Revendicare teren ocupat integral de constructii de interes public (cinematograf). Acordarea masurilor reparatorii in echivalent. Conditiile acordarii in compensare a unui teren de aceeasi valoare si cu aceleasi caracteristici tehnico-edilitare. Apli...

Asa cum a retinut si instanta suprema in mai multe decizii de speta, acordarea in compensare de bunuri este o obligatie a unitatii detinatoare, insa o astfel de reparatie nu depinde numai de vointa unitatii notificate si a notificatorului, ci si de existenta in patrimoniul unitatii notificate a unor bunuri care sa poata fi acordate in compensare.
In conditiile in care restituirea in natura a imobilului expropriat nu mai este posibila, iar unitatea detinatoare nu dispune de alte terenuri sau servicii pentru a fi oferite in compensare reclamantei pentru imobilul preluat abuziv, in mod corect intimata parata a emis Dispozitia nr. 687/18 decembrie 2006 cu propunere de acordare de masuri reparatorii prin echivalent, in conformitate cu prevederile Ttitlului VII din Legea nr. 247/2005.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr. 174/88 din 16 ianuarie 2007, reclamanta D.M.A. a solicitat anularea dispozitiei nr. 687 din 18 decembrie 2006 emisa de Consiliul Judetean Tulcea.
In motivarea contestatiei, reclamanta a aratat ca, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 10/2001, a notificat proprietarul Cinema P. - RADEF - Romania Libera in vederea despagubirii pentru casa si terenul de 308 m.p. demolata in prezent, pe care s-a construit Cinematograful P., solicitand primirea de bunuri in compensare.
S-a mai sustinut ca, Consiliul Judetean, devenit proprietar al imobilului intre timp, a asigurat-o ca-i vor da, in compensatie, un teren in zona Zagan, care i-a fost si prezentat, oferta cu care a fost de acord, insa, ulterior i s-a comunicat ca respectivul teren nu-i poate fi acordat pentru ca este un loc inchis, iar municipiul Tulcea refuza acordarea unei servituti de trecere.
Reclamanta a apreciat, in continuare, ca dispozitia emisa este nelegala pentru ca incalca dispozitiile art. 26 pct. 1 si 6 din Legea nr. 10/2001, modificata.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, in copie, dispozitia nr. 687 din 18 decembrie 2006, notificarea nr. 2933 din 19 iulie 2001, cerere din 9 iulie 2002, adresa nr. 5698 din 23 noiembrie 2001, Decretul nr. 250 din 12 decembrie 1974, actul de vanzare-cumparare nr. 126 din 25 mai 1963, declaratia din 1 aprilie 2005, si alte inscrisuri solicitand si efectuarea in cauza a unei expertize contabile prin care sa se evalueze imobilul, cererea in acest sens fiindu-i respinsa.
In aparare, paratul a formulat intampinare, iar la solicitarea instantei, a comunicat ca nu exista terenuri disponibile pentru a putea fi oferite in compensare, singurele imobile apartinand judetului Tulcea fiind ocupate de cladiri in care isi desfasoara activitatea institutii publice subordonate.
Prin sentinta civila nr. 419/15.03.2007 Tribunalul Tulcea a respins contestatia ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut, in esenta, ca paratul Consiliul Judetean Tulcea nu dispune de bunuri sau servicii pentru a putea fi acordate in compensare, singurele terenuri apartinand judetului Tulcea fiind ocupate de cladiri in care isi desfasoara activitatea institutii publice subordonate, situatie in care corect unitatea detinatoare a propus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent in forma despagubirilor, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel reclamanta D.M.A. care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
1.Apelanta a sustinut ca in calitate de fost proprietar al imobilului situat in Tulcea, str. Z. nr. 5 compus din 308 m.p. teren si casa de locuit (in prezent demolata), imobil expropriat conform Decretului nr. 250/12.12.1974 este indreptatita la masuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
Desi unitatea detinatoare Consiliul Judetean Tulcea i-a recunoscut aceasta calitate si i-a propus acordarea de despagubiri conform Legii nr. 10/2001, prin dispozitia emisa a incalcat dispozitiile art. 26 alin. 1 si 6 din Legea nr. 10/2001, care reglementeaza obligatia unitatii detinatoare de a acorda reclamantei in compensare bunuri sau servicii.
2. Instanta a gresit respingandu-i reclamantei cererea de evaluare a terenului, printr-o expertiza tehnica judiciara, interesul acestei cereri fiind determinat de faptul ca pe rolul Guvernului ar exista o ordonanta care reglementeaza acordarea de despagubiri banesti pana la suma de 200.000 Euro persoanelor indreptatite conform Legii nr. 10/2001.
Intimatul parat Consiliul Judetean Tulcea prin intampinare a solicitat respingerea apelului reclamantei, motivat de faptul ca terenul in suprafata de 308 m.p. dupa expropriere a fost ocupat de constructia Cinematografului "P", in prezent Cladirea Multifunctionala de Spectacole, restituirea in natura nefiind posibila.
In conditiile in care parata nu dispune de alte bunuri pentru a fi oferite in compensare, a propus reclamantei acordarea de despagubiri banesti conform legii speciale.
Referitor la cererea de efectuare a unei expertize de evaluare a terenului ce nu poate fi restituit in natura, intimatul apreciaza ca a fost corect respinsa de instanta de fond fata de dispozitiile Legii nr. 247/2005 si a Normelor Metodologice de aplicare aprobate prin H.G. nr. 1095/2005.
Analizand legalitatea hotararii apelate in raport cu criticile reclamantei, se constata ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
1. Pornind de la ratiunea adoptarii Legii nr. 10/2001 privind situatia juridica a unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exprimata in caracterul profund reparatoriu, este de precizat ca prin acest act normativ legiuitorul a urmarit sa inlature prejudiciile suferite de fostii proprietari prin abuzurile savarsite de stat.
Prin dispozitia nr. 687/18 decembrie 2006 emisa de Consiliul Judetean Tulcea s-a recunoscut calitatea reclamantei de persoana indreptatita sa beneficieze de masurile reparatorii reglementate de Legea nr. 10/2001 pentru imobilul situat in Tulcea, str. Z. nr. 5, expropriat si ulterior folosit pentru realizarea unei cladiri de interes public - cinematograful "P", transformat ulterior in Cladire multifunctionala de spectacole Tulcea.
Reclamanta a criticat sentinta primei instante pentru refuzul acesteia de a-i acorda in compensare, in schimbul imobilului preluat abuziv, alte terenuri in zona "Zagan" sau alte servicii.
Instanta de fond a retinut corect situatia de fapt, respectiv imprejurarea ca imobilul ce a facut obiectul notificarii reclamantei nu poate fi restituit in natura, fiind ocupat integral de o constructie de interes public.
Articolul 26 din Legea nr. 10/2001, republicata, prevede ca in ipoteza in care restituirea in natura nu este posibila, entitatea investita cu solutionarea notificarii este obligata sa acorde persoanelor indreptatite in compensare alte bunuri sau servicii, ori sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, in situatiile in care masura compensarii nu este posibila  sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita.
Dar masura compensarii cu alte bunuri sau servicii ramane la latitudinea detinatorului imobilului sau, dupa caz, a entitatii investite cu solutionarea notificarii, singura care poate aprecia daca, din punctul sau de vedere, masura este sau nu posibila.
Prin urmare, in cazul compensarii cu alte bunuri sau servicii, entitatea investita cu solutionarea notificarii are plenitudine de competenta in stabilirea masurii reparatorii, in timp ce  in privinta despagubirilor formuleaza numai o propunere de acordare a acestora. Chiar daca din cuprinsul art. 26 alin. 1 al legii reparatorii rezulta ca, in cazul imposibilitatii restituirii in natura, regula este acordarea masurilor compensatorii si numai in subsidiar, daca aceasta masura nu este posibila ori nu este acceptata de cel indreptatit, se vor face propuneri de acordare de despagubiri, apreciem ca dispozitiile amintite trebuie coroborate cu prevederile art. 1 alin. 5 din lege, in forma modificata prin O.U.G. nr.  209/2005. In acest sens, instanta sesizata de cel nemultumit nu va putea acorda ca masura compensatorie alte bunuri decat cele cuprinse in tabelul bunurilor disponibile care se pot acorda in compensare.
Terenul situat in zona "Zagan", solicitat de reclamanta in compensare, nu se afla in patrimoniul paratei, ci in patrimoniul Municipiului Tulcea, care nu are calitate procesual pasiva si care nu poate fi obligata sa acorde reclamantei masuri in compensare pentru terenul detinut de Consiliul Judetean Tulcea.
Includerea bunurilor in categoria celor disponibile este o atributie care revine Consiliului Local, in temeiul art. 38 lit. "h" din Legea nr. 215/2001, singura autoritate care este indrituita sa analizeze daca un bun proprietate a unitatii administrativ-teritoriale trebuie sa fie mentinut sau nu in proprietatea sa, fiind sau nu necesar satisfacerii intereselor unitatii administrativ-teritoriale. In aceste conditii, instanta de judecata, in cadrul contestatiei celui nemultumit de modul de solutionare a notificarii sale, nu poate dispune de un alt bun decat cel inscris in lista bunurilor disponibile, peste vointa titularului dreptului.
Ori, in cauza, din inscrisurile depuse atat la instanta de fond, cat si in apel rezulta ca paratul Consiliul Judetean Tulcea nu detine terenuri disponibile pe raza municipiului Tulcea, singurele imobile aflate in proprietatea publica a judetului Tulcea si in administrarea Consiliului Judetean Tulcea fiind ocupate de cladiri in care isi desfasoara activitatea institutii publice subordonate.
Prin urmare, instanta nu poate dispune de bunuri care nu sunt incluse in lista bunurilor disponibile pentru ca, astfel, s-ar micsora patrimoniul unitatii administrativ teritoriale impotriva vointei titularului dreptului si in absenta oricarei justificari legale.
Asa cum a retinut si instanta suprema in mai multe decizii de speta, acordarea in compensare de bunuri este o obligatie a unitatii detinatoare, insa o astfel de reparatie nu depinde numai de vointa unitatii notificate si a notificatorului, ci si de existenta in patrimoniul unitatii notificate a unor bunuri care sa poata fi acordate in compensare.
In conditiile in care restituirea in natura a imobilului expropriat nu mai este posibila, iar unitatea detinatoare nu dispune de alte terenuri sau servicii pentru a fi oferite in compensare reclamantei pentru imobilul preluat abuziv, in mod corect intimata parata a emis Dispozitia nr. 687/18 decembrie 2006 cu propunere de acordare de masuri reparatorii prin echivalent, in conformitate cu prevederile Ttitlului VII din Legea nr. 247/2005.
2. Critica ce vizeaza gresita respingere a probei cu expertiza tehnica pentru evaluarea imobilului expropriat se retine a fi nefondata. Prima instanta a apreciat in mod judicios, ca in raport de dispozitiile Legii nr. 247/2005 si de Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1095/2005, aceasta proba nu este utila solutionarii cauzei in aceasta etapa judiciara.
Conform dispozitiilor legale invocate, dispozitiile entitatilor investite cu solutionarea notificarilor si prin care se acorda despagubiri se inainteaza Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor care, dupa verificare, le transmite evaluatorului in vederea intocmirii raportului de evaluare.
Se constata ca valoarea imobilului expropriat si valoarea despagubirilor la care este indreptatita reclamanta se determina in cadrul unei proceduri speciale, reglementate de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, instanta de judecata investita cu solutionarea contestatiei conform art. 26 din Legea nr. 10/2001, nefiind implicata in aceasta problema.
Se retine in speta ca dispozitia contestata a fost emisa de Consiliul Judetean Tulcea la data de 18 decembrie 2006, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005, dispozitiile acestei legi - Titlul VII - fiind pe deplin aplicabile in procedura de determinare a valorii imobilului si a cuantumului despagubirilor.
Legea noua se aplica imediat situatiilor obiective care iau nastere sub imperiul ei. Dreptul subiectiv reclamat isi are fundamentul direct si imediat in preluarea abuziva a imobilului pentru care s-au solicitat masuri reparatorii prin echivalent, adica intr-un raport juridic trecut. Efectele viitoare ale acestui raport sunt imperativ stabilite de Legea noua - Legea nr. 247/2005, existenta la momentul emiterii deciziei, de imediata aplicare.
Conform Deciziei nr. 52/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, "Prevederile cuprinse in art. 16 si urmatoarele din Legea nr. 247/2005 privind procedura administrativa pentru acordarea despagubirilor, nu se aplica deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrarii in vigoare a legii, contestate in termenul prevazut de Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005".
Cum in speta dispozitia contestata a fost emisa dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005, dispozitiile acestui act normativ, inclusiv prevederile cuprinse in art. 16 si urmatoarele raman pe deplin aplicabile in cauza.
Pentru considerentele expuse, in baza art. 296 Cod procedura civila, se va respinge apelul reclamantei ca nefondat.