Decizie de sanctionare disciplinara. Legalitate.

Necesitatea descrierii faptei care a condus la luarea masurii de sanctionare are in vedere descrierea amanuntita si detaliata a faptei, tocmai pentru a se aprecia in concret, circumstantiat si riguros asupra legalitatii masurii de sanctionare. Viciul formal nu poate fi acoperit, suplinit cu existenta vreunei descrieri in procesul-verbal de cercetare prealabila
Viciul formal a fost retinut si cu privire la formularea generica privind inactiunea reclamantului cu ocazia constatarii incalcarii regulamentului in efectuarea unor operatiuni ori in realizarea unor activitati de catre personalul din subordine.
Desi, in timpul cercetarii disciplinare, reclamantul a sustinut ca nu a savarsit abaterile disciplinare retinute in sarcina sa, mentiunea din cuprinsul deciziei de sanctionare in sensul ca reclamantul nu a formulat aparari in timpul cercetarii disciplinare, nu acopera cerinta prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii. Din aceasta perspectiva nu prezinta relevanta faptul ca reclamantul a fost asistat pe parcursul cercetarii disciplinare de un reprezentant al sindicatului, reclamantul neinvocand lipsa apararii, ci lipsa mentiunii privind apararile formulate, fiind doua lucruri distincte.

Codul muncii: art. 252 alin. 2 lit. a si c.

Prin sentinta civila nr. 463 din 01.04.2014 a Tribunalului Mures, pronuntata in dosarul nr. 4885/102/2013 s-a admis in parte ac?iunea civila formulata de reclamantul B. R. in contradictoriu cu parata SNGN R. - S. de T. T. si M. Mures si, in consecinta, s-a anulat decizia nr. 155 din 22.08.2013, emisa de parata, dispunandu-se obligarea acesteia sa restituie reclamantului sumele retinute in baza deciziei nr. 155/22.08.2013, actualizate si indexate pana la data platii efective.
De asemenea, s-a dispus anularea fisei de analiza a performantelor profesionale efectuate cu privire la activitatea reclamantului pentru perioada 01.08.2012 - 31.07.2013, precum si obligarea paratei sa efectueze o noua evaluare a performantelor profesionale cu privire la activitatea reclamantului pentru perioada 01.08.2012 - 31.07.2013 cu respectarea Procedurii operationale 01 PO-08 Evaluarea performantelor profesionale ale salariatilor revizia 2, emisa de parata.
Totodata s-a dispus obligarea acesteia la plata in favoarea reclamantului a sumei de 6.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, respingand restul pretentiilor formulate cu acest titlu.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca in privinta faptei retinute in sarcina reclamantului, respectiv aceea de a semna, in perioada 2011 - 2013, in calitate de presedinte al comisiei tehnice de analiza a starii fizice a anvelopelor si acumulatorilor pentru autovehiculele din cadrul Sectiei T.T. Tg. Mures note de constatare tehnica incorect completate si care prezinta deficiente, asa cum rezulta din anexa 2 la procesul verbal de cercetare prealabila nr. 12093 din 22.08.2013  si in ceea ce priveste fapta de a autoriza spre consum acumulatori, prin avizare de dispozitii de consum in sistemul Mais fara a exista nota de constatare tehnica intocmita sau in temeiul unor note de constatare tehnica  intocmite in mod incorect, asa cum sunt ele descrise in decizia de sanctionare, aceasta din urma nu cuprinde toate elementele constitutive ale faptei ce constituie abatere disciplinara, nefiind descrisa fapta, in lipsa precizarii numerelor si datei notelor de constatare tehnica la care se face referire in decizia de sanctionare.
 Cu privire la fapta de a nu pastra la nivelul Sectiei T.T. Tg. Mures, in calitate de presedinte al comisiei tehnice de analiza a starii fizice a anvelopelor si acumulatorilor pentru autovehiculele din cadrul Sectiei T.T. Tg. Mures, cate un exemplar din nota de constatare tehnica a acumulatorilor, instanta a retinut ca, potrivit art. 5 din decizia 95 din 19.10.2010, reclamantului ii revenea aceasta obligatie, insa, tinand seama de faptul ca parata nu a invocat lipsa vreuneia dintre cele 110 note de constatare intocmite in perioada de referinta, instanta a apreciat ca, desi reclamantul a nesocotit obligatia stabilita in sarcina sa prin art. 5 din decizia 95 din 19.10.2010, consecintele abaterii nu sunt atat de grave incat sa justifice masura sanctionarii reclamantului.
Tribunalul a mai retinut ca decizia de sanctionare nu cuprinde mentiunile obligatorii prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii, respectiv motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile in care in timpul cercetarii disciplinare, desi salariatul a sustinut ca nu a savarsit abaterile disciplinare retinute in sarcina sa, mentiunea din cuprinsul decizie de sanctionare ca reclamantul nu a formulat aparari in timpul cercetarii disciplinare, nu acopera cerinta prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii.
S-a mai retinut ca perioada cercetata a fost  2011-2013, parata nerespectand termenul de 6 luni de la data savarsirii faptei, pentru faptele savarsite in perioada 2011-21.02.2013.
In ceea ce priveste cererea de anulare a fisei de analiza a performantelor profesionale efectuata cu privire la activitatea reclamantului pentru perioada 01.08.2012 - 31.07.2013, instanta a retinut ca, din compararea punctajelor acordate de evaluatorul S. I. cu cele acordate de evaluatorul St. I., prin fisa de analiza a performantelor profesionale pentru perioada 01.08.2011 - 31.07.2012 rezulta o discrepanta vadita. In acest sens, s-a subliniat faptul ca reclamantul a afirmat (iar parata nu a contestat) ca evaluatorul S. I. (seful ierarhic al reclamantului) a fost superiorul sau doar in mai putin de jumatate din perioada supusa evaluarii, fapt care, coroborat cu diferenta evidenta dintre punctajele obtinute in perioadele consecutive (01.08.2011 - 31.07.2012 si 01.08.2012 - 31.07.2013), duce la concluzia ca stabilirea punctajului de catre evaluatorul S. I. s-a facut pe criterii subiective.
Instanta a observat ca in rubrica "Comentarii ale angajatului" din cadrul fisei reclamantul a consemnat nota: "nu sunt de acord cu evaluarea facuta_ solicit reevaluarea mea corecta" apreciind ca aceasta echivaleaza cu o contestatie impotriva fisei, parata avand obligatia de a o solutiona.
Cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecata solicitate de reclamant, s-a apreciat ca acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea si complexitatea cauzei, astfel ca instanta a dispus diminuarea acestuia de la 10.000 lei la 6000 lei.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel parata SNGN R. SA Medias, solicitand schimbarea sentintei atacate in sensul respingerii actiunii reclamantului.
In motivarea caii de atac promovate, apelanta a aratat ca instanta de fond a retinut in mod gresit faptul ca decizia de sanctionare este lovita de nulitate absoluta pe motiv ca nu sunt respectate dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. a si c din Codul muncii, in conditiile in care decizia cuprinde descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara. In acest sens s-a aratat ca art. 3 din decizie se completeaza cu prevederile procesului verbal de cercetare disciplinara nr. 12093 din 22.08.2013, care face parte din dosarul de cercetare disciplinara, iar reclamantul a avut cunostinta si de anexele la acest procesa verbal.
Apelanta a mai aratat ca prima instanta nu s-a pronuntat in nici un fel cu privire la fapta nr. 4.
De asemenea, s-a sustinut ca tribunalul si-a intemeiat hotararea pe dispozitii legale care nu sunt incidente in cauza, instanta facand trimitere la decizia de concediere, in cauza nefiind in discutie o atare decizie, ci una de sanctionare disciplinara.
Apelanta a mai aratat ca prima instanta a retinut in mod eronat faptul ca prevederile art. 5 din decizie nu acopera cerinta de la art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii, ignorand faptul ca din documentele dosarului de cercetare disciplinara rezulta faptul ca i s-a adus reclamantului la cunostinta faptul ca are dreptul sa formuleze aparari si ca a fost asistat de un reprezentant al sindicatului pe toata durata cercetarilor.
Parata a mai mentionat faptul ca in mod eronat prima instanta a apreciat ca fiind lipsita de gravitate fapta salariatului, in contextul in care prin fapta savarsita s-a adus un prejudiciu material sucursalei.
In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 470 si urm. din Codul de procedura civila.
Intimatul B. R. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei atacate, aratand ca procesul verbal de cercetare prealabila nu face parte integranta din decizia de sanctionare, iar anexa nr. 2 nu i-a fost comunicata, angajatorul nu  facut dovada ca ar lipsi una din cele 110 note de constatare, decizia de sanctionare nu cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 252 lit. a si c din Codul muncii si nu s-a respectat termenul de 6 luni prev. de art. 252 alin. 1 din Codul muncii.
Examinand sentinta atacata din perspectiva motivelor invocate, instanta de control judiciar a constatat urmatoarele:
Prin Decizia de sanctionare nr. 155 din 22.08.2013, apelanta l-a sanctionat disciplinar pe reclamant, care ocupa functia de sef sectie la Sectia de Transport Tehnologic, prin reducerea salariului de baza pe o durata de 2 luni cu 10%, pentru savarsirea abaterilor disciplinare ce constau in neindeplinirea sarcinilor de serviciu care ii revin functiei pe care o ocupa, conform prevederilor fisei postului si pentru nerespectarea reglementarilor interne si a dispozitiilor legale, a contractului colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate, a regulamentului intern si a altor dispozitii cu caracter normativ referitoare la munca pe care o indeplineste.
Astfel, in sarcina acestuia s-au retinut patru fapte, respectiv: fapta de a semna in calitate de presedinte al comisiei tehnice de analiza a starii fizice a anvelopelor si acumulatorilor pentru autovehiculele din cadrul Sectiei T.T. Tg. Mures note de constatare tehnica care nu respecta prevederile Notei interne nr. 3219 din 26.03.2009 alin.1, pct.3 precum si ale Deciziei nr. 95 din 19.10.2010 art. 3 si art. 5; fapta de a nu pastra la nivelul Sectiei T.T. Tg. Mures, in calitate de presedinte al comisiei tehnice de analiza a starii fizice a anvelopelor si acumulatorilor pentru autovehiculele din cadrul Sectiei T.T. Tg. Mures, cate un exemplar din nota de constatare tehnica a acumulatorilor, conform prevederilor art. 5  din Decizia nr. 95 din 19.10.2010; fapta de a autoriza spre consum acumulatori, prin avizare de dispozitii de consum in sistemul Mais, fara a exista nota de constatare tehnica intocmita sau in temeiul unor note de constatare tehnica intocmite in mod incorect, care nu respecta prevederile interne stipulate in Nota interna nr. 3219 din 26.03.2009 si in Decizia directorului STTM Tg Mures nr. 95 din 19.10.2010 privind numirea comisiei tehnice de analiza a starii fizice a anvelopelor si acumulatorilor pentru autovehiculele din cadrul STTM Tg Mures cat si pentru situatii in care a inlocuit acumulatorii aflati in garantie cu acumulatori noi si fapta de a nu actiona corectiv, prompt si responsabil ori de cate ori constata incalcari ale regularitatii in efectuarea unor operatiuni sau in realizarea unor activitati de catre personalul din subordine, in mod neeconomic, ineficace sau ineficient.
Criticile apelantei referitoare la gresita interpretare si aplicare de catre prima instanta a prevederilor art. 252 alin. 2 lit. a si c sunt nefondate.
Astfel, potrivit textului legal mentionat anterior, decizia de sanctionare trebuie sa cuprinda, printre altele, sub sanctiunea nulitatii absolute, descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si motivele pentru care au fost inlaturate apararile salariatului formulate in timpul cercetarii disciplinare prealabile.
Analizand Decizia nr. 155 din 22.08.2013, instanta a constatat ca in lipsa precizarii numarului si datei notelor de constatare tehnica la care se face referire in cuprinsul acesteia, faptele nu sunt descrise corespunzator, instanta neputand verifica in concret daca exista sau nu vreo abatere savarsita de reclamant.
Descrierea faptei presupune mentionarea aspectelor care o individualizeaza, respectiv in ce consta, modalitatea in care s-a comis, in raport cu care sa se poata verifica temeinicia celor retinute in sarcina angajatului.
 Dispozitiile cu caracter imperativ ale art. 252 din Codul muncii, referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de sanctionare, urmaresc punerea la adapost a angajatului de eventuale masuri abuzive sau nejustificate ale angajatorului.
Astfel, necesitatea descrierii faptei care a condus la luarea masurii de sanctionare are in vedere descrierea amanuntita si detaliata a faptei, tocmai pentru a se aprecia in concret, circumstantiat si riguros asupra legalitatii masurii de sanctionare. Ca este asa rezulta si din faptul ca textul legal face distinctie intre descrierea faptei, respectiv indicarea situatiei de fapt in materialitatea ei si motivarea in fapt, motivarea in drept, etc. Viciul formal constatat in decizia in discutie, nu poate fi acoperit, suplinit cu existenta vreunei descrieri in procesul-verbal de cercetare prealabila nr. 12093 din 22.08.2013, avand in vedere faptul ca textul legal impune ca decizia sa cuprinda aceste aspecte in continutul sau, neputand fi completata cu acte extrinseci. Din acest punct de vedere, urmeaza a fi inlaturate argumentele apelantei pe acest aspect, nulitatea absoluta constatata neputand fi acoperita. In plus, apelanta nu a facut dovada comunicarii Anexei nr. 2 la procesul-verbal de cercetare prealabila nr. 12093 din 22.08.2013 cu reclamantul, astfel incat sa poata formula aparari cu privire la cele consemnate in cuprinsul acesteia.
In acelasi context, instanta a retinut ca acelasi viciu formal a fost retinut si cu privire la cea de-a patra fapta, aceasta nefiind descrisa in cuprinsul deciziei, avand o formulare generica privind inactiunea reclamantului cu ocazia constatarii incalcarii regulamentului in efectuarea unor operatiuni ori in realizarea unor activitati de catre personalul din subordine. Sub acest aspect nu pot fi primite criticile apelantei in sensul ca  prima instanta nu s-ar fi pronuntat si cu privire la aceasta fapta.
Cu privire la fapta de a nu pastra la nivelul Sectiei T.T. Tg. Mures, in calitate de presedinte al comisiei tehnice de analiza a starii fizice a anvelopelor si acumulatorilor pentru autovehiculele din cadrul Sectiei T.T. Tg. Mures, cate un exemplar din nota de constatare tehnica a acumulatorilor, conform prevederilor art. 5  din Decizia nr. 95 din 19.10.2010, Curtea a constatat ca prima instanta a apreciat in mod corect asupra gravitatii consecintelor acestei abateri disciplinare, criticile apelantei sub acest aspect fiind, de asemenea, neintemeiate.
In ceea ce priveste lipsa mentiunii privind motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile,  prima instanta a retinut in mod corect faptul ca desi, in timpul cercetarii disciplinare, reclamantul a sustinut ca nu a savarsit abaterile disciplinare retinute in sarcina sa, mentiunea din cuprinsul deciziei de sanctionare in sensul ca reclamantul nu a formulat aparari in timpul cercetarii disciplinare, nu acopera cerinta prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii. Din aceasta  perspectiva nu prezinta relevanta faptul ca reclamantul a fost asistat pe parcursul cercetarii disciplinare de un reprezentant al sindicatului, reclamantul neinvocand lipsa apararii, ci lipsa mentiunii privind apararile formulate, fiind vorba de doua lucruri distincte.
In consecinta, prima instanta in mod legal a retinut nulitatea absoluta a deciziei raportat la cele aratate mai sus.
Cat priveste critica referitoare la mentionarea in cuprinsul sentintei a expresiei "decizie de concediere" in loc de "decizie de sanctionare", aceasta constituie o simpla eroare materiala, neputand fi apreciata ca un viciu formal de natura a justifica schimbarea hotararii, din cuprinsul acesteia rezultand faptul ca legalitatea deciziei contestate a fost analizata din perspectiva textelor legale invocate de parti si care sunt aplicabile  in cauza.
Fata de cele retinute anterior, instanta, constatand ca hotararea apelata este legala si temeinica, urmeaza ca in baza dispozitiilor art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila sa respinga apelul declarat de parata, cu consecinta pastrarii hotararii pronuntate, in cauza, de Tribunalul Mures.
De asemenea, fiind in culpa procesuala, in temeiul dispozitiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, apelanta urmeaza a fi obligata la plata catre intimatul B. R. a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu avocatial, conform chitantei nr. 61 din 08.10.2014.