in principal relatiile sociale care privesc libertatea psihica a persoanei, iar in secundar sau adiacent relatiile sociale cu caracter patrimonial sau nepatrimonial care sunt periclitate sau lezate prin scopul ilicit urmarit de faptuitor, de a obtine un folos injust.
Actiunea de constrangere ce constituie latura obiectiva a santajului se realizeaza prin violenta sau amenintare. Amenintarea are insa un inteles mai larg decat cel din art. 193 Cod Penal deoarece textul incriminator nu limiteaza obiectul acesteia (o infractiune sau o fapta pagubitoare), ceea ce inseamna ca se poate ameninta cu orice alta fapta, chiar licita. In acest sens, si intentia speciala de a santaja ce constituie latura subiectiva a santajului poate fi indeplinita, chiar daca folosul este just, daca faptuitorul a urmarit sa-l dobandeasca in mod injust.
In ceea ce priveste infractiunea de camatarie, apreciem ca in acest moment procesual exista totusi un minim de indicii care pot justifica luarea masurii prevazuta de art. 1451 Cod Procedura Penala.
Partile vatamate au reclamat acordarea repetata a unor credite, chiar si de inculpatul GI, precum si implicarea acestuia in exercitarea aceleiasi activitati de catre alti inculpati cercetati in cauza.
Inculpatul este perceput in localitatea Fagaras ca fiind o persoana care in mod regulat imprumuta sume de bani cu dobanda. Inculpatul a recunoscut acordarea sumelor de bani conform contractelor autentice depuse la dosar.
Probarea aspectului ca imprumutul este cu dobanda si nu cu titlu gratuit, respectiv ca ne aflam in ipoteza in care dobanda este "mascata", imprumutatorul prevazand in contractul de imprumut o suma mai mare decat cea efectiv remisa, suma care include si dobanda, este extrem de dificila, insa o asemenea teza poate fi sustinuta prin mijloace de proba care privesc negocierea premergatoare contractului. In acest moment procesual declaratiile partilor vatamate audiate de procuror releva o asemenea stare de fapt, urmeaza insa ca aceasta sa fie sustinuta si de alte probe cum ar fi declaratii de martori sau alte probe.
Conditia esentiala atasata elementului material este ca activitatea de imprumut cu dobanda sa fie exercitata ca o indeletnicire.
Din economia probelor aflate la dosarul cauzei, apreciem ca in acest moment exista un minim de indicii care confirma caracterul de indeletnicire atata vreme cat plangerile partilor vatamate releva un modus operandi pentru activitatea inculpatului, incepand din anul 2007 precum si faptul ca din aceasta inculpatul a reusit sa obtina sume de bani pentru a se intretine.
In ceea ce priveste data comiterii presupuselor fapte, despre care se afirma ca actiunea infractionala a debutat anterior intrarii in vigoare a Legii 216/2011, se impune a mentiona ca efectele contractelor de credit contestate subzista si in prezent, in baza acestora fiind efectuate plati, ca atare asemenea actiuni pot fi considerate ca avand vocatie inscrierii in elementele constitutive ale infractiunii analizate, incepand cu data intrarii in vigoare a legii, aceasta in masura in care sunt indeplinite si celelalte conditii, aspecte ce urmeaza a fi stabilite de procurorul de caz si de instanta de judecata pe fondul cauzei, daca se va dispune sesizarea acesteia.
Ca atare, avand in vedere cele de mai sus, apreciem ca in acest moment procesual subzista un minim de indicii pentru infractiunea prevazuta de art. 3 din Legea 216/2011, pentru care insa nu se poate dispune privarea de libertate a inculpatului, nefiind indeplinite niciuna din cerintele art. 148 lit. b,e,f Cod Procedura Penala, deoarece la dosarul cauzei nu exista nici un fel de probe care sa sustina tezele de mai sus.
Nu se poate retine ca prin apararile pe care inculpatul a inteles sa le formuleze si prin nerecunoasterea faptei ca acesta a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului in cauza. exercitarea unor drepturi procesuale nu se poate subscrie tezei analizate.
Pe de alta parte, desi se invoca posibila intelegere frauduloasa a inculpatului din aceasta cauza si partile vatamate care au formulat plangeri, apreciem ca nu este echilibrata doar sanctionarea inculpatului pentru o posibila asemenea conduita nedovedita in prezent.
Referitor la pericolul pentru ordinea publica, existenta acestuia nu a fost dovedita prin probe.
In consecinta, apreciem ca in acest moment procesual nu se impune privarea de libertate a inculpatului, se impune continuarea temeinica si aplicata a urmaririi penale, iar pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, tribunalul va dispune fata de inculpat luarea masurii prevazute de art. 1451 Cod Procedura Penala pentru o perioada de 30 de zile. La alegerea masurii s-a avut in vedere starea de sanatate a inculpatului.
Avand in vedere cele ce preced, cu opinie majoritara, in baza art. 38515 punctul 2 litera d Cod Procedura Penala se va admite recursul declarat in cauza si rejudecand:
In baza art. 1491 alin. 12 Cod Procedura Penala raportat la art. 146 alin. 111 Cod Procedura Penala se va dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi tara, prevazuta de art. 1451 Cod Procedura Penala pentru o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 25.03.2013 si pana la data de 23.04.2013 inclusiv, fata de inculpatul inculpatului GI.
In baza art. 145 alin. 12 Cod Procedura Penala inculpatul va fi obligat ca pe durata masurii dispuse sa respecte urmatoarele masuri si obligatii:
a. sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
b. sa se prezinte la Politia Fagaras, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
c. sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
d. sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme;
e. sa nu se apropie de partile vatamate GN, CE, BD, BM, CN, CCA, BA CL si de inculpatii IG, IM, IBJ si ON si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect.
Se va atrage atentia inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurilor sau a obligatiilor stabilite, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.
In baza art. 145 alin 21 Cod Procedura Penala dispune comunicarea prezentelor dispozitii: inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste inculpatul, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera.
Se va respinge propunerea privind arestarea preventiva a inculpatului.
In baza art. 192 alin. 3 Cod Procedura Penala cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs, raman in sarcina acestuia. CU OPINIA SEPARATA a domnului judecator BB, in sensul admiterii recursului declarat de Ministeriul Public si arestarea inculpatului.
In primul rand ,cum corect au retinut si colegii mei care au aplicat masura vizata de art 145 / 1C.pr.pen , sunt intrunite conditiile prevazute de art. 143 cod pr. penala, in sensul ca sunt suficiente indicii ca inculpatul GI ar fi savarsit fapte prevazute de legea penala ce contureaza starea de fapt retinuta de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.
In acest sens in mod corect si colegii mei au observat ca materialul probator administrat pana in prezent in cauza releva indicii temeinice in sensul art.143 Cpp cu privire la savarsirea de catre inculpatul indicat a unor fapte de natura penala.
Eventuala schimbare a incadrarii juridice sau o eventuala extindere a cercetarii penale nu trebuie analizata exhaustiv la acest moment incipient al procesului penal cand se examineaza exclusiv eventuala incidenta a art 143 al 1 C.pr.pen cum si colegii mei au retinut in cauza.
Pana la ramanerea definitiva a unei hotarari penale ce l ar viza pe inculpat pot interveni diverse aspecte inclusiv in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptelor ce i se imputa inculpatului GI .
Fara a reitera aceste probe consider ca elementele probatorii existente la dosar releva in cauza "presupunerea rezonabila" vizata de art. 68/1 Cod procedura penala in sensul ca inculpatul Gangal Ilie ar fi savarsit fapte prevazute de legea penala cum retine si Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.
Conform art. 143 Cpp , pentru a se dispune masura retinerii (si implicit a arestarii preventive), este necesar sa existe "probe sau indicii temeinice ca acesta a savarsit o fapta prevazuta de legea penala".
In analiza acestei cerinte legale, am in vedere interpretarea data art. 5 par. 1 lit. c. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului de catre Curtea Europeana care a aratat ca "existenta unor motive verosimile de a banui ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala presupune fapte sau informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana in cauza a putut comite infractiunea pentru care este arestata" (CEDH, 30 august 1990, Fox, Campbell et Hartley, c./ Royaume- Uni).
Relativ la cauza de fata consider , ca si colegii mei care au aplicat masura vizata de art 145 C.pr.pen ce nu se poate dispune decat in situatia incidentei art 143 al 1 C.pr.pen , ca exista in prezent aceste "indicii temeinice" vizate de art 143 alin 1 Cod procedura penala - vazand si intelesul prev. de art 68 indice 1 Cod procedura penala - in sensul ca inculpatul indicati ar fi comis cel putin o parte dintre faptele ce i se imputa de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov
Pe de alta parte apreciez ca sunt incidente dispozitiile art 148 lit f C.pr.pen fata de modalitatea concreta de savarsire a faptei dar si gravitatea acesteia , faptele comise in conditiile date, fiind o categorie de infractiuni care produce prin insasi o stare de neliniste si nesiguranta in societate.
Art.136 alin.ultim Cod procedura penala indica criteriile procesuale determinante in alegerea unei masuri preventive ce urmeaza a fi stabilita in cursul unui proces penal pentru atingerea scopurilor vizate de art.136 alin.1 Cod procedura penala
In acest sens este de observat primordial gradul ridicat de pericol social, generic dar si concret, al infractiunilor ce i se imputa inculpatului GI dar si durata acestor fapte de natura penala sau urmarile ce pare a fi fost produse partilor vatamate prin aceste activitati de natura infractionala, toate aceste aspecte impunand , in opinia mea , organelor judiciare o reactie ferma tocmai in intelesul art. 148 lit. f Cod procedura penala.
Este de observat , asa cum s-a aratat , si perioada lunga de timp sau numarul de persoane ce par a fi fost implicate , toate cele expuse conturand, la acest moment, incidenta art. 148 lit. (f) Cod procedura penala.
Este de observat si ca tinerea inculpatului la dispozitia organelor judiciare este necesara pentru lamurirea starii de fapt si pentru atingerea scopurilor vizate de art 136 al 1 C.pr.pen.
Apreciez ca acest pericol vizat de art 148 lit f C.pr.pen trebuie privit si prin prisma rasunetului pe care astfel de fapte il au in randul comunitatii in conditiile in care faptuitorii - inclusiv inculpatul GI - sunt persoane cunoscute, inculpatul IG inclusiv prin prisma ocupatiei sale precedente (agent de politie), iar victimele unor astfel de infractiuni sunt, de regula, reticente sa formuleze plangeri cu privire la acest tip de fapte.
Intr-o asemenea situatie apreciez ca punerea in libertate la acest moment incipient al cercetarilor si permiterea inculpatilor din cauza de fata - inclusiv a inculpatului GI - de a reveni in proximitatea victimelor ar duce la neincredere in posibilitatea organelor statului de a lua masurile adecvate pentru combaterea acestui fenomen social si, totodata, la intimidarea altor posibile persoane vatamate.
red.. B.B 25-03-2013
Tehnored MG /25-03-2013
2 ex
Jud fond C.N.