Procedura civila. Aplicarea dispozitiilor art. 297 alin 1 c.p.c. Decizie nr. 688 din data de 17.05.2010
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Prin incheierea de admitere in principiu din data de 09.03.2009 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, a fost admisa in parte, in principiu actiunea civila, asa cum aceasta a fost completata ulterior, formulata de reclamantii P.M. si P.I.R., impotriva paratului P.V.
A fost admisa in principiu cererea reconventionala formulata de parat.
A fost admisa in principiu cererea de interventie formulata de intervenienta D.E.
S-a constatat deschisa succesiunea autorului P.I., decedat la data de 30 aprilie 2006. S-a constatat ca mostenitori acceptanti ai succesiunii reclamanta, in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/4 din masa succesorala (respectiv 2/8 din masa bunurilor), reclamantul si paratul, in calitate de fii, cu o cota de cate 3/8 fiecare din masa succesorala.
S-a constatat compunerea masei succesorale si s-a dispus iesirea partilor din starea de indiviziune, in cotele aratate.
S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare pentru identificarea, evaluarea si lotizarea bunurilor.
Prin sentinta civila nr. 7649 din 23.11.2009 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, a fost omologat raportul de expertiza in varianta a treia de lotizare si s-au atribuit partilor bunuri in natura iar paratul si intervenienta au fost obligati sa plateasca sulta lotului reclamantilor, suma de 77.147,50 lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecata efectuate de parti.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca din analizarea variantelor de lotizare propuse de catre experti in conformitate cu dispozitiile incheierii de admitere in principiu, cel mai bine corespunde starii de fapt varianta a treia. In acest mod de lotizare se respecta interesele partilor, dat fiind ca bunurile imobile constructii, respectiv casa din comuna S., judetul Valcea, si apartamentul din Municipiul Brasov, au fost dobandite de autorul comun impreuna cu prima sotie, intervenienta D..E., aceasta fiind mult mai indreptatita la stapanirea respectivelor bunuri, impreuna cu fiul sau, paratul-reclamant.
Fostei sotii si fiului autorului li s-a atribuit un singur lot, in indiviziune, asupra bunurilor ce li se cuvin, deoarece acestia nu au solicitat loturi separate, pentru fiecare in parte.
Impotriva acestei sentinte, precum si impotriva incheierii de admitere in principiu au declarat apel reclamantii, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
S-a aratat ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a legii si o eronata interpretare a probelor dosarului, a apreciat gresit ca intervenienta are calitatea de mostenitor a autorului, in conditiile in care aceasta este fosta sotie a defunctului.
S-a sustinut ca desi ca masa partajabila s-a retinut cota de 1/2 din bunurile comune ale autorului cu reclamanta, nu s-a dispus ca restul de 1/2 din bunurile comune sa revina acesteia peste cota sa de mostenitoare, in calitate de sotie supravietuitoare.
Apelantii au considerat ca trebuie refacuta incheierea de admitere in principiu si expertizele de lotizare, loturile fizice urmand a fi considerabil modificate potrivit noilor cote ideale.
Prin decizia civila 62 din 2 martie 2010 a Tribunalului Gorj s-a admis apelul, s-a desfiintat sentinta si incheierea de admitere in principiu si s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanta.
Tribunalul a apreciat ca instanta de fond trebuia sa stabileasca prin incheierea de admitere in principiu elementele prevazute in art.6735 C.p.civ., in sensul de a stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de mostenitor, cota parte ideala de drept pentru fiecare parte.
In ceea ce priveste bunurile ce compun masa succesorala a autorului era necesar a se stabili care bunuri sunt comune in devalmasie cu cea de-a doua sotie supravietuitoare, respectiv care sunt bunurile dobandite in acelasi mod cu prima sa sotie, intervenienta in cauza. In conditiile neefectuarii partajului bunurilor comune realizate in prima casatorie cu intervenienta era necesar a se stabili care sunt aceste bunuri ce au un regim juridic diferit, partea din acestea care revin defunctului in patrimoniul sau potrivit contributiei fiecarui sot si care compun masa succesorala alaturi de cota parte din bunurile comune dobandite cu cea de-a doua sotie.
In urma stabilirii pentru reclamanta P.M. a cotei ideale din bunurile comune in devalmasie si la fel pentru intervenienta D.E., se stabilea cota parte a autorului, raportat la coproprietatea cu fiecare sotie, care insumate constituie masa succesorala, alaturi de bunurile proprii, daca exista.
A fost apreciata ca fondata si critica apelantilor in sensul ca sotia supravietuitoare- reclamanta- trebuie sa primeasca in lotul sau si cota - parte ce-i revine din bunurile comune cu defunctul sot, alaturi de cota de mostenire in raport de concursul la mostenire cu descendentii, anume de 1/4 din masa succesorala ce trebuie stabilita potrivit celor de mai sus, in total de 5/8 din bunuri. Chiar daca ar rezulta implicit ca 1/2 din masa bunurilor comune ii revin sotiei supravietuitoare, instanta de fond trebuia sa dispuna expres acest lucru, partajul trebuind sa fie efectiv, iar expertii tehnici sa poata realiza corect lotizarile dispuse de instanta. Pe de alta parte, instanta trebuie sa argumenteze de ce considera contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune ca fiind egala, in cazul ambelor casatorii.
Tribunalul a concluzionat ca prima instanta nu a respectat prevederile legale aplicabile in speta, anume art. 659 si urm. C. civ., Legea nr. 319/1944 privind dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, efectele divortului reglementat de art. 37 si urm C.familiei pentru prima sotie a autorului.
S-a apreciat ca se impune desfiintarea incheierii de admitere in principiu pentru stabilirea pe baza de probe, inclusiv suplimentare, a tuturor elementelor evocate anterior, in vederea pronuntarii unei noi incheieri legale si temeinice, avand drept consecinta si desfiintarea sentintei pentru ca lotizarea sa se faca potrivit noii incheieri.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratul P.V. si intervenienta D.E.
In motivarea recursului s-a sustinut ca paratul nu a fost legal citat la domiciliul procesual ales din localitatea Sibiu si nu i s-au comunicat motivele de apel, fiindu-le incalcat dreptul la aparare.
Asupra fondului cauzei, recurentii au aratat ca intervenienta nu a invocat si nu a fost considerata de catre prima instanta ca fiind mostenitoare a autorului, drepturile sale fiind derivate din regimul juridic al bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei cu autorul . S-a aratat ca reclamanta nu a dobandit bunuri in comun cu autorul, casatoria acestora durand numai o zi, astfel ca tribunalul a apreciat gresit ca prima instanta nu a respectat drepturile sotiei supravietuitoare.
La data de 27.04.2010 intimata reclamanta P.M. a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului.
Recursul este fondat si urmeaza a fi admis pentru urmatoarele considerente.
Potrivit art. 85 c.p.c. instanta nu poate solutiona procesul decat daca partile au fost legal citate. Citarea si comunicarea actelor de procedura se face, in conditiile art. 90 c.p.c., la domiciliul sau resedinta celui citat, iar hotararea pronuntata fara citarea legala a partilor este lovita de nulitate, sanctiune prevazuta expres de art. 107 c.p.c.
In speta, se constata ca toate aceste dispozitii procesuale au fost ignorate de tribunal, care a dispus citarea paratului la adresa indicata in actiune, din Sibiu, B-dul M.V., fara a se observa ca aceasta parte a indicat in cererea depusa la prima instanta, pentru termenul din 16 ian. 2007, ca isi alege domiciliul procesual in loc. Bazna, str. A.I., jud. Sibiu.
Citarea paratului la o adresa gresita si solutionarea pricinii cu incalcarea dispozitiilor art. 85 c.p.c. atrag nulitatea deciziei tribunalului, fiind intemeiat motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 5 c.p.c. care duce la casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Un alt motiv de casare a deciziei il reprezinta aplicarea gresita de catre tribunal a dispozitiilor art. 297 alin 1 c.p.c.
Potrivit acestor dispozitii, desfiintarea sentintei pronuntate de prima instanta se poate dispune doar daca partile nu au fost legal citate sau daca judecata procesului s-a facut fara cercetarea fondului. Aceasta ultima ipoteza presupune ca prima instanta a avut in vedere o exceptie care facea de prisos antamarea fondului pricinii, desfiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare fiind justificata de necesitatea respectarii gradelor de jurisdictie, deoarece cercetarea fondului direct in apel ar duce la lipsirea partilor de o cale de atac.
Judecatoria a cercetat fondului procesului de partaj cu care a fost investita, in sensul ca a stabilit calitatea de copartasi a partilor, cotele lor din dreptul de proprietate, masa bunurilor de impartit si a dispus atribuirea bunurilor in loturi. Judecata nu s-a facut in temeiul vreunei exceptii, caz in care dispozitiile de stricta interpretare ale art. 297 alin. 1 c.p.c. nu isi gaseau aplicarea.
Tribunalul, ca instanta devolutiva, de fond, avea posibilitatea de a indrepta greselile de fond pe care le gasea intemeiate, stabilind in mod corect regimul juridic al bunurilor ( bunuri comune ale autorului cu prima sotie sau cu cea de a doua ) precum si cotele ce reveneau fiecarei parti, fie din masa succesorala, fie din comunitatea de bunuri.
Procedand la desfiintarea sentintei si a incheierii de admitere in principiu tribunalul a pronuntat o hotarare nelegala, aplicand gresit dispozitiile art. 297 alin 1 c.p.c.
Casarea deciziei se impune, asadar, si pentru ca aceasta instanta sa solutioneze pe fond criticile din apel, dupa ce va dispune citarea legala a partilor, al domiciliile alese de acestea.
Potrivit art. 312 c.p.c. se va admite recursul, se va casa decizia, se va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.