a) Asocierea pentru savarsirea de infractiuni. Dezincriminare b) Detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori. Elemente constitutive

Ca efect al intrarii in vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, este dezincriminata fapta a doi inculpati de a se asocia in vederea savarsii de infractiuni.
Fapta de a procura, detine, adapta si de a incerca valorificarea de echipamente, inclusiv hardware si software, cu scopul cunoscut de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 25 din Legea nr. 365/2002 (art. 314 alin. 2 C. pen.)
C. pen. din 1969, art. 323
Legea nr. 365/2002, art. 25
Legea nr. 187/2012, art. 107 pct. 2
C. pen., art. 4, art. 367, art. 314
Prin sentinta penala nr. 131 din 7 octombrie 2013 Tribunalul Mures dispune, in dosarul nr. 5337/102/2011, dupa cum urmeaza:
In baza art.  25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal si cu retinerea art. 74 alin. 1 litera a din Codul penal si a art. 76 alin. 1 litera e din Codul penal, condamna pe inculpatul P. S. O. la pedeapsa de 5 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de detinere de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica in forma continuata (doua acte materiale).
In baza art. 323 alin. 1 si 2 din Codul penal, cu retinerea art. 74 alin. 1 litera a din Codul penal si a art. 76 alin. 1 litera c din Codul penal, condamna pe acelasi inculpat P. S. O. la pedeapsa de 5 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni.
In baza art. 33 litera a si a art. 34 litera b din Codul penal, inculpatul P. S. O. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 luni inchisoare.
In baza art. 88 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicata inculpatului perioada retinerii si a arestarii preventive, respectiv de la data de 12 februarie 2010 pana la data de 1 martie 2010.
In baza si in conditiile art. 71 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 litera a, teza a II-a, si b din Codul penal, ca pedeapsa accesorie.
In temeiul art. 81 alin. 1 din Codul penal suspenda conditionat executarea pedepsei mentionata mai sus pe un termen de incercare de 2 ani si 5 luni, stabilit potrivit prevederilor art. 82 din Codul penal.
Potrivit art. 359 din Codul de procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor a caror nerespectare au ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute de art. 83 din Codul penal.
In temeiul art. 71 alin. 5 din  Codul penal constata ca este suspendata si executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
In baza art.  25 din Legea nr. 365/2002 cu retinerea art. 74 alin. 1 litera a din Codul penal si a art. 76 alin. 1 litera e din Codul penal, condamna pe inculpatul I. B. la pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de detinere de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica.
In baza art. 323 alin. 1 si 2 din Codul penal, cu retinerea art. 74 alin. 1 litera a din Codul penal si a art. 76 alin. 1 litera c din Codul penal, condamna pe acelasi inculpat I. B. la pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni.
In baza art. 33 litera a si a art. 34 litera b din Codul penal, inculpatul I. B. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 luni inchisoare.
In baza art. 88 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicata inculpatului perioada retinerii si a arestarii preventive, respectiv de la data de 11 februarie 2010 pana la data de 3 martie 2010.
In baza si in conditiile art. 71 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 litera a, teza a II-a, si b din Codul penal, ca pedeapsa accesorie.
In temeiul art. 81 alin. 1 din Codul penal suspenda conditionat executarea pedepsei principale mentionata mai sus pe un termen de incercare de 2 ani si 3 luni, stabilit potrivit prevederilor art. 82 din Codul penal.
Potrivit art. 359 din Codul de procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor a caror nerespectare au ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute de art. 83 din Codul penal.
In temeiul art. 71 alin. 5 din  Codul penal constata ca este suspendata si executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
In temeiul art. 118 alin. 1 literele a, b si c din Codul penal dispune confiscarea speciala a tuturor componentelor supuse constatarii tehnico-stiintifice de catre  Institutul pentru Tehnologii Avansate, aflate in prezent in custodia B.C.C.O. Tg-Mures.
In temeiul art. 191 alin. 2 din Codul de procedura penala obliga inculpatii la plata sumei de 10.570 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 10.000 lei provine din faza de urmarire penala, dupa cum urmeaza:
- pe inculpatul P. S. O. la plata sumei de 5.500 lei.
- pe inculpatul I. B. la plata sumei de 5.070 lei.
In motivare, Tribunalul arata ca:
Din coroborarea probelor administrate in cauza rezulta suficiente elemente care sa contureze vinovatia inculpatilor cu privire la parte din acuzele care li se a duc.
In acest sens pot fi invocate:
- rezultatele prinderii in flagrant a inculpatilor in timp ce incercau sa valorifice unele dispozitive, ocazie cu care ambii inculpati au incercat sa fuga (si acest fapt aceasta dovedeste ilicitul activitatilor lor) iar in portbagajul autoturismului cu care era inculpatul P. S. O. au fost identificate dispozitive electronice, printre care si un dispozitiv MSR V007, despre care se mentioneaza ca este compatibil cu ISO 7813, in portbagajul autoturismului cu care era inculpatul I. B., alte dispozitive electronice, iar in borseta inculpatului I. B. a fost descoperit un dispozitiv apt, conform constatarii tehnico-stiintifice, sa fie folosit la citirea si stocarea datelor de pe banda magnetica a cartilor de credit deplasate in vecinatatea capului magnetic.
- declaratiile initiale ale inculpatilor din cursul urmaririi penale, cu precizarea ca declaratiile de recunoastere ale inculpatilor se coroboreaza intre ele si cu ceea ce se mentioneaza la punctul 22 din raportul de constatare tehnico-stiintifica realizat de Institutul pentru Tehnologii Avansate, respectiv ca: dispozitivul reprezentand proba nr. 9 (cel identificat in borseta inculpatului I. B. cu ocazia prinderii in flagrant de la Sighisoara), permite citirea si stocarea datelor de pe banda magnetica a cartilor de credit deplasate in vecinatatea capului magnetic. Datele identificate in memoria dispozitivului contin mai multe inregistrari, foarte probabil, codificate prin programul pe care-l ruleaza microcontrolerul din montaj. In lipsa acestei aplicatii, datele nu au putut fi decodificate pentru a putea preciza daca au o structura similara cu informatiile bancare.
De asemenea, aceleasi declaratii se coroboreaza cu ceea ce se mentioneaza in acelasi raport la punctul 23, respectiv ca probele 10 si 12 reprezinta doua bucati din plastic de forma dreptunghiulara, prevazute cu o fanta centrala cu dimensiunile aproximative ale fantelor de introducere a cardurilor bancare la echipamentele de tip ATM se afla in etapa de prelucrare mecanica si urmau sa fie echipate, foarte probabil, cu montaje electronice de tipul celui identificat in proba nr. 9.
- aspectele reiesite din interceptarile convorbirilor telefonice, in care se discuta frecvent despre MSR 206, despre cererea mare de astfel de dispozitive de la Constanta, despre o "pisicuta", despre ceva de filmat, denumit "ochi".
- cu precadere, interceptarile convorbirilor telefonice dintre inculpatul P. S. O. cu investigatorul sub acoperire cu numele de cod "D. P.", inclusiv mesajele trimise.
De precizat ca, din continutul acestor convorbiri nu reies sub nici o forma aspecte de provocare din partea investigatorului sub acoperire. Acesta a solicitat voalat ceva iar inculpatul a achiesat si s-a angajat sa-i procure acel ceva.
- concluzia expertului desemnat sa efectueze o expertiza tehnica in cauza, potrivit careia cel putin unul din dispozitivele descoperite la inculpati era apt pentru a fi folosit la compromiterea bancomatelor, diferenta intre dimensiunile fantei unui bancomat si ale fantei dispozitivului in cauza fiind de 2 mm, ceea ce se putea ajusta prin diverse procedee mecanice.
Referitor la sustinerea ca inculpatii au detinut doar dispozitive tip MSR 206 si nu tip MSRE 206, aceasta nu este reala, intrucat specialistii care au efectuat constatarea tehnico- stiintifica, desi au prezentat in fotografie un dispozitiv ce avea inscris pe el MSRE 206, atunci cand l-au descris au mentionat despre MSR 206 sau l-au denumit cand MSRE 206 cand MSR 206. De aici s-a nascut probabil confuzia.
Legat de acelasi aspect de remarcat ca si expertul a aratat ca dispozitivul MSRE 206 este complet compatibil cu dispozitivul MSR 206 (fila 127, dos. instantei, vol. I). Mai mult expertul a aratat ca dispozitivele MSRE sunt compatibile ISO 7813, specific cardurilor bancare conform sustinerilor inculpatului P. S. O.
Declaratiile din cursul urmaririi penale ale inculpatilor au fost luate in prezenta aparatorilor, in mai multe runde, situatie in care este neplauzibila exercitarea unor presiuni psihice si fizice de o asemenea intensitate incat inculpatii sa fie determinati sa se autoacuze.   
Este adevarat ca, desi, in esenta, asa cum s-a aratat mai sus, intentia inculpatilor de a procura, modifica, adapta, detine, valorifica si a incerca valorificarea unor dispozitive care sa serveasca la falsificarea instrumentelor de plata electronice este dovedita, totusi nu pot fi trecute cu vederea unele deficiente care determina aceasta instanta sa aprecieze ca amploarea activitatilor infractionale nu a fost chiar cea prezentata in actul de acuzare, iar ca acte materiale ale infractiunii sub forma continuata nu ar putea fi retinute decat doua in ceea cel priveste pe inculpatul P. S. O. si doar unul in ceea ce-l priveste pe inculpatul I. B., din cele cinci mentionate in rechizitoriu si precizate printr-o declaratie de catre procurorul de sedinta.
Aceste acte materiale se refera doar la actiunile inculpatului P. S. O. legate de primirea, la data de 29 septembrie 2009, a unui colet din China, prin intermediul martorului B. C., colet in care se aflau dispozitive electronice tip cititoare de carduri si la actiunile ambilor inculpati din data de 11 februarie 2010 de la Sighisoara, ocazie cu care acestia au incercat sa-i vanda investigatorului sub acoperire cu numele de cod "D. P." un dispozitiv de citit datele inscrise pe cardurile bancare si alte echipamente cu ajutorul carora sa se poata afla codurile PIN tastate de clienti la bancomate.
Celelalte presupuse acte materiale, care s-ar fi comis la datele de 13 octombrie 2009, una din zilele lunii noiembrie 2009 si 9/10 decembrie 2009, nu reies decat din declaratiile din cursul urmaririi penale ale inculpatilor si din interpretarea data de organele de urmarire penala continutului unor convorbiri telefonice interceptate si inregistrate, probe absolut insuficiente pentru a concluzia asupra vinovatiei inculpatilor.
Prima instanta trateaza pe larg deficientele urmaririi penale, dar concluzioneaza ca toate aceste inadvertente nu sunt de natura a schimba natura infractionala a actiunilor ambilor inculpati din data de 11 februarie 2010 si a inculpatului P. S. O.din data de 29 septembrie 2009, pentru ca s-a stabilit clar ca acestia au achiesat la propunerea investigatorului sub acoperire de a-i furniza intregul echipament necesar compromiterii unui bancomat si falsificarii instrumentelor de plata electronica, aprovizionandu-se, detinand si adaptand in acest scop unele dispozitive, printre care si cele de tip MSR 206, MSRE 206 si MSR V007.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Targu Mures si inculpatii P. S. O. si I. B.
In motivarea scrisa, precizata oral dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, Parchetul a aratat ca asocierea in vederea savarsirii de infractiuni nu mai este prevazuta de legea penala, fiind dezincriminata prin dispozitiile Legii nr. 187/2012. In privinta infractiunii de detinere de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronice, in forma continuata, a aratat ca se impune schimbarea incadrarii juridice din dispozitiile art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal in dispozitiile art. 314 alin. 2 din noul Cod penal unde se arata fabricarea, primirea, detinerea sau transmiterea de echipamente , inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica, iar in editia noului Cod penal pe care o detine, cu privire la reglementarile anterioare. A solicitat instantei sa dispuna in sensul majorarii cuantumului pedepselor.
Inculpatii au aratat ca sentinta de condamnare este netemeinica si nelegala.
Apelurile sunt fondate, pentru urmatoarele considerente:
In cauza sunt suficient probate cel putin unele dintre actele materiale de detinere de echipamente, si anume actele ambilor inculpati din data de 11 februarie 2010 si cel al inculpatului P. S. O. din data de 29 septembrie 2009, potrivit argumentarii primei instante, pe care instanta de apel si-o insuseste.
In ambele situatii, echipamentele detinute au fost observate in mod nemijlocit de catre organele de cercetare.
In cazul echipamentelor primite de inculpatul P. S. prin intermediul lui B. C. in 29.09.2009, echipamentele au fost descrise in procesul verbal de constatare al Politiei de Frontiera a Aeroportului Cluj Napoca, si pot fi observate in fotografiile depuse la dosar. Tot prin proces verbal s-a constatat in mod nemijlocit predarea echipamentelor de catre sus-numit inculpatului.
Echipamentele gasite asupra inculpatilor si in autoturismele lor in data de 11.02.2010 au fost observate nemijlocit de organele de urmarire din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Mures si IPJ Mures, descrise in procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante din data de 11.02.2010, ridicate si depuse la dosar.
Este adevarat ca procesul verbal de flagrant a fost semnat de un procuror necompetent in cauza. Dar, la fel, el a fost semnat si de politisti, iar potrivit art. 213 din Codul de procedura penala atunci in vigoare organele de cercetare erau obligate sa efectueze actele de cercetare in cazuri urgente. Constatarea unei infractiuni flagrante era un act urgent, fiindca daca nu ar fi fost facuta imediat nu ar mai fi putut fi facuta.
Ca urmare, detinerea echipamentelor este, cel putin in cele doua cazuri, indiscutabila.
Principalul punct de divergenta intre acuzare si aparare este daca detinerea s-a facut cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica.
Sub acest aspect, argumentele primei instante sunt pertinente si suficiente, atat sub aspectul intentiei inculpatilor la momentul actelor de detinere cat si in ce priveste constatarea ca echipamentele erau apte pentru a fi folosite la compromiterea bancomatelor. Instanta de apel isi insuseste sub acest aspect motivarea primei instante.
Avand in vedere si argumentele invocate de inculpati in apel, face urmatoarele precizari:
Autorizarea si activitatea investigatorului sub acoperire s-au facut in conditii legale. O prima observatie este ca autorizarea a fost data de Parchetul de pe langa Tribunalul Mures inainte de extinderea cercetarilor pentru asocierea in vederea savarsirii de infractiuni, cu alte cuvinte de catre procurorul competent la acea data.
A doua observatie este ca autorizarea si activitatea investigatorului nu intrunesc elementele provocarii politienesti, din moment ce acestea au avut loc dupa constatarea primului act infractional, cel din 29.09.2009.
La fel, au fost in mod legal autorizate interceptarea si inregistrarea convorbirilor dintre inculpati si investigatorul sub acoperire. E-mail-urile aflate deja  in posesia investigatorului nici nu intra, de altfel, sub incidenta formalitatilor privind interceptarea (ci constituie inscrisuri ce pot servi ca mijloc de proba, in sensul art. 97 si 224 ind. 3 din vechiul Cod de procedura penala), ca urmare si acestea sunt probe legale. Ele sunt concludente sub aspectul vinovatiei inculpatilor. Din cuprinsul lor rezulta caracaterul in mod constient ocult al activitatilor inculpatilor, care isi iau masuri spre a nu fi prinsi de "gabori".
In ce priveste sustinerile inculpatilor ca echipamentele detinute nu puteau servi la falsificarea cardurilor bancare, acestea sunt simple opinii care, fie ele si sustinute cu argumente tehnice avansate de inculpati, ambii persoane cu pregatire in materie, nu pot avea intaietate in fata probelor stiintifice: constatarea tehnico-stiintifica si expertiza tehnica. In ambele se arata ca, desi nu constituiau in sine aparate de falsificat instrumente de plata electronica, ele se puteau constitui in componente in fabricarea unor asemenea echipamente. In acest sens sunt concluziile constatarii si constatarile expertizei, ca dispozitivele MSRE sunt compatibile standardului ISO 7813 privitor la tranzactiile financiare cu carduri, ca dispozitivul MSRE 206 poate citi si scrie mai multe tipuri de carduri, intre care carduri bancare, ca unul dintre dispozitive era de tip skimming si putea fi folosit ca "gura de bancomat".
Ca urmare, ele serveau la falsificarea instrumentelor de plata electronica, in sensul art. 25 din Legea nr. 365/2002. Actualmente, infractiunea este prevazuta de art. 314  alin. 2 Noul Cod penal. Dar, in conformitate cu prevederile art. 5 Cod penal referitoare la aplicarea legii mai favorabile, cererea Ministerului Public de schimbare a incadrarii juridice in dispozitiile noului Cod penal este neintemeiata, deoarece noua lege prevede o pedeapsa mai severa. In cauza se va aplica art. 3 alin. 2 din Legea  nr. 187/2012, care reglementeaza situatia in care legea noua incrimineaza fapta sub o alta denumire.
Pedepsele aplicate inculpatilor pentru comiterea infractiunii nu mai pot fi reduse, in conditiile in care oricum au fost reduse de prima instanta sub minimul special.
Nu se justifica, insa, nici majorarea lor. Este adevarat ca, daca acuzatiile aduse ar fi fost in totalitate retinute de instanta, s-ar fi impus retinerea unei perseverente infractionale deosebite a inculpatilor si majorarea pedepselor pe masura periculozitatii lor. Dar nu au putut fi retinute toate acuzatiile, asa cum arata si prima instanta, din cauza unor deficiente intervenite in cursul urmaririi penale. Intre acestea, instanta de recurs remarca administrarea unor probe intre data extinderii cercetarilor pentru o infractiune care atragea competenta altui Parchet si data declinarii competentei. Aceste probe, printre ele declaratii ale inculpatilor, sunt administrate nelegal si nu pot fi folosite. Exceptia o constituie probele care fusesera anterior autorizate, precum si constatarea, in conditii de urgenta, a infractiunii flagrante, potrivit celor de mai sus.
In ce priveste  infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni prevazuta de art. 323 alin. 1 si 2 din Codul penal din 1969, se impune in baza art. 396 alin. 5 rap. la art.  16 alin. 1 lit. b teza I Cod pr. pen. cu aplic. art. 4 Cod penal si art. 3 alin. 1 din Legea  nr. 187/2012 achitarea inculpatilor P. S. O. si I. B. pentru comiterea ei, ca urmare a dezincriminarii faptei in conditiile, referitoare inclusiv la numarul participantilor (numai doi), in care a fost comisa. Intrucat  in cauza este dezincriminarea faptei, nu schimbarea incadrarii ei, cererea formulata de inculpatul I. B. de schimbare a incadrarii juridice a faptei in dispozitiile art. 367 Cod penal este neintemeiata.
Au fost inlaturate din sentinta atacata, ca urmare a achitarii pentru una dintre cele doua infractiuni, dispozitiile privind contopirea pedepselor aplicate inculpatilor.
In baza art. 274 alin.1, 2 si art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. vor fi reduse, corespunzator achitarii pentru una dintre infractiuni, sumele cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in faza urmaririi penale si in prima instanta la care inculpatii au fost obligati. Instanta apreciaza ca sumele avansate pentru cercetarea asocierii in vederea savarsirii de infractiuni au o proportie redusa in ansamblul cheltuielilor, care au fost avansate in principal pentru cercetarea detinerii de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica.
Pentru aceste considerente, instanta a admis in baza art.  421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. apelurile declarate, a desfiintat in parte sentinta atacata si in rejudecare a dispus potrivit celor de mai sus.
In baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat in apel au ramas in sarcina acestuia.