Conflict de interese. Folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete. Elemente constitutive

Pentru existenta infractiunii de conflict de interese trebuie sa existe o situatie premisa constand in aceea ca functionarul public, subiect activ in acceptiunea art. 147 C.pen. din 1969, are competenta indeplinirii actului sau participarii la luarea respectivei decizii, iar ca rezultat al acestor activitati urmareste si sa realizeaza un folos material pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda sau un afin, pana la al doilea grad inclusiv, sau pentru a alta persoana cu care functionarul s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de alta natura.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii de conflict de interese se realizeaza prin doua actiuni alternative constand in indeplinirea unui act sau participarea la luarea unei decizii, iar in acest ultim caz se realizeaza atunci cand faptuitorul ia o decizie pagubitoare pentru institutia publica pe care o conduce, dar care a adus beneficii propriei persoane, ori sotului sau unei rude sau afin pana la gradul II inclusiv, sau unei alte persoane cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura
             Infractiunea de conflict de interese nu are obiect material deoarece fapta incriminata se refera la conduita functionarului public in indeplinirea atributiilor de serviciu, iar eventualele bunuri obtinute reprezinta produsul infractiunii.
Pentru existenta infractiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte  sau incomplete, trebuie dovedite intre altele documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete. Un contract nul pentru considerente ce tin de calitatea persoanei care l-a incheiat (calitate prezentata insa in mod corect in continutul actului) nu indeplineste cerinta prevazuta de legea care incrimineaza fapta de a contine date false, inexacte sau incomplete.
C. pen. din 1968, art. 253 ind.1
C. pen., art. 301
Legea nr. 78/2000, art. 18 ind.1
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Targu Mures intocmit in dosarul 49/P/2011, inregistrat la Curtea de Apel Tg. Mures la data de 26.11.2012, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului J. I. pentru savarsirea infractiunilor de conflict de interese, fapta prevazuta si pedepsita de art. 2531C. pen. cu referire la art. 76 alin.1 si 2 din Legea nr.161/2003 si folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte  sau incomplete, care au ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata, fapta prevazuta si pedepsita de art.18 ind. 1 alin.1 din Legea nr. 78/2000- modificata, cu aplicarea art.41 alin. 2 C. pen.
In motivare, se arata ca inculpatul, in dubla calitate de primar al comunei Bahnea si de fermier, si-a inchiriat lui insusi o suprafata totala de circa 40 ha pasune pentru o perioada de 15 ani si o chirie de 31 lei/ha/an, prin contractul de inchiriere inregistrat la Primaria Bahnea la nr. 2555/30.04.2009. In baza si a acestui contract, a solicitat in datele de 13.05.2009 si 27.04.2010 de la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) subventii pentru o suprafata totala  de 93,1 ha, in 2009, si de 91,66 ha in 2010. In urma primei cereri a obtinut in doua transe, in 26.11.2009 si 18.05.2010, suma de 55937,99 lei. In rechizitoriu se precizeaza ca, pentru o suprafata de pasune inchiriata de inculpat de la Eparhia Reformata a convenit o chirie de 28,9 euro/ha/an, ca pasunea de la Primarie a fost inchiriata sub acoperirea unei licitatii trucate, la care inculpatul nu a participat efectiv. Dar pentru infractiunile de fals si abuz in serviciu s-a dispus disjungerea cauzei, fiind cercetati membrii comisiei de licitatie.
In cursul judecatii, partea civila APIA a precizat in scris ca inculpatul a achitat integral debitul principal si accesoriile, si ca renunta la pretentiile civile (f. 20).
Instanta a pus in discutie incetarea procesului penal pentru infractiunea prevazuta de art. 18 ind. 1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen., in baza art. 74 ind. 1 coroborat cu art. 13 C. pen., la termenul de judecata din 21 iunie 2013. inculpatul a solicitat continuarea procesului in conformitate cu art. 13 C. pr. pen.
Instanta l-a audiat pe inculpat (f. 31 -32), care se apara pe doua linii: Pe de o parte, dedesubtul contractului de inchiriere nu exista nici un conflict de interese fiindca incheierea contractului   s-a facut in baza unei proceduri legale, care a tinut cont de interesul comunei si in care nu el, ci consiliul local a avut puterea finala de decizie. Pe de alta parte, nu a actionat cu intentie infractionala, ci cu buna credinta si in necunoasterea prevederilor legale relevante. Ambele aparari privesc in mod direct infractiunea de conflict de interese, dar  indirect si pe cea prevazuta de Legea nr. 78/2000, fiindca tind sa demonstreze ca actul de inchiriere pe care s-au bazat cererile sale de subventii era unul valabil, sau in orice caz asa l-a perceput el.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
In fapt:
Pasunile in discutie , denumite "Fanate" si "Coasta Glodului" au fost inchiriate de inculpatul J. I. de la Comuna Bahnea, jud. Mures, din anul 2007. Prin hotarare de consiliu local (HCL) in anii 2004, 2005 si 2006, taxele de pasunat s-au stabilit pentru respectivii ani la 20000 de lei vechi (2 lei) pe cap de ovina. Iar conform unei HCL din 2007, la aceste taxe se adauga pentru anul 2007 chiria de 25 de euro/ha/an.
In 2008, inculpatul a fost ales primar al comunei. In aceasta calitate, a initiat un proiect de HCL care prevedea organizarea unei licitatii pentru inchirierea pasunilor comunei. La licitatie, potrivit declaratiei sus-citate a  inculpatului, urma a se stabili un pret de pornire mai mare decat chiria care fusese anterior platita si o durata mai lunga a inchirierii, de 15 ani.
In urma acestei propuneri, s-au adoptat HCL nr. 31/30.09.2008 si nr. 40/27.11.2008, prin care s-a luat decizia scoaterii la licitatie a terenurilor, respectiv s-au aprobat caietul de sarcini si pretul de pornire. Licitatia s-a organizat pe parcursul a trei zile. In ambele hotarari, primarul comunei a fost imputernicit cu aducerea la indeplinire a hotararii. Initiatorul hotararilor a fost inculpatul, care a semnat Proiectele de hotarare si Expunerile de motive. In Expunerea de motive la a doua hotarare inculpatul propune un pret de pornire la licitatie de 30 lei/ha. Pretul de pornire a fost acceptat de Consiliul local. Dupa cum se observa, el era mai mic decat pretul stabilit in 2007.
Un alt act emis de inculpat a fost Dispozitia nr. 77/10.03.2009 de constituire a comisiei de licitatie.
Trupurile de pasune pe care le-a luat in chirie inculpatul au fost licitate in data de 19.03.2009, conform procesului verbal intocmit la aceeasi data. Conform declaratiei martorului V. S., care apare drept concurent al inculpatului pentru una dintre pasuni in procesul verbal, a avut loc o licitatie in data de 19 martie 2009, dar nu o competitie reala intre el si inculpat. Un alt participant la licitatie, K. I., arata ca nu mai stie daca inculpatul a participat sau nu la licitatie.
In urma desemnarii lui in calitate de castigator la licitatie, inculpatul a semnat contractul de inchiriere nr. 2555/30.04.2009, pentru suprafata de 40,31 ha pasune, pentru o perioada de 15 ani si o chirie de 31 lei/ha/an.
In cererea inregistrata la APIA la data de 13.05.2009, inculpatul a solicitat acordarea de subventii pentru o suprafata totala de 93,11 ha.
Anexat cererii, inculpatul a depus un formular tipizat, semnat de el. La punctul 2. al formularului, apare urmatoarea fraza: "Cunoscand ca falsul in declaratii se pedepseste conform art. 474 din Codul penal, datele inscrise in formularul de cerere de plata directa pe suprafata si in documentele anexate sunt reale, corecte, complete si perfect valabile." Formularul de declaratie este datat 6.05.2009.
A fost anexat cererii si contractul de inchiriere nr. 2555/30.04.2009 incheiat de inculpat cu Primaria com. Bahnea. De asemenea, inculpatul a depus contractul de arendare incheiat cu Eparhia Reformata din Ardeal. In acest din urma contract sunt trecute o suprafata totala de 41,47 ha, arenda de 1200 de euro pe an, in echivalent in lei, dar nu mai putin de 5000 de lei pe an, si durata contractului, de 5 ani (f. 98 - 101 vol. I dosar urmarire penala). Dupa cum se observa, chiria platita Primariei era de circa 3,5 ori mai mica decat cea platita Eparhiei.
Prin decizia de plata in avans nr. 2239978/26.11.2009, APIA a dispus plata in avans in contul inculpatului J. I. a sumei de 19552,08 lei. Prin decizia nr. 3343027/18.05.2010, APIA a dispus plata in contul inculpatului a sumei de 36385,81 lei. In cuprinsul acestor acte, se arata ca deciziile s-au luat in urma analizei cererii de plata dispusa de inculpat si a controalelor efectuate. Conform Adeverintei emise de Circumscriptia sanitar veterinara Bahnea inculpatul a avut in cursul anului 468 un numar de 468 de ovine. Martorul V. S. confirma ca inculpatul a folosit pasunile inchiriate.
Inculpatul a inregistrat o cerere de plata la APIA si in data de 27 aprilie 2010, pentru anul 2010, pentru o suprafata de 91,66 ha.
Cu ocazia solutionarii acestei cereri, o angajata a APIA, martora F. R., a observat amanuntul ca acelasi contract de inchiriere nr. 2555/30.04.2009, anexat cererii de catre inculpat, e semnat de el atat in calitate de primar, ca reprezentant al Primariei Bahnea, locatorul terenului, cat si de chirias. Potrivit martorei, nu stia sigur daca acest contract este in regula. A cerut un punct de vedere compartimentului juridic.  Raspunsul consilierului juridic a fost ca, avand in vedere si lipsa altor semnaturi pe contract, de exemplu a secretarului comunei, contractul este aparent nul si nu produce efecte. Ca urmare, precizand ca inculpatul "nu a dat declaratii sau prezentat declaratii/documente false/incomplete sau inexacte, ci documente nule" (f. 26 vol. II dosar urmarire penala), consilierul juridic si un sef de serviciu din cadrul APIA - Centrul judetean Mures au sesizat conducerea institutiei cu privire la suspiciunea savarsirii infractiunilor de conflict de interese si folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte  sau incomplete. Acordarea subventiei pe anul 2010 nu a mai fost autorizata.
Audiat in calitate de martor, secretarul comunei Bahnea, D. A., angajat cu studii superioare juridice, a aratat ca a avizat de legalitate contractul de inchiriere, ulterior depunerii unui exemplar din contract la APIA, din moment ce contractul s-a incheiat in urma unei licitatii organizata pe baza HCL. Precizeaza, totusi, ca nu a cunoscut prevederile legale privind conflictul de interese.
 Desi dintre suprafetele cu privire la care inculpatul a facut cererile de subventie doar pentru suprafata de 40,31 ha se pune problema nulitatii titlului, APIA, intr-o Opinie scrisa, considera, in urma aplicarii unui "procent de penalizare", ca intreaga suma de 55937,89 lei acordata inculpatului pentru anul 2009 este o plata necuvenita.
 Printr-un act incheiat in mod simetric cu sine insusi, inculpatul  a reziliat cu data de 4.01.2011 contractul de inchiriere nr. 2555/30.04.2009 (f. 129 vol. I dosar de urmarire penala).
Instanta concluzioneaza ca inculpatul, in calitate de primar al comunei Bahnea, a participat in mod activ la luarea deciziilor prin care s-a stabilit inchirierea pasunilor comunei si in urma acestor decizii, luate prin HCL, a semnat atat in calitate de reprezentant al locatorului cat si de chirias un contract prin care isi inchiria doua asemenea pasuni. Contractul i-a adus un folos material, pentru ca pretul locatiunii era mai bun decat cel cerut de alt locator, privat, Eparhia Reformata, ori decat comuna Bahnea printr-o precedenta HCL, iar durata contractului era mai lunga decat cea oferita de Eparhia Reformata (5 ani) sau de comuna prin precedenta HCL (un an); pentru ca i-a dat posibilitatea solicitarii si obtinerii, in virtutea detinerii si a respectivelor pasuni, a unor sume de bani cu titlu de plati directe in agricultura de la APIA; si pentru ca, mai general vorbind, i-a fost util exercitarii ocupatiei de fermier, din care isi obtinea o parte dintre venituri.
Contractul a fost folosit la APIA pentru obtinerea de plati directe avand ca sursa de finantare Fondul european pentru garantare in agricultura (FEGA), Fondul european pentru agricultura si dezvoltare rurala (FEADR), precum si fonduri din bugetul national, potrivit art. 4 alin. 2 din OUG nr. 125/2006.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul arata, in declaratia data instantei, ca nu a crezut ca poate exista vreo incompatibilitate intre calitatea de primar si cea de fermier. Instanta interpreteaza sensul acestei declaratii in sensul ca se refera la un conflict de interese, nu la o situatie de incompatibilitate, care nu este in discutie in speta. Cu ocazia ultimului cuvant, admite ca a urmarit sa faca un bine crescatorilor de animale, printre care se afla si el. Cu alte cuvinte, a urmarit si propriul folos. Dar precizeaza ca nu a urmarit un folos necuvenit. Prin caracterul cuvenit al folosului urmarit si obtinut, inculpatul pare sa inteleaga mai intai caracterul legal al actelor indeplinite. Din detaliile date in cuprinsul declaratiilor, referitoare la pretul de inchiriere, care nu ar fi fost nejustificat de mic, pare sa inteleaga si altceva: prin actele indeplinite nu a prejudiciat interesul comunei. Are in vedere atat interesul imediat, de a obtine un pret bun pentru pasunile inchiriate, cat si interesul superior al locuitorilor sai, slujit de dezvoltarea cresterii animalelor.
In ce priveste situatia de conflict de interese in care s-a aflat in legatura cu contractul de inchiriere, de lege lata problema  erorii nu se pune. Conflictul de interese este incriminat de o norma penala, iar nimanui nu ii este permis sa nu cunoasca legea penala (principiu care rezulta din prevederile art. 51 alin. 4 C. pen.). Instanta considera, totusi, utila analiza tezei erorii, intre altele avand in vedere ca elementele asupra carora ea ar purta se regasesc intre conditiile faptei ilicite sanctionate de art. 73 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 cu nulitatea absoluta a actului incheiat. Iar cunoasterea de catre inculpat a nulitatii actului de inchiriere i se imputa atunci cand este acuzat de infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte  sau incomplete.
Ca urmare, instanta a retinut urmatoarele, sub aspectul laturii subiective a faptelor:
Inculpatul a cunoscut ca, prin actele legate de inchirierea pasunilor, realizeaza un folos material pentru sine. Acest folos era constituit, in conceptia inculpatului, de posibilitatea obtinerii de subventii in cuantum considerabil de la APIA, ceea ce rezulta din  declaratia sa de faptuitor si din succesiunea rapida a actelor: Aproape imediat dupa inchiriere, a depus cererea de subventie. Folosul material mai era constituit din valoarea relativ mica a chiriei. Ca fermier, inculpatul cunostea ca un alt locator i-ar fi putut cere o chirie mai mare, dovada fiind contractul cu Eparhia Reformata. Ca primar stia ca, in 2007, se stabilise prin HCL o chirie de asemenea mai mare. Instanta nu omite imprejurarea ca odata cu pretul putea varia si calitatea pasunii, dar retine ca nu exista vreo proba sau vreun indiciu privind o scadere la fel de dramatica precum cea a chiriei intre calitatea pasunilor din 2007 fata de cea din 2009, sau  intre calitatea pasunilor Eparhiei reformate fata de cea a  pasunilor Primariei.  In fine, folosul material obtinut era dat de siguranta ca pe o durata de 15 ani se va putea folosi de pasune. Imprejurarea ca, la randul lui, a platit sume de bani cu titlu de chirie nu putea reprezenta pentru inculpat un motiv sa creada ca prin inchirierea pasunilor nu dobandea nici un folos. Asa cum am aratat, chiria era mai mica decat cea datorata in alte cazuri. In plus, daca nu ar fi constientizat ca obtine un folos, nu se explica ce alt mobil a avut inculpatul pentru a inchiria pasunile. Nici din declaratia lui, nici din alte probe nu rezulta ca inchirierea a reprezentat un act de marinimie fata de locator. 
Inculpatul a cunoscut ca, legat de aceleasi acte, interesul lui este in conflict cu interesul comunei.
Conflictul de interese pe care art. 253 1 C. pen. il are in vedere nu este dat de imprejurarea ca interesului public i se aduce un deserviciu exact proportional cu servirea interesului personal. Functionarul public poate pretinde ca interesul sau personal corespunde celui general, fara ca prin aceasta sa contrazica existenta conflictului de interese, cat timp luarea in consideratie si a interesului personal creeaza un risc real al influentarii conduitei sale in exercitarea atributiilor ce-i revin, atributii care sunt subintinse de obligatia de satisfacere a interesului public.
Inculpatul a stiut ca exista riscul ca interesul personal sa ii influenteze comportamentul in calitate de primar. Aici, instanta are in vedere caracterul eronat al tezei ca inculpatul a actionat fara marja de manevra, ci pentru a se supune hotararilor consiliului local. Observa, mai intai, ca el a fost initiatorul hotararilor. Constata mai apoi ca, dupa emiterea lor, desi in calitate de primar era obligat sa inchirieze pasunile fermierilor care le obtinusera la licitatie, in calitate de fermier nu era obligat nici sa participe la licitatie, si nici sa semneze contractul dupa ce a participat. In ambele calitati, manifestarile sale de vointa au fost libere, neafectate de vreo cauza care sa inlature caracterul penal al faptei.
Inculpatul a cunoscut si ca, in fata acestui conflict, are o obligatie fie de inactiune, fie de informare mai amanuntita asupra consecintelor actiunii. Instanta are in vedere aici calitatea sa speciala, de primar, care presupune o familiaritate mai mare cu prevederile legale relevante decat cea a omului obisnuit (pentru un rationament similar, a se vedea Curtea Europeana a Drepturilor Omului, hotararea din cauza Soros c. Frantei, 2011). Are in vedere si elemente concrete: Martorul V. S., viceprimarul comunei, a declarat ca el nu a participat la licitatie fiindca el este cinstit. Inculpatul insusi, in 2003, s-a retras din functia de primar pentru a se ocupa de activitati ale unei societati comerciale legate de aceeasi activitate a cresterii animalelor, potrivit referatului de evaluare. Din comparatia cu situatia martorei F. R. rezulta, intr-adevar, ca inculpatul nu a cunoscut prevederile legale concrete privind conflictul de interese. Din probele dosarului mai rezulta insa ca, la fel ca martora, a avut cunostinta despre posibilitatea existentei unui conflict de interese. Spre deosebire de martora, a ales sa nu se informeze mai in amanunt. Este adevarat ca martorul D. A., secretarul comunei, a aplicat dupa depunerea contractului de inchiriere la APIA avizul de legalitate pe exemplarul din contract ramas la Primarie, conform propriei declaratii. Dar aceasta avizare nu putea tine, inclusiv in conceptia inculpatului, loc de o informare prealabila si expresa asupra prevederilor legale in materia conflictului de interese.
In concluzie, instanta retine ca, desi inculpatul nu a cunoscut in mod concret dispozitiile legale care sanctioneaza conflictul de interese, a cunoscut ca este posibil ca incheierea unui contract cu sine insusi sa fie interzisa, si a ales sa nu se informeze in detaliu.
Mai retine ca, in ce priveste dispozitiile art. 253 1 C. pen. care incrimineaza infractiunea de conflict de interese, oricum necunoasterea lor nu inlatura caracterul penal al faptei, potrivit dispozitiilor inca in vigoare ale Codului penal.
Ca urmare, in drept, fapta inculpatului de a semna atat in calitate de primar al comunei Bahnea, reprezentant al locatorului, cat si in calitate de chirias, contractul de inchiriere a pasunilor nr. 2555/30.04.2009, contract intocmit in baza unor hotarari de consiliu local pe care inculpatul le-a initiat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese prev. de art. 253 1  C. pen.
In schimb, declaratia lui facuta APIA, cu referire inclusiv la acest contract, ca "datele inscrise in formularul de cerere de plata directa pe suprafata si in documentele anexate sunt reale, corecte, complete si perfect valabile", nu intruneste nici latura obiectiva, nici pe cea subiectiva a infractiunii prevazuta de art. 18 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen..
Continutul constitutiv al acestei infractiuni este urmatorul: Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.
Legiuitorul nu incrimineaza folosirea de documente nule, ci de documente false. Cum distinctia dintre cele doua notiuni este una sensibila, in discutie ramane folosirea unei declaratii necorespunzatoare adevarului.
Ceea ce nu ar corespunde adevarului este ca datele inscrise in contractul de inchiriere nr. 2555/30.04.2009 ar fi perfect valabile. Ele nu ar fi valabile, deoarece contractul este lovit de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor art. 76 alin. 1, 2 din Legea nr. 161/2003. Aceste dispozitii sunt urmatoarele:
 (1) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale de gradul I.
 (2) Actele administrative emise sau actele juridice incheiate ori dispozitiile emise cu incalcarea obligatiilor prevazute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
Dupa cum se observa, premisele nulitatii absolute a contractului incheiat in conditii de conflict de interese sunt asemanatoare cu elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese. Pentru aceleasi argumente ca acelea utilizate pentru analiza infractiunii, instanta considera ca acest act este lovit de nulitate absoluta.
Totusi, declaratia inculpatului din formularul inregistrat la APIA nu priveste validitatea sau nulitatea contractului de inchiriere folosit, ci valabilitatea datelor inscrise in cuprinsul lui. Necesitatea darii acestei declaratii a izvorat din art. 7 alin. 1 lit. c din OUG 125/2006, potrivit caruia una dintre conditiile pentru acordarea platilor directe in agricultura este ca solicitantii sa treaca in cerere si in actele anexate date reale, complete si perfect valabile.
Distinctia dintre validitatea unui contract si valabilitatea datelor inscrise in cuprinsul lui decurge, mai intai, din sensul literar al cuvintelor folosite: Daca, in limba romana, se doreste oferirea de asigurari asupra validitatii unui contract, se afirma ca acel contract este valid, sau ca nu este nul. Nu se afirma ca datele inscrise in cuprinsul lui sunt perfect valabile. Daca s-ar alege o asemenea varianta de exprimare, ea ar parea utilizatorului obisnuit al limbii una fortata.
Distinctia decurge si din principiile dreptului, fiindca validitatea sau nulitatea unui act juridic afectat de nulitate, chiar absoluta, se stabilesc prin hotararea prin care o instanta de judecata decide asupra nulitatii lui. Nici Codul civil si nici Codul de procedura civila in vigoare la data faptelor nu admiteau institutia "inexistentei" sau a "nulitatii de plin drept" a actelor juridice. Nulitatea trebuia sa fie constata de  o instanta. Pana la constatarea instantei, aprecierea unei persoane asupra validitatii unui document nu putea constitui decat o opinie juridica, si legiuitorul roman nu  a dorit, prin art. 18 1 din legea nr. 78/2000, sa incrimineze opiniile juridice incorecte.
Ca urmare, instanta retine ca declaratia semnata de inculpat ca "datele inscrise in formularul de cerere de plata directa pe suprafata si in documentele anexate sunt reale, corecte, complete si perfect valabile" nu constituie o declaratie falsa, inexacta sau incompleta in sensul art. 18 1 din legea nr. 78/2000.
Chiar daca practica judiciara va favoriza o interpretare contrara a sintagmelor amintite in paragraful precedent, care sa le faca sa coincida, ea nu ar putea avea efect retroactiv pentru a se aplica si inculpatului care nu a putut, in mod rezonabil, sa prevada o asemenea interpretare a textului legal. Speta este diferita, din acest punct de vedere, de cea din cauza Soros c. Frantei, sus-citata, fiindca acolo discutia purta asupra concretizarii unor termeni generali, pe cand aici asupra corectarii unor termeni pretins defectuosi folositi de legiuitor. Ca urmare, nu s-ar putea retine ca inculpatul a actionat cu intentie infractionala.
Mai concret, aceasta intentie lipseste si pentru ca inculpatul, asa cum s-a aratat, desi banuia ca incheierea unui contract cu sine insusi ar putea fi interzisa de lege, nu cunostea in mod concret sanctiunea prevazuta de lege, a nulitatii absolute, la fel cum nu au cunoscut-o secretarul primariei si functionarii APIA. Asa fiind, chiar in aceasta interpretare extensiva a textului de incriminare, fapta inculpatului nu intruneste conditiile laturii subiective a infractiunii.
Prin urmare, instanta il va achita in baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d cu aplicarea art. 13 alin. 2 C. pr. pen. pentru savarsirea infractiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte  sau incomplete prevazuta de art. 18 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., intrucat actele savarsite nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii.
La individualizarea pedepsei pentru infractiunea de conflict de interese, va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C. pen., intre care folosul insemnat dobandit de inculpat in urma comiterii infractiunii, de ordinul zecilor de mii de lei. Acest ordin de marime ramane chiar daca la calculul folosului nu se are in vedere intreaga suma dobandita, 55937,99 lei ci doar partea "necuvenita" din acest folos, respectiv ceva mai putin de jumatate din suma aratata, proportional cu suprafata obtinuta de inculpat in conditii de conflict de interese. Instanta ia in consideratie si faptul ca, in scopul dobandirii acestui folos, inculpatul a facut sa planeze suspiciuni rezonabile asupra unei proceduri de licitatie care a implicat un numar ridicat de cetateni ai comunei. Instanta are in vedere declaratiile referitoare la caracterul trucat al licitatiei, care constituie temeiuri pentru aceste suspiciuni. Nu se pronunta prin aceasta asupra caracterului fondat sau nu al suspiciunilor, ci doar asupra caracterului lor rezonabil. Aceasta, intrucat scopul incriminarii conflictului de interese este evitarea chiar si numai a aparentei ca interesul personal influenteaza in mod negativ activitatea functionarilor publici. Pe de alta parte, are in vedere lipsa antecedentelor penale si comportamentul in general bun al inculpatului in societate, relevat de referatul de evaluare. De asemenea, are in vedere imprejurarea ca inculpatul a reparat prejudiciul cauzat. Prejudiciul a fost cauzat direct de fapta prevazuta de Legea nr. 78/2000, dar atitudinea inculpatului este relevanta si pentru infractiunea de conflict de interese, deoarece indica dorinta acestuia de reintrare in legalitate si influenteaza concluzia instantei asupra perspectivelor sale de reintegrare sociala.
Ca urmare, il va condamna  la pedeapsa inchisorii in limitele speciale. Apreciind, fata de circumstantele personale ale inculpatului, sus-amintite, ca scopul preventiv al pedepsei poate fi atins si fara privarea de libertate a inculpatului, va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, in baza art. 86 1, 86 2 C. pen.
In conformitate cu prevederile art. 71 C. pen. ii va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsa accesorie pe durata executarii pedepsei principale drepturile prevazute de art. 64  lit. a teza a II-a, b C. pen. si ii va interzice aceleasi drepturi cu titlu de pedeapsa complementara pe durata maxima, avand in vedere dispozitiile art. 253 1 alin. 1 teza ultima C. pen.
In baza art. 71 alin. 5  C. pen. executarea pedepsei accesorii se suspenda la fel ca executarea pedepsei inchisorii, urmand ca pedeapsa complementara sa se execute numai in cazul anularii sau revocarii suspendarii.
In conformitate cu prevederile art. 863 alin. 1 C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de incercare sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a)Sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Mures, la datele fixate de acest Serviciu;
b)Sa anunte acestui Serviciu in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c)Sa comunice si sa justifice acestui Serviciu schimbarea locului de munca;
d)Sa comunice acestui Serviciu informatii de natura a da posibilitatea controlarii mijloacelor lui de existenta.
In conformitate cu prevederile art.359 C. pr. pen. va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 84 ind.  4 C. pen. referitoare la revocarea suspendarii executarii pedepsei in cazul savarsirii altei infractiuni in termenul de incercare, precum si in cazul nerespectarii masurilor de supraveghere stabilite de instanta.
In latura civila, va constata renuntarea la actiunea civila a partii civile Agentia de Plati si Interventie in Agricultura.
In baza art. 14 alin. 3 lit. a, art. 348 C. pr. pen. si art. 76 alin. 1, 2 din Legea nr. 161/2003 va dispune desfiintarea totala a contractului de inchiriere inregistrat la Primaria Bahnea cu nr. 2555/30.04.2009, incheiat de inculpat cu sine insusi in calitate de primar al Comunei Bahnea. Are in vedere dispozitiile art. 348 C. pr. pen.: Instanta, chiar daca nu exista constituire de parte civila, se pronunta asupra repararii pagubei materiale si a daunelor morale in cazurile prevazute in art. 17, iar in celelalte cazuri numai cu privire la restituirea lucrului, desfiintarea totala sau partiala a unui inscris si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii.
Din textul legal nu rezulta necesitatea citarii ambilor semnatari ai unui contract, asa cum sustine aparatorul inculpatului. Ea nu este impusa in speta de cerintele procesului echitabil, fiindca celalalt semnatar al contractului este acelasi cu primul semnatar, si anume inculpatul. El are si la acest moment calitatea de primar al comunei Bahnea . In plus, comuna nu este prejudiciata prin desfiintarea actului, ceea ce rezulta din argumentele infatisate atunci cand s-a analizat problema, daca inculpatul a dobandit un folos material prin semnarea lui. Desfiintarea nu este lasata fara obiect de rezilierea in anul 2011 a contractului, fiindca regimul ei se apropie de cel al unei nulitati, nu al unei rezilieri. Instanta a preferat sanctiunea prevazuta de Codul de procedura civila, desfiintare, inaintea celei prevazute de Legea nr. 161/2003, constatarea nulitatii, intrucat, pentru ceea ce intereseaza aici, dispozitiile Codului de procedura penala au caracter special si derogatoriu de la dispozitiile legii civile.
In baza  art. 191 alin. 1 si art. 192 alin. 3  C. pr. pen. a fost obligat inculpatul sa plateasca statului jumatate din suma de 930 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 50 de lei reprezenta 25% din onorariul avocatului din oficiu, desemnat de Barou inaintea infatisarii avocatului ales, si se va avansa Baroului Mures din fondurile Ministerului Justitiei.