Daune morale Decizie nr. 240 din data de 12.03.2010
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Daune morale
Despagubirile solicitate de recurenta, in cadrul raporturilor de munca, isi gasesc temeiul in dispozitiile art. 269 alin. 1 si 2 Codul muncii, potrivit carora angajatorul este obligat, in baza normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
Ca orice pretentie dedusa judecatii, prejudiciul moral trebuie dovedit, instanta avand obligatia de a-l aprecia in raport de gravitatea si importanta lui.
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 240 din 12 martie 2010
Prin cererea inregistrata sub nr. 3209/99/2009 la Tribunalul Iasi reclamanta P.A. a chemat in judecata pe paratul Spitalul Clinic "E.D." din Iasi solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna: obligarea paratului la emiterea deciziei pentru scutirea de la efectuarea turei de noapte; obligarea de a raspunde la numeroasele adrese remise institutiei angajatoare si inregistrate la secretariatul Spitalului Clinic "E.D." Iasi, cu numerele 337/20.01.2009, 7155/18.12.2008, 7193/19.12.2008, 87/08.01.2009, 7064/15.12.2008, 7074/15.12.2008, 7073/15.12.2008 si 6987/11.12.2008; obligarea paratilor la plata daunelor morale, pentru prejudiciul cauzat, atat prin starea de stres maxim la care a fost supusa timp de aproximativ 4 luni (chemari fara justificare la directiunea spitalului, solicitari zilnice de a oferi explicatii managerului si diversilor avocati angajati ai spitalului sau consilieri juridici de natura profesionala si in afara ei, obligarea de a semna procese-verbale cu ocazia intrunirilor Comisiei de Disciplina in lipsa ei, acuze neintemeiate privind asa-zise deficiente profesionale etc.), cat si prin posibila aparitie a lipsei de randament la locul de munca (lucru care nu s-a intamplat niciodata insa, dar ar fi putut sa se produca, in conditiile in care in sectia la care isi desfasoara activitatea se lucreaza cu copii intre 0-4 saptamani, fie ei sanatosi sau bolnavi.
Reclamanta a precizat ca este salariata acestui spital clinic, ocupand functia de asistenta-sefa in cadrul Sectiei de Neonatologie, de aproximativ 36 ani.
Nu a avut in toata aceasta perioada nici o abatere disciplinara sau de alta natura, care sa fi atras vreo sanctiune. Si totusi, in perioada decembrie 2008 - martie 2009 a fost permanent supusa unui tir de reprosuri si nemultumiri (de altfel lipsite de fundament) ale conducerii spitalului - in speta ale managerului - punandu-i-se in sarcina diverse acuze, ca de exemplu faptul ca ar refuza, in mod constant, efectuarea turelor de noapte, mai exact tura 3, ca nu este de acord cu propunerea conducerii ca asistentele din sectorul sau sa efectueze cursuri de instruire pentru determinarea grupelor de sange sau ca ar fi modificat circuitele din maternitate.
Cu privire la turele de noapte, a mentionat ca atat medicul de medicina muncii, prin adresa nr. 6562/27.11.2008, cat si Casa Judeteana de Pensii - Oficiul de Expertiza Medicala cu adresa nr. 3079/16.12.2008, dar mai ales Autoritatea de Sanatate Publica Iasi, in baza adresei nr. 19294/05.12.2008, au concluzionat in mod absolut corect, faptul ca in temeiul Legii nr.319/2008 si H.G. nr.355/2007, rezultatele controalelor medicale la angajare si periodice finalizate prin fisa de aptitudine, precum si orice alte recomandari facute de medicul de medicina muncii sunt obligatorii pentru angajator.
Ca urmare, A.S.P. Iasi a dispus prin aceeasi adresa obligarea Spitalului Clinic "E.D." Iasi sa emita o decizie pentru scutire tura de noapte, lucru care nu s-a intamplat nici pana la acest moment.
Aceasta dispozitie a fost precedata de concluziile raportului medical, in baza caruia s-a stabilit diagnosticul de diabet zaharat tip II complicat cu polineuropatie si macroangiopatie, tiropatie autoimuna, HTA stadiul 1/2, cumul de afectiuni care conduc la incapacitate functionala adaptativa de 30%, ce nu se incadreaza in grad de invaliditate.
In ce priveste evaluarea deficientelor de serviciu ale reclamantei, atat aparatorul, cat si sefa acesteia, au solicitat in numeroase randuri Comisiei de Disciplina a spitalului clinic, managerului unitatii, conducerii spitalului, dar si comitetului director al institutiei sa-i comunice motivele care au stat la baza intocmirii celor doua procese-verbale incheiate cu ocazia intrunirii Comisiei de Disciplina a Spitalului Clinic "E.D." din data de 09.12.2008 si 15.12.2008.
Mai mult decat atat, nici pana in acest moment, paratul nu i-a eliberat o copie dupa decizia privind concluziile comisiei de disciplina si masurile hotarate de aceasta comisie cu privire la reclamanta.
Cat priveste modificarea circuitelor din maternitate, a trimis adresa nr.6987/11.12.2008, catre conducerea spitalului, la care, de altfel, nu a primit nici un raspuns, dar mai ales nu s-a luat vreo masura in ceea ce o priveste.
A solicitat pe aceasta cale ca instanta de judecata sa oblige managerul spitalului clinic - in calitate de contractant - sa emita decizia de scutire de la efectuarea turei de noapte, concomitent cu obligarea la plata daunelor morale, in cuantum de 5.000 euro, pentru prejudiciul moral creat, in sensul unui puternic stres emotional.
Tinand cont ca aceasta actiune nu a fost comunicata paratului, reclamanta a inteles sa o completeze dupa depunerea de catre parat a deciziei si intregii documentatii existente.
Paratul Spitalul Clinic "E.D." din Iasi a depus intampinare solicitand respingerea actiunii. Comitetul director al spitalului clinic a emis Decizia nr. 63/29.05.2009, prin care a hotarat ca reclamanta este scutita de desfasurarea de activitati pe timpul noptii.
Decizia adoptata de Comitetul Director era fundamentata de inscrisurile medicale emise de D.S.P. Iasi, Raportul medical al Casei Judetene de Pensii, Oficiul de expertiza medicala nr. 3079 din 16.12.2008.
De altfel, in ultimele 6 luni (decembrie 2008 - mai 2009), reclamanta nu a prestat nici o activitate in intervalul orar 22,00 - 6,00 care, conform prevederilor art.122 din Codul Muncii, constituie munca de noapte. La intocmirea graficelor de lucru s-au avut in vedere recomandarile medicale existente, astfel incat lipsa deciziei nu poate fi invocata ca ar fi determinat un abuz al conducerii unitatii medicale fata de reclamanta, care sa constea in obligarea acesteia de a presta munca pe timp de noapte.
Plata de daune morale pentru prejudiciul moral creat, in sensul unui puternic stres emotional, nu se justifica, fiind o pretentie exagerata a reclamantei, care in mod gresit a interpretat atitudinea si conduita angajatorului cu privire la desfasurarea relatiilor de munca.
Or, indeplinirea unor atributii legale care constau in organizarea si functionarea unitatii, stabilirea atributiilor specifice pentru salariat, controlul modului in care sunt indeplinite sarcinile de serviciu, nu pot fi invocate de reclamanta ca fiind actiuni abuzive ale angajatorului. Raporturile de munca stabilite intre angajat si salariat prin incheierea contractului individual de munca conform prevederilor art.17 Codul Muncii, contin drepturi si obligatii pentru ambele parti, care alaturi de alte clauze contractuale au rolul de a stabili o relatie corecta intre parti, bazata pe respectarea principiului consensului si bunei credinte.
Angajatorul, conform art.263 din Legea nr.53/2003, dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor in cazul in care acestia au savarsit o abatere disciplinara. Faptul ca anumite referate, sesizari au determinat convocarea Comisiei de Disciplina, in vederea cercetarii disciplinare prealabile conform art.267 din Legea nr.53/2003, nu poate fi invocat de reclamanta si nici retinut de instanta ca o modalitate sicanatoare, premeditata a angajatorului, de natura a afecta din punct de vedere psihic si emotional pe aceasta (conform celor aratate in cererea de chemare in judecata).
Prerogativa disciplinara este dreptul conferit de legiuitor angajatorului pentru preintampinarea si totodata sanctionarea unor fapte sau actiuni considerate abateri disciplinare asa cum sunt ele precizate in Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, contractul colectiv de munca si regulamentul intern, drept de care dispune angajatorul in indeplinirea atributiilor si angajamentelor legale. Toate acestea au rolul de a conduce la o buna organizare si desfasurare a muncii, activitatea unitatii desfasurandu-se fara sincope, singurul responsabil de toate acestea fiind angajatorul conform art. 40 alin.1.
Totodata in cadrul cercetarii disciplinare, Comisia de Disciplina poate constata ca nu sunt intrunite toate conditiile si aspectele care sa conduca la incadrarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare, consecinta fiind lipsa sanctiunii.
Conform adeverintei eliberate de unitatea sanitara s-a constatat ca reclamanta P.A. nu a suferit nici un prejudiciu material ca urmare a unor eventuale sanctiuni disciplinare, contractul individual de munca al acesteia nesuferind modificari.
Paratul a depus precizari la intampinare prin care a invocat exceptia "lipsei de obiect" a cererii de chemare in judecata, solicitand respingerea actiunii ca fiind neintemeiata si nelegala. Capetele de cerere, asa cum au fost formulate prin cererea de chemare in judecata, nu sunt motivate in fapt si in drept intr-o forma clara si precisa, de natura a lamuri sub toate aspectele obiectul actiunii, care trebuie sa fie licit, posibil si determinat, instanta de judecata urmand a rezolva o neintelegere concreta si nu o problema de principiu.
Fata de intampinarea depusa de parata, reclamanta a solicitat respingerea exceptiei lipsei de obiect a cererii de chemare in judecata, motivat de imprejurarea ca decizia de scutire de la efectuarea turei de noapte a fost emisa de parata abia in data 29.05.2009, cu mult dupa introducerea actiunii pe rolul Tribunalului Iasi.
Mai mult decat atat, parata era obligata sa emita acest act si prin adresa nr. 19294/05.12.2008, eliberata de Autoritatea de Sanatate Publica Iasi, lucru care nu s-a intamplat decat dupa aproximativ 6 luni de la aceasta data.
In al doilea rand, a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a consilierului juridic R.V. A solicitat sa se constate ca R.V. nu este consilierul juridic angajat de parata, ci de D.S.P. Iasi, ba mai mult, la dosar se regaseste delegatia acestuia, cu nr. 3150/27.05.2009 in care se precizeaza ca: "spitalul delega pe_in calitate de consilier juridic in cadrul Directiei de Sanatate Publica Iasi, sa reprezinte si sa sustina interesele spitalului in fata instantei de judecata in data de 27.05.2009".
In acelasi sens, a apreciat ca sunt de aplicabilitate imediata atat dispozitiile art.2 din Regulamentul intern al Spitalului Clinic din Iasi, avizat de Autoritatea de Sanatate Publica Iasi, cat si dispozitiile art.28 din Regulamentul de organizare si functionare a acestui spital, avizat de A.S.P. Iasi.
Cat priveste sustinerea paratei ca plata daunelor morale nu se justifica, aceasta nu poate fi primita de instanta, cu atat cu mai mult cu cat pe de o parte nu s-au probat cu nimic aceste sustineri, iar pe de alta parte, reclamanta a inteles foarte bine care sunt atributiile sale de serviciu, modul in care este verificata indeplinirea acestora de angajator, fapt dovedit in cei peste 36 de ani de munca in cadrul aceleiasi unitati sanitare, prin prestatia zilnica avuta si prin recunoasterea acestor merite si promovarea in functia de asistenta-sefa.
In ceea ce priveste sustinerea paratei conform careia "anumite referate au determinat convocarea Comisiei de Disciplina", reclamanta a solicitat sa se observe ca ea impreuna cu sefa ei au solicitat conducerii unitatii sa i se comunice concluziile acestei comisii de disciplina si eventualele masuri ce au fost luate impotriva sa, ca urmare a acestei cercetari prealabile. In acest sens, a inteles sa invoce si dispozitiile art.47 pct.1, pct.6 si art.48 din Regulamentul intern al Spitalului "E.D.".
Cu referire la acelasi prejudiciu moral suferit, reclamanta a invederat instantei si faptul ca pe fondul acestui puternic stres emotional si a sicanelor interminabile, dar si datorita bolilor deja existente, starea sa de sanatate a suferit o inrautatire evidenta, pe care o va dovedi cu acte medicale si alte probe ingaduite de lege.
Prin sentinta civila nr.1673 din 23.10.2009 Tribunalul Iasi a respins exceptia lipsei calitatii de reprezentant invocata de reclamanta, precum si actiunea formulata de reclamanta P.A. in contradictoriu cu paratul Spitalul Clinic "E.D." Iasi.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii de reprezentant a consilierului juridic R.V., invocata de reclamanta, tribunalul constata ca este nefondata. Conform regulamentul de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene (Ordinul nr.127/11.02.2009), consilierul juridic angajat de Directia Judeteana de Sanatate Publica redacteaza cererile de chemare in judecata, de exercitare a cailor de atac, modifica, renunta la pretentii si cai de atac cu aprobarea Directiei de Sanatate Publica, reprezinta si apara interesele persoanei juridice in fata organelor administratiei de stat, a instantelor judecatoresti, a altor organe cu caracter jurisdictional, precum si in cadrul oricarei proceduri prevazute de lege, in baza delegatiei date de conducerea persoanei juridice, asigura consultanta juridica tuturor compartimentelor directiei. Mai mult, asa cum a aratat insasi reclamanta, consilierul juridic care reprezenta spitalul in instanta era consilierul juridic angajat de Directia Judeteana de Sanatate Publica Iasi, iar prin delegatia nr. 3150/27.05.2009 s-a precizat ca "spitalul delega pe_in calitate de consilier juridic in cadrul Directiei de Sanatate Publica Iasi, sa reprezinte si sa sustina interesele spitalului in fata instantei de judecata in data de 27.05.2009".
Pe fondul cauzei, tribunalul a retinut ca reclamanta P.A. este angajata paratului Spitalul Clinic "E.D." Iasi, indeplinind functia de asistenta-sefa de peste 30 de ani la Sectia de Neonatologie.
Prin actiune, reclamanta a solicitat obligarea paratului la emiterea unei decizii pentru scutirea de la efectuarea turei de noapte, sa-i raspunda la numeroasele adrese inregistrate sub numerele 337/20.01.2009, 7155/18.12.2008, 7193/19.12.2008, 87/08.01.2009, 7064/15.12.2008, 7074/15.12.2008, 7073/15.12.2008 si 6987/11.12.2008, obligarea paratului la plata daunelor morale si a cheltuielilor de judecata.
Reclamanta a solicitat scutirea de le efectuarea turelor de noapte, intrucat suferea de diabet zaharat tip 2 complicat cu polineuropatie si macroangiopatie, tiropatie autoimuna, HTA stadiul 1/2, cumul de afectiuni care conduc la incapacitate functionala adaptativa de 30%, ce nu se incadreaza in grad de invaliditate.
Paratul a invocat lipsa de obiect a primului capat de cerere, avand in vedere Decizia nr.63/29.05.2009 emisa de Comitetul director al Spitalului Clinic, prin care reclamanta a fost scutita de desfasurarea de activitati pe timpul noptii. La emiterea acestei decizii s-au avut in vedere actele medicale invocate de reclamanta si emise de D.S.P. Iasi, Raportul medical al Casei Judetene de Pensii, Oficiul de expertiza medicala nr. 3079 din 16.12.2008.
Fata de aceste considerente, tribunalul a respins acest capat de cerere ca fiind ramas fara obiect.
In ceea ce priveste al doilea capat de cerere, privind obligarea paratului sa-i raspunda reclamantei la adresele inregistrate sub numerele: 337/20.01.2009, 7155/18.12.2008, 7193/19.12.2008, 87/08.01.2009, 7064/15.12.2008, 7074/15.12.2008, 7073/15.12.2008 si 6987/11.12.2008 acesta este neintemeiat si a fost respins. Prin unele dintre adresele mentionate reclamanta aducea la cunostinta starea sa de sanatate precum si solicitarile sale, de care s-a tinut cont, este adevarat ca mai tarziu a fost totusi emisa o decizie favorabila, iar altele (ex: cererea inregistrata sub nr.7064/15.12.2008 nu ii apartine ei, ci unui medic din spital).
Si capatul de cerere privind obligarea paratului la plata de daune morale, pentru prejudiciul moral creat, in sensul unui puternic stres emotional a fost respins. Pe de o parte, conform dispozitiilor Codului muncii, angajatorul are dreptul sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii, sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si/sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati, sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor, sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu, sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. Pe de alta parte, din intreg materialul probator administrat in cauza a rezultat faptul ca intre parti exista o stare tensionata, intretinuta insa de ambele parti. Este adevarat ca, pe fondul afectiunilor de care suferea, reclamanta a simtit mai puternic tensiunea. Cererea sa este, in principiu, admisibila in considerarea modificarii legislative aduse prin Legea nr.237/2007, ulterior Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 40/2007, dar tribunalul a apreciat ca emiterea deciziei solicitate a constituit prin ea insasi o compensare a prejudiciului moral suportat.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatoarea P.A., considerand-o nelegala si netemeinica.
Recurenta a motivat, intre altele, ca cererea sa de emitere a unei decizii de scutire la efectuarea turelor de noapte a fost solutionata de parata dupa introducerea actiunii la instanta si mult dupa data prevazuta in adresa nr.1924/05.12.2008 emisa de A.S.P. Iasi, o astfel de atitudine trebuind sa fie sanctionata.
De asemenea, in mod gresit i-a fost respinsa cererea de acordare a daunelor morale, decizia emisa de angajator nr.63/29.05.2009 reprezenta un drept al sau si nu o reparatie morala a suferintelor sale si in aceeasi masura era o obligatie a angajatorului si nu o optiune, deoarece avea dreptul la securitate si sanatate in munca in sensul dispozitiilor art.8 alin.1 si art.39 alin.1 din Codul muncii.
Daunele morale sunt justificate tocmai de neemiterea acestei decizii in termenul legal, precum si trimiterea sa la diferite controale, care nu se justificau, deoarece angajatorul ii cunostea starea de sanatate de ani de zile. In plus, atitudinea sicanatorie si amenintatoare a conducerii spitalului (chemarea zilnica, timp de 6 luni la conducere si imputarea unor fapte nereale, hartuirea morala prin mijloacele de mass-media) argumenteaza daunele solicitate.
A mai motivat recurenta ca nici raportul Comisiei de disciplina ca urmare a cercetarilor prealabile desfasurate in zilele de 09.12.2008 si 15.12.2008 si nici masurile care au fost luate nu i-au fost aduse la cunostinta.
Recurenta a considerat ca atitudinea angajatorului i-a produs grave prejudicii, atat prin inrautatirea starii de sanatate, cat si prin deteriorarea imaginii in cadrul colectivului, prin stirbirea autoritatii fata de subordonati, dar mai ales prin catalogarea sa ca avand o "atitudine de nesubordonarea fata de sefi".
A sustinut recurenta ca in mod gresit a retinut instanta de fond ca starea de tensionare a fost intretinuta de ambele parti, din depozitia martorei audiate rezultand ca in cei 36 de ani de activitate nu s-a aflat in nici o situatie conflictuala.
Examinand probele administrate in faza primului ciclu procesual, in raport de motivele de recurs invocate, apararile intimatului si dispozitiile legale aplicabile, curtea de apel a retinut urmatoarele:
Despagubirile solicitate de recurenta, in cadrul raporturilor de munca, isi gasesc temeiul in dispozitiile art.269 alin.1 si 2 Codul muncii, potrivit carora angajatorul este obligat, in baza normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. Ca orice pretentie dedusa judecatii, prejudiciul moral trebuie dovedit, instanta avand obligatia de a-l aprecia in raport de gravitatea si importanta lui.
Prejudiciul pretins prin actiunea introductiva si prin cererea de recurs, isi are originea in atitudinea conducerii spitalului, care a constat, pe de o parte, in neeliberarea in termen a deciziei de scutire de la efectuarea turei de noapte, iar pe de alta parte, in hartuirea permanenta a recurentei incepand cu luna decembrie 2008, prin imputarea unor fapte ce au facut obiect de cercetare prealabila si nu au fost finalizate cu vreo masura (modificarea circuitelor din unitate, impiedicarea asistentelor din subordine sa efectueze cursuri de instruire pentru determinarea grupelor de sange, refuzul de efectuarea turelor de noapte) si desele solicitari din partea angajatorului de a se prezenta pentru a da explicatii. Recurenta a considerat ca, in urma acestei atitudini, contrara dispozitiilor art.8 alin.1 si art.39 alin.1 din Codul muncii, i s-a inrautatit starea de sanatate si i s-a deteriorat imaginea in cadrul colectivului de munca, prin stirbirea autoritatii fata de subordonati.
In ceea ce priveste primul aspect invocat, neeliberarea in termen a deciziei de scutire de la efectuarea turei de noapte, curtea a constatat ca recurenta nu a probat ca acesta a fost generator de prejudicii.
Curtea a notat dispozitiile art.40 alin.1 lit.a din Codul muncii, care dau expresie dreptului angajatorului la autoorganizare, drept ce trebuie exercitat in corelatie cu principiul respectarii dreptului salariatului la securitate si sanatate in munca, rezultat din art.39 alin.1 lit.f) si art.171(2) din Codul muncii si art.8 din acelasi act normativ.
Astfel, angajatorul este cel care, stabilind programul de lucru al salariatilor, trebuie sa tina cont, in exercitarea acestei competente, de asigurarea unor conditii de munca de natura a proteja integritatea fizica si psihica a salariatilor.
In acest sens, conform dispozitiilor art.5 si art.35 din H.G.nr.355/2007 la aplicarea masurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de munca, angajatorii vor tine seama de rezultatele supravegherii sanatatii si de raportul de evaluare asupra sanatatii lucratorilor.
Curtea a constatat ca intimatul s-a conformat dispozitiilor care il obligau la respectarea sanatatii si securitatii salariatei-recurente, in sensul in care, datorita afectiunilor de care suferea, aceasta nu a mai fost programata, in graficele de lucru intocmite cu repartizarea timpului de lucru, sa presteze activitate pe timp de noapte.
Este adevarat ca prin referatul nr.6562/27.11.2008 medicul de medicina muncii a prezentat angajatorului o evaluare a starii de sanatate a recurentei, cu recomandarea de a fi scutita de efectuarea turelor de noapte.
Imprejurarea de a nu fi emisa imediat decizia de scutire de la efectuarea turelor de noapte de catre angajator, nu a fost de natura a forma prin ea insasi convingerea ca au fost create prejudicii morale salariatei. Aceasta cu atat mai mult cu cat, asa dupa cum a sustinut intimatul, iar recurenta nu a contestat, inca din anul 2005 nu a mai lucrat in tura de noapte. Simpla intentie a conducerii, neconcretizata in fapte, ca salariata sa efectueze ture de noapte (aspect rezultat din referatul nr.6621/2.12.2008, intocmit de medical primar sef de sectie) nu justifica cererea de acordare a daunelor morale.
In ceea ce priveste cel de-al doilea aspect invocat, in justificarea daunelor morale, hartuirea permanenta a recurentei incepand cu luna decembrie 2008, prin imputarea unor fapte ce au facut obiect de cercetare prealabila si nu au fost finalizate cu vreo masura, curtea de apel a constatat, de asemenea, ca nu justifica pretentii afirmate.
Este neindoielnic ca P.A., in calitatea sa de asistenta-sefa la sectia de neonatologie a spitalului clinic a fost chemata in repetate randuri, incepand cu luna decembrie 2008 la conducerea spitalului (la acel moment in functie). Aceasta s-a impus ca urmare a unor aspecte ce erau cercetate de o comisie de disciplina desemnata de angajator si care se refereau, printre altele la activitatea recurentei, faptele imputate constand in modificarea circuitelor din unitate, impiedicarea asistentelor din subordine sa efectueze cursuri de instruire pentru determinarea grupelor de sange.
Curtea a constatat ca angajatorul nu a avut o atitudine sicanatorie ci si-a exercitat doar dreptul conferit de art.40 alin.1 lit.d) din Codul muncii, in sensul ca a exercitat controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu si a verificat daca se contureaza savarsirea vreunei fapte ce poate fi catalogata ca abatere disciplinara. Faptul ca nu s-a emis vreo decizie de finalizare a cercetarilor prin care sa se stabileasca si eventuale masuri, nu a fost de natura a conduce la concluzia unei hartuiri a recurente.
Pentru aceste considerente, curtea de apel a constatat ca in mod judicios prima instanta a concluzionat in sensul netemeiniciei pretentiilor recurentei privind acordarea daunelor morale.
Prin consecinta, in temeiul dispozitiilor art.312 C.pr.civ., curtea de apel a respins recursul, mentinand ca legala si temeinica sentinta recurata.