Contencios administrativ. Actul administrativ.

Contencios administrativ. Actul administrativ.
- art. 2 lit. c din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Raspunsul institutiei publice la petitiile prin care sunt semnalate aspecte legate de desfasurarea activitatii la nivelul entitatii respective nu da nastere, nu modifica si nu stinge raporturi intre petitionar si institutia respondenta, astfel ca nu este un act administrativ in sensul art. 2 alin.1 lit. c din Legea 554/2004, ci reprezinta o corespondenta administrativa, neputand face obiectul controlului de legalitate din partea instantei de contencios administrativ.

Decizia nr. 1548 din 6 octombrie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si Fiscal Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub numarul 2972/105/2009, reclamanta SV prin mandatar UDS, a chemat in judecata paratii Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova, A.P. si Agentia Domeniilor Statului Ploiesti, ANCPI Bucuresti, Primaria Orasului Boldesti Scaieni - prin primar si OD- director la ADS Prahova, solicitand instantei de judecata sa dispuna anularea adeverintei cu nr. 4263/22.06.2007, plata daunelor in cuantum de cate 100.000 lei  de catre paratii Primaria Orasului Boldesti Scaieni, ANCPI si ADS, plata daunelor  in cuantum de  cate 100.000 lei  de catre paratii Primarul Orasului Boldesti Scaieni, PA   si OD.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in adeverinta mai sus aratata  s-a sustinut ca terenul din tarlaua 37, parcela 1615 in localitatea Boldesti Scaieni, judetul Prahova, ar fi in patrimoniul statului (administrat de ADS si inventariat la SC ROVIT VALEA CALUGAREASCA SA). Titularul dreptului de proprietate potrivit acestei adeverinte ar fi statul si nu reclamanta.
Prin sentinta nr. 199/13.04.2010 Tribunalul Prahova a admis exceptia inadmisibilitatii invocata din oficiu de instanta si a respins actiunea formulata de reclamanta SV in contradictoriu cu paratii OFICIUL DE CADASTRU si PUBLICITATE IMOBILIARA PRAHOVA, AP,  ADS.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca viza aplicata pe adeverinta nr. 4263/2007 nu este act administrativ in sensul dispozitiilor art. 2 lit. c  din Legea 554/2004.
Impotriva sentintei a declarat recurs reclamanta SV prin mandatar UDS, in  temeiul art. 20 din Legea 554/2004 si a art. 299 si urmatoarele din C.proc.civ.
Recurenta reclamanta critica solutia instantei de fond, intrucat nu a intrat pe fondul cauzei, in motivarea hotararii instanta nu a facut decat sa copieze sustinerile uneia din parti, fara a evidentia existenta unui rationament propriu.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii introductive, exceptie intemeiata de paratul OCPI pe argumentul ca actul atacat nu este unul administrativ (apreciere insusita si de catre instanta), apreciind ca aceasta exceptie este neintemeiata.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidenta in cauza, precum si sub toate aspectele conform art. 3041 C.pr. civ., Curtea  a retinut  urmatoarele:
Prin prezenta actiune, reclamanta a solicitat anularea inscrisului "adeverinta" cu nr. 4263/22.06.2007, respectiv a vizei ce poarta mentiunea: "in evidentele OCPI figureaza terenurile mai jos mentionate la SC ROVIT SA Valea Calugareasca", olografa, semnata de catre Directorul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova, Dl. A P si care poarta stampila acestei institutii.
Principiul disponibilitatii consta in posibilitatea partilor de a dispune de obiectul procesului - dreptul material, precum si de mijloacele procesuale de aparare  ale acestui drept. Limitele cererii de chemare in judecata, ale cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la obiect (pretentia concreta dedusa judecatii) si la parti (persoanele intre care exista raportul juridic litigios) sunt fixate de catre reclamant.
Cat priveste obiectul, art. 129 alin.6 Cod procedura civila prevede ca in toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii. Ca atare, instanta nu poate depasi limitele obiectului fixat de reclamant.
Obiectul prezentei cereri de chemare in judecata este cel mentionat mai sus.
Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. c din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice (_).
Or, astfel cum s-a pronuntat in mod constant si Inalta Curte de Casatie si Justitie, raspunsul institutiei publice la petitiile prin care sunt semnalate aspecte legate de desfasurarea activitatii la nivelul entitatii respective nu da nastere, nu modifica si nu stinge raporturi intre petitionar si institutia respondenta, astfel ca nu este un act administrativ in sensul art. 2 alin.1 lit. c din Legea 554/2004, ci reprezinta o corespondenta administrativa, neputand face obiectul controlului de legalitate din partea instantei de contencios administrativ.
In cauza de fata, prin adresa emisa se face o comunicare a unei situatii ce reiese din documentele institutiilor publice, neputandu-se sustine producerea unei vatamari .
Asa fiind in mod corect prima instanta a admis exceptia inadmisibilitatii si a respins actiunea intrucat actul atacat nu are caracterul unui act administrativ.
Pentru aceste considerente si in temeiul art. 3041 si 312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat, in cauza nefiind incidente motivele de casare sau de modificare prevazute de art. 312 Cod procedura civila.