Termenul de depunere a actelor doveditoare prevazut de art. 23 din Legea nr. 10/2001. Natura juridica.

Termenul de depunere a actelor doveditoare prevazut de art. 23 din Legea nr. 10/2001. Natura juridica.
      
      Legea nr. 10/2001 - art. 23
      
     Potrivit art. 23 din Legea nr. 10/2001 - republicata "actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupa caz, ale calitatii de asociat sau actionar al persoanei juridice, precum si, in cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate si, dupa caz inscrisurile care descriu constructia demolata si orice alte inscrisuri necesare evaluarii pretentiilor de restituire decurgand din prezenta lege, pot fi depuse pana la data solutionarii notificarii".
     Din interpretarea acestui text de lege rezulta ca termenul de depunere a actelor doveditoare "pana la data solutionarii notificarii" (initial, de 18 luni de la intrarea in vigoare a legii, prelungit apoi pana la 01.07.2003) este unul de recomandare, iar nu de decadere, astfel incat in fata instantei investite cu solutionarea contestatiei pot fi depuse asemenea acte.
     
      Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, decizia civila  nr. 219 din 12 aprilie 2007
     
     Prin sentinta civila nr. 3324 din 13 decembrie 2006, Tribunalul Timis a admis actiunea formulata de reclamantul S.E. in contradictoriu cu paratul Primarul M.T. si, in consecinta, a anulat Dispozitia nr. 977/23.03.2005 emisa de parat.
     Prin aceeasi sentinta a obligat pe parat sa statueze asupra notificarii nr. 135/31.05.2001 remisa unitatii detinatoare, respectiv sa emita o noua dispozitie in coordonatele art. 10, 20 si 26 din Legea nr. 10/2001, prin care, constatand ca reclamantul are calitatea de persoana indreptatita la restituirea imobilului, sa dispuna restituirea in natura apartamentelor libere si sa propuna despagubiri in conditiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005 pentru  cele instrainate in conditiile Legii nr. 112/1995.
     Pentru a pronunta aceasta solutie, Tribunalul a retinut ca prin Dispozitia nr. 977/23.03.2005 emisa de parat a fost respinsa notificarea reclamantului, cu motivarea ca acesta nu a facut dovada calitatii de persoana si a dreptului invocat, dosarul nefiind completat in termenul prevazut de art. 23 din Legea nr. 10/2001, prelungit prin Legea nr. 289/27 iunie 2003 pana la data de 1.07.2003.
     Tribunalul a stabilit, de asemenea, ca nu poate fi retinuta motivarea paratului, potrivit careia termenul prevazut de art. 23 din Legea nr. 10/2001 ar fi un termen de decadere, deoarece procedura prevazuta de lege cuprinde doua etape, si anume: una administrativa, necontencioasa, de solutionare a cererilor referitoare la masurile reparatorii, si una jurisdictionala, care se desfasoara in fata instantei de judecata si care urmeaza regulile procesului, in sensul ca trebuie sa asigure respectarea caracterului contradictoriu al dezbaterilor si a posibilitatii partilor de a formula in fata instantelor civile aparari si sustineri menite sa le conduca la satisfacerea drepturilor subiective.
     In fine, prima instanta a retinut ca reclamantul a facut dovada calitatii de mostenitor dupa fostii proprietari tabulari, prin actele de stare civila si Sentinta civila nr. 210/2006.
     Prin apelul declarat in cauza, paratul Primarul Municipiului T. a invocat nelegalitatea si netemeinicia hotararii, aratand ca, desi i s-a pus in vedere, reclamantul nu a completat dosarul administrativ cu actele doveditoare pana la 01.07.2003, iar prima instanta a interpretat gresit art. 23 din Legea nr. 10/2001, retinand ca termenul prevazut de acest text de lege este unul de recomandare si nu de decadere.
     Prin Decizia civila nr. 219 din 12 aprilie 2007, Curtea de Apel Timisoara a respins ca nefondat apelul paratului, retinand ca prima instanta a apreciat corect ca in mod gresit a fost respinsa notificarea reclamantului si ca se impune anularea dispozitiei contestate cu obligarea paratului de a emite o noua dispozitie in coordonatele art. 10, 20 si 26 din Legea nr. 10/2001, intrucat, a accepta teza paratului apelant, potrivit careia nu mai pot fi aduse probe in fata instantei investite cu solutionarea contestatiei, inseamna a goli de continut procesul civil.
     Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat ca sustinerile paratului, conform carora termenul de depunere a actelor doveditoare este unul de decadere, iar nu de recomandare, nu pot fi retinute, intrucat legea nu a prevazut si o sanctiune de pierdere a dreptului subiectiv, ca in cazul nedepunerii in termen a notificarii, prevazut de art. 22 din lege.
     Pe de alta parte, a retinut ca teza sustinuta de parat ar duce la incalcarea principiilor nemijlocirii si al contradictorialitatii, care caracterizeaza procesul civil, precum si a dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care consacra principiul liberului acces la justitie si dreptul la un proces echitabil.