Achizitie publica. Revizuire contract prestatie, in sensul completarii cu o clauza privind modificarea valorii contractului
(Decizie nr. 713/CA/ din data de 20.10.2010 pronuntata de Curtea de Apel Constanta) Art.2, al.2 lit."r", art.8, art.18 - Legea nr.554/2004
Prin cererea formulata la data de 30.09.2009 si inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia comerciala sub nr.12711/118/2009, reclamanta SC S.T. SRL a solicitat in contradictoriu cu paratul Municipiul Constanta prin Primar revizuirea judiciara a art.8 din contractul de prestatii nr.74659/2001 in sensul de a se adauga un nou alineat cu urmatorul continut "valoarea contractului va fi modificata si ori de cate ori se modifica salariul minim pe economie si obligatiile fiscale ale angajatorului fata de bugetul de stat".
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca in momentul adjudecarii s-a avut in vedere caietul de sarcini prezentat in documentatia de licitatie. Printre elementele de cost avute in vedere a fost salariul minim pe economie, care era la acel moment de 151,69 lei.
In conditiile in care de la data incheierii contractului si pana in prezent conditiile economice s-au modificat substantial, executarea contractului a devenit extrem de anevoioasa pentru societate, astfel ca se impune ca si contractul sa fie adaptat noilor schimbari economice.
Desi nu exista dispozitii legale in materia revizuirii contractelor bazata pe teoria impreviziunii, legiuitorul a avut in vedere si aceste neajunsuri de legi, motiv pentru care in noul cod civil si-a gasit reglementarea in art.1271.
Sectia comerciala a Tribunalului Constanta a constatat natura cauzei ca fiind de contencios administrativ, dosarul fiind reinregistrat sub nr.12711/118/2009.
Reclamanta a facut precizari la actiune aratand ca temeiul juridic al cererii il reprezinta art.8 si 18 alin.4 din Legea nr.554/2004 si OUG nr.34/2006.
Instanta a invocat din oficiu exceptia inadmisibilitatii actiunii, iar prin sentinta civila nr.601/13.05.2010 Tribunalul Constanta a respins actiunea reclamantei si a obligat reclamanta catre parat la plata sumei de 595 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Analizand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii actiunii, tribunalul a constatat ca, fata de disp. art.18 alin.4 lit.d din Legea nr.554/2004, actiunea este inadmisibila, intrucat interesul public nu cere suplinirea consimtamantului paratului, modificarea unilaterala putand fi facuta numai pentru motive exceptionale care pot fi considerate ca fiind orice modificari intervenite in legatura cu interesul national sau local si care fac ca serviciul public sa nu mai poata satisface corespunzator acest interes.
Prin urmare, caracterul exceptional nu trebuie raportat la previzibilitatile unui eveniment, ci la efectele pe care acesta le produce asupra interesului general. In speta, faptul ca salariul minim pe economie a avut o crestere de la data incheierii contractului, respectiv anul 2001, fapt ce a determinat executarea mai anevoioasa din partea reclamantei, nu produce efecte asupra interesului general.
S-a mai retinut ca interesul public este reglementat de art.2 lit.r din Legea nr.554/2004 ca fiind interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea normelor comunitare, realizarea competentei publice. Ori, motivele invocate de reclamanti pentru suplinirea consimtamantului paratului nu produce efecte si nu este cerut de interesul public, ci de interesul privat al reclamantei.
Pentru aceste considerente, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii si a respins actiunea ca inadmisibila.
Impotriva sentintei mentionate a declarat recurs reclamanta SC S.T. SRL, in temeiul art.3041 Cod procedura civila, criticand solutia instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica.
A sustinut recurenta ca, in speta, se aplica in mod perfect teoria imbratisata si de doctrina comerciala romana a impreviziunii, ce determina necesitatea unor clauze de tip hardship si de indexare, si care a fost transpusa reglementativ si in noul cod civil, ce urmeaza a intra in vigoare.
S-a aratat ca este vorba de necesitatea corelarii valorii unui contract cu alte valori, supuse unor variatii inerente si previzibile ca aparitie, si nu ca amploare certa, astfel incat sa fie mentinuta, pe tot parcursul indelungat al executarii contractului, o valoare reala a obligatiilor contractuale si asigurat astfel un echilibru cat mai bun, mai echitabil intre partile contractante.
In situatia data, echilibrul dintre parti este serios afectat de cresterea, de-a lungul timpului, de mai mult de trei ori a salariului minim pe economie, element de structura a tarifului, astfel cum a fost stabilit contractual, fapt ce determina o crestere de cost si o diminuare corespunzatoare a profitului. In acest fel, executarea obligatiilor asumate prin contract devine deosebit de impovaratoare, de aici nascandu-se dreptul societatii recurente de a obtine o restabilire a acestui echilibru, daca nu prin negociere directa cu contractantul, atunci pe cale judiciara.
Instanta de fond, printr-o interpretare particulara a normei de drept, leaga posibilitatea antamarii demersului judiciar in baza art.554/2004 cu scop de revizuire contractuala prin suplinirea consimtamantului paratului ce o refuza in mod expres, de interesul public intr-o asemenea revizuire.
In acest fel, se confera prevederilor art.18 alin.4 lit.d o adevarata valoare unilaterala, potrivit careia, practic, se poate obtine revizuirea contractuala doar daca aceasta este solicitata de catre entitatea ce are in grija interesul public si anume autoritatea contractanta, in cazul contractelor administrative incheiate in urma unei proceduri de achizitie publica.
Ori, o asemenea interpretare a unei norme continute de legea contenciosului administrativ, nascuta din grija legiuitorului de a proteja cetatenii fata de incalcari ale drepturilor lor de catre institutiile publice, este evident gresita.
Prin lege, interesul public este definit ca interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.
O alta definitie doctrinara arata ca interesul public este acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor.
Prin urmare, nu se poate considera ca interesul public exclude interesele legitime ale cetatenilor (iar extrapolarea la interesul unei entitati de tipul societatii comerciale cu raspundere limitata se poate face lesne).
Paratul, prin organele sale, are, printre altele, atributia de a asigura protectia si refacerea mediului, intretinerea, conservarea si punerea in valoare a spatiilor verzi (art.36 din Legea nr.215/2001). Tot el a luat hotararea, in anul 2001, de a externaliza activitatea corespunzatoare acestei atributii, prin contractarea serviciilor de intretinere a spatiilor verzi cu o societate de drept privat, urmare a unei licitatii organizate potrivit legislatiei din acea vreme.
Procedand astfel, activitatea ce vizeaza, pana la urma, un interes public (chiar daca de natura locala), si-anume intretinerea spatiilor verzi din oras, a fost transferata adjudecatarului licitatiei si semnatarului contractului de prestari servicii, in speta societatea recurenta, indrituita si obligata in acelasi timp de a desfasura operatiunile specifice intretinerii spatiilor verzi si de plantare a materialului dendrologic in fiecare sezon in folosul tuturor cetatenilor Constantei, in baza unui pret, cata vreme autoritatea publica locala a renuntat a efectua, prin mijloace proprii o asemenea activitate impusa de lege.
Recurenta, co-contractant al municipalitatii in acest contract, si prestatoare a serviciilor sus-descrise, nu poate fi privita in mod disociat de interesul public.
Cata vreme faptele sunt certe - compunerea tarifului pe baza salariului minim pe economie, cresterea acestuia in decursul ultimilor noua ani cu peste 300%, pierderea unei parti importante din profitul previzionat la inceputul relatiei contractuale, datorita majorarii considerabile a costurilor indeosebi datorita salariului minim (peste 90% din personal fiind incadrati cu acest salariu) - respingerea actiunii pe motiv de inadmisibilitate echivaleaza cu denegarea de dreptate, astfel cum glasuieste art.3 din Cod Civil.
Mai mult, o asemenea solutie produce o incalcare evidenta a dreptului de acces la justitie (garantat prin art.21 din Constitutie) intrucat ingradeste, prin interpretarea gresita a legii, posibilitatea societatii de a exercita acest drept.
Intretinerea spatiilor verzi din municipiu este realizata actualmente de doua societati: recurenta si SC Pomacost SRL. In cazul rezilierii celor doua contracte din initiativa prestatorilor, in primul rand municipalitatea se va putea indrepta impotriva acestora cu cereri de dezdaunare, iar in al doilea rand va trebui organizata o noua licitatie pentru atribuirea contractelor catre noi prestatori, cu cheltuiala si intarzierile de rigoare, care contracte vor contine tarife construite in acelasi mod, adica pornind de la salariul minim pe economie actual.
Intrucat partile, la compunerea textului contractual, au prevazut cresterea tarifului doar pe baza de inflatie, neluand in seama posibila crestere a salariului minim, apare ca legala prin echitate, corecta si logica modificarea contractului prin luarea in considerare si a acestui element de influenta valorica.
Cata vreme co-contractantul, parat in speta, manifesta o opozitie nejustificata, aproape de abuz, privitor la o asemenea modificare, considera recurenta ca are dreptul procesual, in baza drepturilor subiective, materiale, de a solicita instantei de judecata, pe baza materialului probator, sa pronunte modificarea contractuala dorita.
In drept, au fost invocate disp. art.299, 3041, 312 al.3 Cod procedura civila, art.970 alin.2, Legea nr. 554/2004, OG nr. 34/2006.
Analizand cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Astfel, reclamanta a solicitat instantei de judecata revizuirea contractului de prestatie nr.74659/2001 incheiat intre parti in sensul completarii acestuia cu o clauza privind modificarea valorii contractului corespunzator modificarii salariului minim pe economie si a obligatiilor fiscale ale angajatorului fata de bugetul de stat.
In mod corect instanta a analizat cererea in raport de legislatia in vigoare la momentul la care a fost sesizata, iar nu de dispozitiile invocate de recurenta, ce nu se afla inca in vigoare si care nu pot determina o alta solutie decat cea pronuntata.
Ori, dispozitiile art.18 alin.4 lit.d din Legea nr.554/2004 limiteaza posibilitatea instantei de a interveni in contractul administrativ prin suplinirea consimtamantului uneia dintre parti doar la situatia in care o astfel de imixtiune este impusa de interesul public.
Astfel cum insasi recurenta a sesizat, interesul legitim public este interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatii publice, definitie data de art.2 alin.1 lit.r din Legea nr.554/2004.
In mod evident, interesul invocat de recurenta reclamanta nu se incadreaza in aceasta definitie atata timp cat o aliniere a valorii contractului in raport de salariul minim pe economie, precum si in functie de obligatiile fiscale ale angajatorului fata de bugetul de stat tine exclusiv de interesul privat al societatii reclamante, neavand nicio legatura cu interesul public.
Chiar daca serviciul prestat de recurenta se refera la intretinerea spatiilor verzi din Municipiul Constanta, iar o reziliere a contractului ar putea produce eventuale prejudicii pentru ambele parti, o atare imprejurare nu este de natura sa justifice interventia instantei in vointa partilor. Totodata, nu s-ar putea retine o conduita abuziva din partea autoritatii publice locale, astfel cum sustine recurenta, in conditiile in care contractul de prestari servicii stabileste o valoare actualizata in raport de rata inflatiei, iar o astfel de modalitate de determinare a pretului a fost agreata de parti in situatia in care acestea cunosteau ca, in lipsa unui termen, contractul urma sa se desfasoare pe o perioada indelungata de timp.
Curtea considera ca, pentru exercitarea unei actiuni de tipul celei formulate de reclamanta, dispozitiile speciale si derogatorii ale art.18 alin.4 lit.d din Legea nr.554/2004 impun ca si conditie esentiala aceea a interesului public, iar faptul ca reclamanta nu a justificat un astfel de interes face ca actiunii sa ii lipseasca unul din elementele esentiale, de natura sa paralizeze insusi exercitiul dreptului.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenta sunt nefondate, urmeaza a respinge recursul ca atare in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila.
Prin cererea formulata la data de 30.09.2009 si inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia comerciala sub nr.12711/118/2009, reclamanta SC S.T. SRL a solicitat in contradictoriu cu paratul Municipiul Constanta prin Primar revizuirea judiciara a art.8 din contractul de prestatii nr.74659/2001 in sensul de a se adauga un nou alineat cu urmatorul continut "valoarea contractului va fi modificata si ori de cate ori se modifica salariul minim pe economie si obligatiile fiscale ale angajatorului fata de bugetul de stat".
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca in momentul adjudecarii s-a avut in vedere caietul de sarcini prezentat in documentatia de licitatie. Printre elementele de cost avute in vedere a fost salariul minim pe economie, care era la acel moment de 151,69 lei.
In conditiile in care de la data incheierii contractului si pana in prezent conditiile economice s-au modificat substantial, executarea contractului a devenit extrem de anevoioasa pentru societate, astfel ca se impune ca si contractul sa fie adaptat noilor schimbari economice.
Desi nu exista dispozitii legale in materia revizuirii contractelor bazata pe teoria impreviziunii, legiuitorul a avut in vedere si aceste neajunsuri de legi, motiv pentru care in noul cod civil si-a gasit reglementarea in art.1271.
Sectia comerciala a Tribunalului Constanta a constatat natura cauzei ca fiind de contencios administrativ, dosarul fiind reinregistrat sub nr.12711/118/2009.
Reclamanta a facut precizari la actiune aratand ca temeiul juridic al cererii il reprezinta art.8 si 18 alin.4 din Legea nr.554/2004 si OUG nr.34/2006.
Instanta a invocat din oficiu exceptia inadmisibilitatii actiunii, iar prin sentinta civila nr.601/13.05.2010 Tribunalul Constanta a respins actiunea reclamantei si a obligat reclamanta catre parat la plata sumei de 595 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Analizand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii actiunii, tribunalul a constatat ca, fata de disp. art.18 alin.4 lit.d din Legea nr.554/2004, actiunea este inadmisibila, intrucat interesul public nu cere suplinirea consimtamantului paratului, modificarea unilaterala putand fi facuta numai pentru motive exceptionale care pot fi considerate ca fiind orice modificari intervenite in legatura cu interesul national sau local si care fac ca serviciul public sa nu mai poata satisface corespunzator acest interes.
Prin urmare, caracterul exceptional nu trebuie raportat la previzibilitatile unui eveniment, ci la efectele pe care acesta le produce asupra interesului general. In speta, faptul ca salariul minim pe economie a avut o crestere de la data incheierii contractului, respectiv anul 2001, fapt ce a determinat executarea mai anevoioasa din partea reclamantei, nu produce efecte asupra interesului general.
S-a mai retinut ca interesul public este reglementat de art.2 lit.r din Legea nr.554/2004 ca fiind interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea normelor comunitare, realizarea competentei publice. Ori, motivele invocate de reclamanti pentru suplinirea consimtamantului paratului nu produce efecte si nu este cerut de interesul public, ci de interesul privat al reclamantei.
Pentru aceste considerente, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii si a respins actiunea ca inadmisibila.
Impotriva sentintei mentionate a declarat recurs reclamanta SC S.T. SRL, in temeiul art.3041 Cod procedura civila, criticand solutia instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica.
A sustinut recurenta ca, in speta, se aplica in mod perfect teoria imbratisata si de doctrina comerciala romana a impreviziunii, ce determina necesitatea unor clauze de tip hardship si de indexare, si care a fost transpusa reglementativ si in noul cod civil, ce urmeaza a intra in vigoare.
S-a aratat ca este vorba de necesitatea corelarii valorii unui contract cu alte valori, supuse unor variatii inerente si previzibile ca aparitie, si nu ca amploare certa, astfel incat sa fie mentinuta, pe tot parcursul indelungat al executarii contractului, o valoare reala a obligatiilor contractuale si asigurat astfel un echilibru cat mai bun, mai echitabil intre partile contractante.
In situatia data, echilibrul dintre parti este serios afectat de cresterea, de-a lungul timpului, de mai mult de trei ori a salariului minim pe economie, element de structura a tarifului, astfel cum a fost stabilit contractual, fapt ce determina o crestere de cost si o diminuare corespunzatoare a profitului. In acest fel, executarea obligatiilor asumate prin contract devine deosebit de impovaratoare, de aici nascandu-se dreptul societatii recurente de a obtine o restabilire a acestui echilibru, daca nu prin negociere directa cu contractantul, atunci pe cale judiciara.
Instanta de fond, printr-o interpretare particulara a normei de drept, leaga posibilitatea antamarii demersului judiciar in baza art.554/2004 cu scop de revizuire contractuala prin suplinirea consimtamantului paratului ce o refuza in mod expres, de interesul public intr-o asemenea revizuire.
In acest fel, se confera prevederilor art.18 alin.4 lit.d o adevarata valoare unilaterala, potrivit careia, practic, se poate obtine revizuirea contractuala doar daca aceasta este solicitata de catre entitatea ce are in grija interesul public si anume autoritatea contractanta, in cazul contractelor administrative incheiate in urma unei proceduri de achizitie publica.
Ori, o asemenea interpretare a unei norme continute de legea contenciosului administrativ, nascuta din grija legiuitorului de a proteja cetatenii fata de incalcari ale drepturilor lor de catre institutiile publice, este evident gresita.
Prin lege, interesul public este definit ca interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.
O alta definitie doctrinara arata ca interesul public este acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor.
Prin urmare, nu se poate considera ca interesul public exclude interesele legitime ale cetatenilor (iar extrapolarea la interesul unei entitati de tipul societatii comerciale cu raspundere limitata se poate face lesne).
Paratul, prin organele sale, are, printre altele, atributia de a asigura protectia si refacerea mediului, intretinerea, conservarea si punerea in valoare a spatiilor verzi (art.36 din Legea nr.215/2001). Tot el a luat hotararea, in anul 2001, de a externaliza activitatea corespunzatoare acestei atributii, prin contractarea serviciilor de intretinere a spatiilor verzi cu o societate de drept privat, urmare a unei licitatii organizate potrivit legislatiei din acea vreme.
Procedand astfel, activitatea ce vizeaza, pana la urma, un interes public (chiar daca de natura locala), si-anume intretinerea spatiilor verzi din oras, a fost transferata adjudecatarului licitatiei si semnatarului contractului de prestari servicii, in speta societatea recurenta, indrituita si obligata in acelasi timp de a desfasura operatiunile specifice intretinerii spatiilor verzi si de plantare a materialului dendrologic in fiecare sezon in folosul tuturor cetatenilor Constantei, in baza unui pret, cata vreme autoritatea publica locala a renuntat a efectua, prin mijloace proprii o asemenea activitate impusa de lege.
Recurenta, co-contractant al municipalitatii in acest contract, si prestatoare a serviciilor sus-descrise, nu poate fi privita in mod disociat de interesul public.
Cata vreme faptele sunt certe - compunerea tarifului pe baza salariului minim pe economie, cresterea acestuia in decursul ultimilor noua ani cu peste 300%, pierderea unei parti importante din profitul previzionat la inceputul relatiei contractuale, datorita majorarii considerabile a costurilor indeosebi datorita salariului minim (peste 90% din personal fiind incadrati cu acest salariu) - respingerea actiunii pe motiv de inadmisibilitate echivaleaza cu denegarea de dreptate, astfel cum glasuieste art.3 din Cod Civil.
Mai mult, o asemenea solutie produce o incalcare evidenta a dreptului de acces la justitie (garantat prin art.21 din Constitutie) intrucat ingradeste, prin interpretarea gresita a legii, posibilitatea societatii de a exercita acest drept.
Intretinerea spatiilor verzi din municipiu este realizata actualmente de doua societati: recurenta si SC Pomacost SRL. In cazul rezilierii celor doua contracte din initiativa prestatorilor, in primul rand municipalitatea se va putea indrepta impotriva acestora cu cereri de dezdaunare, iar in al doilea rand va trebui organizata o noua licitatie pentru atribuirea contractelor catre noi prestatori, cu cheltuiala si intarzierile de rigoare, care contracte vor contine tarife construite in acelasi mod, adica pornind de la salariul minim pe economie actual.
Intrucat partile, la compunerea textului contractual, au prevazut cresterea tarifului doar pe baza de inflatie, neluand in seama posibila crestere a salariului minim, apare ca legala prin echitate, corecta si logica modificarea contractului prin luarea in considerare si a acestui element de influenta valorica.
Cata vreme co-contractantul, parat in speta, manifesta o opozitie nejustificata, aproape de abuz, privitor la o asemenea modificare, considera recurenta ca are dreptul procesual, in baza drepturilor subiective, materiale, de a solicita instantei de judecata, pe baza materialului probator, sa pronunte modificarea contractuala dorita.
In drept, au fost invocate disp. art.299, 3041, 312 al.3 Cod procedura civila, art.970 alin.2, Legea nr. 554/2004, OG nr. 34/2006.
Analizand cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Astfel, reclamanta a solicitat instantei de judecata revizuirea contractului de prestatie nr.74659/2001 incheiat intre parti in sensul completarii acestuia cu o clauza privind modificarea valorii contractului corespunzator modificarii salariului minim pe economie si a obligatiilor fiscale ale angajatorului fata de bugetul de stat.
In mod corect instanta a analizat cererea in raport de legislatia in vigoare la momentul la care a fost sesizata, iar nu de dispozitiile invocate de recurenta, ce nu se afla inca in vigoare si care nu pot determina o alta solutie decat cea pronuntata.
Ori, dispozitiile art.18 alin.4 lit.d din Legea nr.554/2004 limiteaza posibilitatea instantei de a interveni in contractul administrativ prin suplinirea consimtamantului uneia dintre parti doar la situatia in care o astfel de imixtiune este impusa de interesul public.
Astfel cum insasi recurenta a sesizat, interesul legitim public este interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatii publice, definitie data de art.2 alin.1 lit.r din Legea nr.554/2004.
In mod evident, interesul invocat de recurenta reclamanta nu se incadreaza in aceasta definitie atata timp cat o aliniere a valorii contractului in raport de salariul minim pe economie, precum si in functie de obligatiile fiscale ale angajatorului fata de bugetul de stat tine exclusiv de interesul privat al societatii reclamante, neavand nicio legatura cu interesul public.
Chiar daca serviciul prestat de recurenta se refera la intretinerea spatiilor verzi din Municipiul Constanta, iar o reziliere a contractului ar putea produce eventuale prejudicii pentru ambele parti, o atare imprejurare nu este de natura sa justifice interventia instantei in vointa partilor. Totodata, nu s-ar putea retine o conduita abuziva din partea autoritatii publice locale, astfel cum sustine recurenta, in conditiile in care contractul de prestari servicii stabileste o valoare actualizata in raport de rata inflatiei, iar o astfel de modalitate de determinare a pretului a fost agreata de parti in situatia in care acestea cunosteau ca, in lipsa unui termen, contractul urma sa se desfasoare pe o perioada indelungata de timp.
Curtea considera ca, pentru exercitarea unei actiuni de tipul celei formulate de reclamanta, dispozitiile speciale si derogatorii ale art.18 alin.4 lit.d din Legea nr.554/2004 impun ca si conditie esentiala aceea a interesului public, iar faptul ca reclamanta nu a justificat un astfel de interes face ca actiunii sa ii lipseasca unul din elementele esentiale, de natura sa paralizeze insusi exercitiul dreptului.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenta sunt nefondate, urmeaza a respinge recursul ca atare in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Activitati economice (infractiuni privind regimul lor); Contracte economice; Revizuire
Contestatie formulata impotriva unei hotarari emise in procedura administrativa de contestare a deciziilor de pensie. Obligatia instantei de a proceda la un examen efectiv al sustinerilor reclamantului. - Hotarare nr. 70/AS din data de 08.04.2014Contestatie decizie de pensionare. Interzicerea cumulului pensiei de stat cu veniturile de natura salariala provenite de la bugetul de stat daca nivelul acesteia depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie. - Hotarare nr. 113/AS din data de 30.09.2014
Contestatie decizie de pensionare. Recuperarea debitului rezultat in urma recalcularii drepturilor de pensie cuvenite reclamantei prin revizuirea stagiului de cotizare realizat de aceasta. - Hotarare nr. 128/AS din data de 10.06.2014
Conditionarea dreptului de a obtine recalcularea sau revizuirea pensiei de efectuarea unui demers administrativ: contestatie, cerere de revizuire sau de recalculare. - Hotarare nr. 13/AS din data de 04.02.2014
Aplicarea indicelui de corectie prevazut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 si art. IV alin. 1 din OUG nr. 1/2014 persoanelor pensionate pentru limita de varsta in perioada 1 ianuarie 2011 - 22 ianuarie 2013, care anterior anului 2011 au beneficiat de pen - Hotarare nr. 179/AS din data de 12.11.2014
Aplicabilitatea art. 149 - 151 din Legea nr. 263/2010 numai in cazul contestatiilor impotriva deciziilor caselor teritoriale si sectoriale de pensii - Hotarare nr. 17/AS din data de 24.02.2014
Raspunderea patrimoniala a salariatilor. Incasarea unor drepturi salariale necuvenite raportat la criteriile stabilite in contractul colectiv de munca pentru acordarea lor. - Decizie nr. 262/CM din data de 24.06.2014
Protectia drepturilor salariatelor care efectueaza concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani. Situatia gradatiei de merit acordate in invatamantul preuniversitar. - Decizie nr. 203/CM din data de 27.05.2014
Necesitatea reinfiintarii postului desfiintat in cazul unei concedieri efectuate in baza art. 65 Codul muncii, care a fost anulata. - Decizie nr. 386/CM din data de 14.10.2014
Inlocuirea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de munca cu alta sanctiune. Prerogativa disciplinara a angajatorului de a aplica sanctiunea in temeiul art. 247 Codul muncii, dar cu respectarea criteriilor prevazute de art. 250 - Decizie nr. 286/CM din data de 09.09.2014
Incetare contract de munca. Contestatie decizie de concediere. Reorganizare activitate societate. - Decizie nr. 234/CM din data de 17.06.2014
Imposibilitatea reintegrarii in postul detinut anterior concedierii, cand intre timp a intervenit un caz de incetare de drept a contractului individual de munca. - Decizie nr. 97/CM din data de 18.03.2014
Descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. - Decizie nr. 280/CM din data de 20.08.2014
Contestatie in anulare formulata pentru motivul incalcarii normelor referitoare la alcatuirea instantei. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 188/CM din data de 13.05.2014
Contestatie decizie de concediere. Reintegrarea contestatorilor pe posturile de?inute anterior. Plata de despagubiri pana la reintegrarea efectiva. Stabilirea criteriilor de individualizare. - Decizie nr. 144/CM din data de 09.04.2014
Concediere disciplinara. Director de agentie al unei societati de asigurari. - Decizie nr. 282/CM din data de 02.09.2014
Concediere colectiva. Modul de indeplinire a procedurii de informare si consultare prealabila in cazul existentei unor organizatii sindicale nereprezentative. - Decizie nr. 260/CM din data de 24.06.2014
Concediere pentru desfiintarea locului de munca. Conditii. Inexistenta unei cauze reale si serioase. - Decizie nr. 19/CM din data de 21.01.2014
Competenta generala a instantelor romane. Termenul de recurs. Identificarea, in cazul muncii pe platforme petroliere mobile, a locului "in care angajatul isi desfasoara in mod obisnuit activitatea", la care se refera art. 19 pct. 2 lit. a) din Regulamentu - Decizie nr. 181/CM din data de 10.06.2014
Competenta generala a instantelor romane in contractele de munca incheiate cu un angajator dintr-un stat membru UE. Incidenta art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001. - Decizie nr. 182/CM din data de 10.06.2014