Cerere grefieri arhivari pentru aplicarea coeficientilor de multiplicare prevazuti de OG nr. 8/2007 pentru grefierii de sedinta.
(Decizie nr. 591/CM/ din data de 13.10.2009 pronuntata de Curtea de Apel Constanta)Optiunea legiuitorului de a delimita o parte insemnata a personalului de specialitate utilizand unitar termenul de grefier nu trebuie interpretata in sensul ca salarizarea tuturor grefierilor, independent de orice alte imprejurari care determina diferente obiective, trebuie sa fie egala.
Din prevederile OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar precum si din dispozitiile Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate rezulta ca legiuitorul a inteles sa atribuie anumitor categorii de grefieri un coeficient de multiplicare superior.
Diferentierea de salarizare aplicata nu este insa arbitrara, ci are la baza criterii obiective, privind pregatirea profesionala diferita, specializata, atributiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar, complexitatea atributiilor.
Din cuprinsul prevederilor art.54, art.60, art.61 si art. 62 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca atributiile de serviciu ale grefierului arhivar sunt diferite in raport cu cele ale grefierului de sedinta, grefierului statistician si grefierului documentarist.
In consecinta, avand in vedere atributiile de serviciu diferite ale reclamantilor fata de celelalte categorii de grefieri, gradul diferit de complexitate al acestor atributii, concretizat inclusiv in sistemul de recrutare al grefierilor, in mod corect prima instanta a constatat ca reclamantii nu se afla intr-o situatie analoaga sau comparabila cu celelalte categorii de grefieri pentru a se putea constata existenta unei discriminari in materie de salarizare.
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Constanta sub nr. 2220/118/2008, reclamantii B.A. s.a. au solicitat obligarea paratilor Curtea de Apel Constanta, Tribunalul Constanta, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice sa le plateasca drepturile restante reprezentand diferenta intre coeficientii de multiplicare ce se aplica grefierilor, grefierilor statisticieni si grefierilor documentaristi cu studii medii si coeficientii de multiplicare ce se aplica grefierilor arhivari si grefierilor registratori, incepand cu luna ianuarie 2007 si sa fie obligati paratii sa le achite aceste drepturi salariale pana la prevederea lor in legea speciala de salarizare si pentru aceste categorii de arhivari. Au solicitat obligarea paratului Ministerul Economiei si Finantelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitarii acestor drepturi.
Reclamantii au solicitat citarea in cauza si a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, impotriva caruia nu au formulat insa nici un fel de pretentii.
In motivare au aratat urmatoarele: Legea nr. 567/2004 reglementeaza statutul personalului auxiliar intre care si functia de grefier arhivar, iar singura conditie necesara in plus pentru numirea unui grefier este aceea de a avea studii medii si de a avea cunostinte de operare calculator sau dactilografiere, aspect care rezulta din coroborarea art.33 si art.36 cu art.38 din lege; salarizarea diferentiata instituita de OG nr. 8/2007 constituie o discriminare prin prisma prevederilor Codului Muncii (art.6 al.2), ale OG nr. 137/2000, ale art.20 din Constitutia Romaniei si art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si raportat la atributiile de serviciu pe care le au, similare cu ceilalti grefieri si esentiale pentru activitatea celorlalti grefieri; discriminarea consta in aceea ca salarizarea este diferita fara a exista un criteriu obiectiv si rational desi munca acestei categorii de personal este mai solicitanta, fiind vorba de activitati cu publicul. In continuare au fost prezentate atributiile de serviciu si s-au invocat prevederile OG nr. 137/2000.
De asemenea, reclamantii au depus practica judiciara in materie.
Paratul Ministerul Justitiei a formulat intampinare prin care a aratat ca actiunea este nefondata. In acest sens, s-a aratat ca diferentierea salariala nu este arbitrara ci are la baza criterii obiective privind pregatirea profesionala diferita, specializata, precum si atributiile concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar; complexitatea activitatii precum si pregatirea de catre Scoala nationala de grefieri in stagii speciale au fost alte aspecte invocate pentru a justifica salarizarea diferita. De asemenea, s-a aratat ca nu poate fi vorba de un tratament discriminatoriu intrucat reclamantii nu se gasesc in situatii comparabile cu ceilalti grefieri. A mai aratat ca drepturile pretinse de reclamanti nu sunt prevazute de lege situatie in care instanta nu le poate acorda intrucat ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si ar depasi limitele puterii judecatoresti.
La randul sau, Ministerul Economiei si Finantelor a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nelegala si netemeinica intrucat nu are calitate in litigiu, atributiile sale fiind numai de administrare a bugetului de stat care este insa aprobat de Parlament, sens in care a reprodus textele legale incidente.
Prin sentinta civila nr. 605/16.05.2008 Tribunalul Constanta a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamanti.
Pentru a solutiona astfel instanta a avut in vedere urmatoarele:
Reclamantii au calitatea de personal auxiliar - grefier registrator si grefier arhivar.
Referitor la primul capat de cerere:
Reclamantii sunt salarizati potrivit OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei.
Potrivit art. 3 (1) din acest act normativ, salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau al parchetului.
In Anexa 1 la acest act normativ se stabilesc coeficientii de multiplicare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul judecatoriilor si parchetelor de pe langa acestea (art.3 alin.4).
Pentru functia de grefier arhivar se stabilesc insa coeficienti de multiplicare diferiti fata de cei stabiliti pentru grefieri, grefieri statisticieni si grefieri documentaristi.
Ori, in aceste conditii nu pot fi obligati paratii sa salarizeze pe reclamanti in alt mod si cu aplicarea altor coeficienti de multiplicare decat prevede actul normativ aplicabil, intrucat aceasta ar echivala cu crearea unei noi legi, ceea ce nu este permis instantelor de judecata.
Pe de alta parte, in raport de prevederile art.37 din Legea nr. 567/2004, cata vreme incadrarea intr-o anumita functie, facuta prin Decizia nr. 71/14.02.2005 emisa de Presedintele Curtii de Apel Constanta nu este schimbata, nu se poate schimba coeficientul de multiplicare prin aplicarea caruia se determina indemnizatia reclamantilor.
Reclamantii invoca discriminarea de natura salariala in sustinerea actiunii, dar art. 27(1) din OG nr. 137/2000 prevede ca persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
Este adevarat ca art. 27(1) din OG nr. 137/2000 prevede ca persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri.
In acest sens este insa necesar a se constata existenta unei situatii discriminatorii.
Pentru ca o fapta sa fie calificata drept discriminatorie trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii:
Mai intai, trebuie sa genereze un tratament diferentiat prin deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, in cazul de fata fiind vorba de o excludere a unei parti a personalului auxiliar de la acordarea unor drepturi banesti.
Apoi, trebuie sa existe un criteriu de discriminare - in cazul de fata este vorba de categoria profesionala.
Tratamentul sa aiba drept scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate a unui drept recunoscut de lege - in cauza efectul consta in obtinerea unei indemnizatii de serviciu mai mica.
Tratamentul diferentiat sa nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere ale scopului sa nu fie adecvate si necesare.
Toate aceste criterii trebuie aplicate in referire la situatia reclamantilor raportat la situatia altor persoane aflate in situatii analoage si comparabile.
Un tratament diferentiat devine discriminatoriu prin prisma conditiilor enuntate anterior numai daca determina distinctii intre persoane aflate in situatii analoage si comparabile, astfel incat unele dintre acestea sunt tratate diferit din cauza apartenentei la o categorie care constituie si motivul tratamentului diferentiat.
Trebuie avut in vedere ca aceasta este o chestiune de fapt, in sensul ca trebuie determinat de la caz la caz, in concret, daca persoana care reclama o discriminare se regaseste intr-o situatie analoga si comparabila cu alte persoane la care se raporteaza si care beneficiaza de un tratament diferentiat, favorabil.
Ca urmare, simpla includere a tuturor categoriilor de personal din cadrul instantelor in functia de grefier, nu constituie un element care in sine sa determine constatarea ca toate sub categoriile de grefieri se regasesc in aceeasi situatie sau in situatii analoage si comparabile, fiind necesar a se verifica daca activitatea desfasurata, conform atributiilor de serviciu, este una comparabila.
Pe de alta parte insa, activitatea desfasurata fiind in stransa legatura cu atributiile de serviciu, este posibil ca, in unele cazuri, din simpla analiza a atributiilor de serviciu stabilite de legi si regulamente sa rezulte in mod neechivoc ca persoana care reclama o discriminare nu se putea afla intr-o situatie analoga cu persoanele la care se raporteaza, dispozitiile legale impiedicand-o sa desfasoare activitati similare cu persoanele la care se raporteaza. Existenta acestei posibilitati nu conduce insa deindata la concluzia ca aceste activitati sunt desfasurate in fapt, fiind necesar a se analiza fisa postului ocupat.
Din aceasta perspectiva este relevanta jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in legatura cu art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Astfel, Curtea a stabilit ca diferenta de tratament devine discriminatorie in sensul acestui articol din Conventie, cand se induc distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva. In acest sens s-a decis ca pentru ca o incalcare a art. 14 din Conventie sa se produca, trebuie stabilit ca persoane plasate in situatii analoage sau comparabile, in materie, beneficiaza de un tratament preferential si ca aceasta distinctie nu-si gaseste nici o justificare obiectiva sau rezonabila.
In cauza, reclamantii se raporteaza la grefierii care participa la sedintele de judecata, la grefierii statisticieni si la grefierii documentaristi.
Trebuie analizat asadar daca reclamantii se regasesc in situatii similare sau analoage cu acesti grefieri.
In acest sens trebuie analizate mai intai atributiile de serviciu ale reclamantilor si grefierilor care participa la sedintele de judecata, ale grefierilor statisticieni si ale grefierilor documentaristi.
Prima instanta, analizand atributiile de serviciu ale reclamantilor comparativ cu cele ale grefierilor fata de care se invoca discriminarea, a ajuns la concluzia ca acesti grefieri nu se afla in situatii similare sau analoage pentru a se putea retine o situatie discriminatorie.
Impotriva sentintei civile nr.605/16.05.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta au declarat recurs reclamantii.
In motivarea cererii s-au invocat in esenta urmatoarele motive de recurs:
1. Nulitatea prevazuta de art. 304 pct.9 Cod procedura civila in ce priveste aplicarea gresita a legii.
Reclamantii considera ca le sunt in totalitate aplicabili coeficientii de multiplicare ce se aplica grefierilor de sedinta, inclusiv grefierilor informaticieni, grefierilor statisticieni si grefierilor documentaristi cu studii medii, astfel ca sunt discriminati in raport cu acestia.
Din luna ianuarie 2007, legea speciala de salarizare aplicabila personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti este O.G. nr.8/2007, ordonanta care a fost aprobata cu modificari prin Legea nr.247/2007.
La art. 3 alin.1 din OG nr.8/2007 se prevede ca: "Salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau parchetului."
Potrivit art. 3 alin.1 din Legea nr. 567/2004 cu modificarile si completarile ulterioare, "Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri informaticieni, grefieri arhivari si grefieri registratori."
Din coroborarea dispozitiilor art. 33 si art.36 cu art. 38 din Legea nr.567/2004, rezulta ca singura cerinta ce se solicita in plus pentru numirea unui grefier fata de numirea in functie a unui grefier arhivar sau registrator, este aceea de a avea studii medii, cunostinte de operare pe calculator sau de dactilografiere.(prevazuta de art. 33, litera e).
Reclamantii considera ca indeplinesc aceasta cerinta prevazuta de lege pentru numirea in functie a unui grefier, astfel ca activitatea prestata in cadrul functiei in care sunt numiti este egala cu activitatea prestata de ceilalti grefieri cu studii medii.
In trecut, functiile de arhivar si registrator au fost reglementate in afara corpului profesional al grefierilor, cu alte cuvinte, persoanele care exercitau functia de arhivar sau registrator nu erau grefieri si nu puteau beneficia de salarizarea prevazuta pentru aceasta categorie socio-profesionala. Intr-adevar, prin Anexa 2 a Legii nr.50/1996 au fost stabiliti coeficienti de multiplicare diferiti pentru arhivari - registratori fata de coeficientii stabiliti pentru grefieri.
Insa, prin modificarile intervenite in statutul acestui personal, ca efect al art. 3 alin.1 si 2 din Legea nr.567/2004, arhivarii si registratorii au fost integrati, in mod firesc, in corpul profesional al grefierilor, acestia facand parte din categoria grefierilor cu studii medii.
In ceea ce priveste aspectul atributiilor concrete de serviciu ale grefierilor, legiuitorul nu a operat nicio diferentiere de salarizare intre grefierii cu studii medii, indiferent daca acestia sunt grefieri de sedinta, grefieri statisticieni sau grefieri documentaristi (anexele nr.1 la OG 8/2007), desi este evident ca acestia au atributii net diferite. Aceasta diferentiere s-a facut numai fata de grefierii arhivari si cei registratori. Insa, pe de o parte, nu se poate afirma ca atributiile si gradul de solicitare al grefierilor arhivari si a celor registratori ar fi mai redus decat cel al grefierilor documentaristi, ci dimpotriva.
Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general in favoarea tratamentului egal privind ocuparea fortei de munca si conditiile de angajare, in vederea definirii si constatarii discriminarii directe, tratamentul diferentiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate in situatii doar comparabile, iar nu neaparat in situatii chiar similare.
In speta, este fara putinta de tagada apartenenta noastra la corpul grefierilor cu studii medii, noi prestand munca alaturi de restul grefierilor cu studii medii.
Principiul egalitatii de tratament in salarizare implica recunoasterea acelorasi obiective si elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate intr-o situatie comparabila. Deci, toate persoanele care se afla in aceeasi situatie a incadrarii in corpul profesional al grefierilor cu studii medii, trebuie sa li se recunoasca, pentru unul si acelasi element faptic generator de drept salarial, acelasi element salarial: acelasi coeficient salarial. Din moment ce sunt intr-o situatie identica cu restul grefierilor cu studii medii, rezulta ca nu pot fi tratati diferit, in mod discriminatoriu fata de restul personalului, prin refuzul acordarii coeficientilor de salarizare corespunzatoare profesiei.
In concluzie, prin neacordarea coeficientului de salarizare pentru grefierii cu studii medii, recurentii sunt in mod evident si grav discriminati, deoarece se afla in aceeasi situatie juridica si faptica care fundamenteaza si genereaza acest coeficient salarial si pentru restul grefierilor cu studii. De altfel, doctrina juridica si practica judiciara au statuat in mod unanim si constant existenta discriminarii in materie de munca, ori de cate ori un spor sau un adaos salarial nu a fost acordat tuturor categoriilor profesionale care intruneau elementul generator al respectivului spor sau adaos specific(de exemplu, acordarea adaosului salarial reprezentand cota din profitul unitatii numai sefilor de proiecte si respingerea acordarii acestuia si cadrelor medii, echivaleaza cu o discriminare.
Ca atare, existenta discriminarii directe rezulta si din dispozitiile: art.7 si art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului (care garanteaza dreptul tuturor la protectie egala a legii impotriva oricarei discriminari si dreptul la o remuneratie echitabila si satisfacatoare); art.7 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr.212/1974 (care garanteaza dreptul la conditii de munca juste si prielnice si la egalitate de tratament in salarizare, fara nicio distinctie); art.14 din Conventia europeana privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectiv Protocolul nr.12 la aceasta Conventie (care interzic discriminarile); art.4 din Carta sociala europeana revizuita (ratificata prin Legea nr.74/1999) care garanteaza dreptul la o salarizare echitabila; art.5, art.6, art.8, art. 39 alin.1 lit.a, art. 40 alin.2 lit.c si f, art. 54 alin.3, art. 165 si art. 155 raportat la art. 1 din Legea nr.53/2003 (care garanteaza plata integrala a drepturilor de natura salariala, fara discriminari, restrangeri sau limitari); art.20, art.16 alin.1, art.53 si art.41 din Constitutie (care garanteaza aplicarea principiului nediscriminarii si in raport cu dreptul la salariu, drept care face parte din continutul complex al dreptului constitutional la munca) si care nu poate face obiectul unor limitari discriminatorii).
La alin. 3 din art. 2 al aceluiasi act normativ se arata ca sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin.1, fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare. Ori criteriul dupa care s-a facut distinctia este categoria socio-profesionala, criteriu de diferentiere injust a personalului din corpul profesional al grefierilor cu studii medii.
Acordarea despagubirilor solicitate nu se confunda cu o adaugare la lege, ci reprezinta o aplicare a prevederilor art. 269 codul muncii, care garanteaza dreptul la despagubire, inclusiv pentru discriminarile in munca.
Obligatia paratilor de plata a drepturilor banesti, solicitate prin actiune este o obligatie solidara.
In acest sens, Codul civil reglementeaza solidaritatea pasiva intre debitori (art.1039 Cod civil), completand prevederile Codului muncii. Este de remarcat ca in materia dreptului muncii, ori de cate ori in plata drepturilor banesti sunt implicate mai multe unitati, regula este ca acestea raspund solidar.
Potrivit art. 19 din Legea nr.500/2002, privind finantele publice, Ministerul Economiei si Finantelor, coordoneaza actiuni care sunt in responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar: pregatirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie. De asemenea, raspunderea Ministerului Economiei si Finantelor rezulta si din prevederile art.3 din HG nr.208/2005 si ale art.3 din HG nr.386/2007.
Analizand sentinta recurata din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Reclamantii au calitatea de personal auxiliar, respectiv grefieri arhivari, astfel cum rezulta din relatiile inaintate de biroul resurse umane al Tribunalului Constanta si sunt salarizati potrivit OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei.
Potrivit art.3 (1) din acest act normativ, salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau al parchetului.
In anexa 1 la acest act normativ se stabilesc coeficientii de multiplicare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea.
Pentru functia de grefier arhivar se stabilesc insa coeficienti de multiplicare diferiti fata de cei stabiliti pentru grefieri, grefieri statisticieni si grefieri documentaristi.
Optiunea legiuitorului de a delimita o parte insemnata a personalului de specialitate utilizand unitar termenul de grefier nu trebuie interpretata in sensul ca salarizarea tuturor grefierilor, independent de orice alte imprejurari care determina diferente obiective, trebuie sa fie egala.
Din prevederile OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar precum si din dispozitiile Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate rezulta ca legiuitorul a inteles sa atribuie anumitor categorii de grefieri un coeficient de multiplicare superior.
Diferentierea de salarizare aplicata nu este insa arbitrara, ci are la baza criterii obiective, privind pregatirea profesionala diferita, specializata, atributiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar, complexitatea atributiilor.
Din cuprinsul prevederilor art.54, art.60, art.61 si art. 62 din regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca atributiile de serviciu ale grefierului arhivar sunt diferite in raport cu cele ale grefierului de sedinta, grefierului statistician si grefierului documentarist.
Grefierul de sedinta este singurul grefier ce participa in mod nemijlocit la sedintele de judecata, situatie in care indeplineste atributiile prevazute de lege si de regulament, sub controlul presedintelui completului de judecata si intocmeste actele de procedura dispuse de completul de judecata, operatiuni cu un grad de complexitate sporit fata de alte activitati desfasurate de celelalte categorii de personal auxiliar.
Insasi Legea 567/2004 privind personalul auxiliar diferentiaza sub aspectul complexitatii sarcinile de serviciu ale grefierului de sedinta de cel ale grefierilor arhivari si registratori, instituind regula ca recrutarea grefierilor se face prin Scoala Nationala de Grefieri, in urma promovarii unui concurs la nivel national si efectuarea unui stagiu de pregatire de 6 luni ori 1 an (functie de studiile avute, superioare sau medii), finalizate prin examen.
Recrutarea grefierilor arhivari, grefierilor registratori si a personalului conex nu presupune aceasta procedura, ci organizarea unui concurs la nivelul Curtilor de Apel, candidatii admisi urmand sa efectueze stagii cu o durata de 2 luni in cadrul Scolii Nationale de Grefieri.
Grefierul documentarist tine evidenta legislatiei, jurisprudentei si doctrinei, informarea periodica despre necesarul de carte sau de alte publicatii, evidenta in gestiunea bibliotecii, intocmirea la cererea conducerii instantei de lucrari privind modificarile legislative.
In ceea ce priveste grefierii informaticieni, atributiile de serviciu ale acestora prevazute de art. 67 al.3 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, sunt radical diferite de cele ale grefierilor arhivari. In plus, intre cele doua categorii de grefieri nu se poate constata o situatie analoaga sau comparabila, avand in vedere faptul ca prin art.34 din legea 567/2004 se prevede ca pentru numirea in functia de grefier informatician este necesara absolvirea de studii superioare de specialitate.
In consecinta, avand in vedere atributiile de serviciu diferite ale reclamantilor fata de celelalte categorii de grefieri, gradul diferit de complexitate al acestor atributii, concretizat inclusiv in sistemul de recrutare al grefierilor, in mod corect prima instanta a constatat ca reclamantii nu se afla intr-o situatie analoaga sau comparabila cu celelalte categorii de grefieri pentru a se putea constata existenta unei discriminari in materie de salarizare.
Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art. 312 C.pr.civ. Curtea a respins recursul ca nefondat si a mentinut sentinta recurata ca legala si temeinica.
Dosar nr. 2220/118/2008
Din prevederile OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar precum si din dispozitiile Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate rezulta ca legiuitorul a inteles sa atribuie anumitor categorii de grefieri un coeficient de multiplicare superior.
Diferentierea de salarizare aplicata nu este insa arbitrara, ci are la baza criterii obiective, privind pregatirea profesionala diferita, specializata, atributiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar, complexitatea atributiilor.
Din cuprinsul prevederilor art.54, art.60, art.61 si art. 62 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca atributiile de serviciu ale grefierului arhivar sunt diferite in raport cu cele ale grefierului de sedinta, grefierului statistician si grefierului documentarist.
In consecinta, avand in vedere atributiile de serviciu diferite ale reclamantilor fata de celelalte categorii de grefieri, gradul diferit de complexitate al acestor atributii, concretizat inclusiv in sistemul de recrutare al grefierilor, in mod corect prima instanta a constatat ca reclamantii nu se afla intr-o situatie analoaga sau comparabila cu celelalte categorii de grefieri pentru a se putea constata existenta unei discriminari in materie de salarizare.
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Constanta sub nr. 2220/118/2008, reclamantii B.A. s.a. au solicitat obligarea paratilor Curtea de Apel Constanta, Tribunalul Constanta, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice sa le plateasca drepturile restante reprezentand diferenta intre coeficientii de multiplicare ce se aplica grefierilor, grefierilor statisticieni si grefierilor documentaristi cu studii medii si coeficientii de multiplicare ce se aplica grefierilor arhivari si grefierilor registratori, incepand cu luna ianuarie 2007 si sa fie obligati paratii sa le achite aceste drepturi salariale pana la prevederea lor in legea speciala de salarizare si pentru aceste categorii de arhivari. Au solicitat obligarea paratului Ministerul Economiei si Finantelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitarii acestor drepturi.
Reclamantii au solicitat citarea in cauza si a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, impotriva caruia nu au formulat insa nici un fel de pretentii.
In motivare au aratat urmatoarele: Legea nr. 567/2004 reglementeaza statutul personalului auxiliar intre care si functia de grefier arhivar, iar singura conditie necesara in plus pentru numirea unui grefier este aceea de a avea studii medii si de a avea cunostinte de operare calculator sau dactilografiere, aspect care rezulta din coroborarea art.33 si art.36 cu art.38 din lege; salarizarea diferentiata instituita de OG nr. 8/2007 constituie o discriminare prin prisma prevederilor Codului Muncii (art.6 al.2), ale OG nr. 137/2000, ale art.20 din Constitutia Romaniei si art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si raportat la atributiile de serviciu pe care le au, similare cu ceilalti grefieri si esentiale pentru activitatea celorlalti grefieri; discriminarea consta in aceea ca salarizarea este diferita fara a exista un criteriu obiectiv si rational desi munca acestei categorii de personal este mai solicitanta, fiind vorba de activitati cu publicul. In continuare au fost prezentate atributiile de serviciu si s-au invocat prevederile OG nr. 137/2000.
De asemenea, reclamantii au depus practica judiciara in materie.
Paratul Ministerul Justitiei a formulat intampinare prin care a aratat ca actiunea este nefondata. In acest sens, s-a aratat ca diferentierea salariala nu este arbitrara ci are la baza criterii obiective privind pregatirea profesionala diferita, specializata, precum si atributiile concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar; complexitatea activitatii precum si pregatirea de catre Scoala nationala de grefieri in stagii speciale au fost alte aspecte invocate pentru a justifica salarizarea diferita. De asemenea, s-a aratat ca nu poate fi vorba de un tratament discriminatoriu intrucat reclamantii nu se gasesc in situatii comparabile cu ceilalti grefieri. A mai aratat ca drepturile pretinse de reclamanti nu sunt prevazute de lege situatie in care instanta nu le poate acorda intrucat ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si ar depasi limitele puterii judecatoresti.
La randul sau, Ministerul Economiei si Finantelor a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nelegala si netemeinica intrucat nu are calitate in litigiu, atributiile sale fiind numai de administrare a bugetului de stat care este insa aprobat de Parlament, sens in care a reprodus textele legale incidente.
Prin sentinta civila nr. 605/16.05.2008 Tribunalul Constanta a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamanti.
Pentru a solutiona astfel instanta a avut in vedere urmatoarele:
Reclamantii au calitatea de personal auxiliar - grefier registrator si grefier arhivar.
Referitor la primul capat de cerere:
Reclamantii sunt salarizati potrivit OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei.
Potrivit art. 3 (1) din acest act normativ, salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau al parchetului.
In Anexa 1 la acest act normativ se stabilesc coeficientii de multiplicare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul judecatoriilor si parchetelor de pe langa acestea (art.3 alin.4).
Pentru functia de grefier arhivar se stabilesc insa coeficienti de multiplicare diferiti fata de cei stabiliti pentru grefieri, grefieri statisticieni si grefieri documentaristi.
Ori, in aceste conditii nu pot fi obligati paratii sa salarizeze pe reclamanti in alt mod si cu aplicarea altor coeficienti de multiplicare decat prevede actul normativ aplicabil, intrucat aceasta ar echivala cu crearea unei noi legi, ceea ce nu este permis instantelor de judecata.
Pe de alta parte, in raport de prevederile art.37 din Legea nr. 567/2004, cata vreme incadrarea intr-o anumita functie, facuta prin Decizia nr. 71/14.02.2005 emisa de Presedintele Curtii de Apel Constanta nu este schimbata, nu se poate schimba coeficientul de multiplicare prin aplicarea caruia se determina indemnizatia reclamantilor.
Reclamantii invoca discriminarea de natura salariala in sustinerea actiunii, dar art. 27(1) din OG nr. 137/2000 prevede ca persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
Este adevarat ca art. 27(1) din OG nr. 137/2000 prevede ca persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri.
In acest sens este insa necesar a se constata existenta unei situatii discriminatorii.
Pentru ca o fapta sa fie calificata drept discriminatorie trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii:
Mai intai, trebuie sa genereze un tratament diferentiat prin deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, in cazul de fata fiind vorba de o excludere a unei parti a personalului auxiliar de la acordarea unor drepturi banesti.
Apoi, trebuie sa existe un criteriu de discriminare - in cazul de fata este vorba de categoria profesionala.
Tratamentul sa aiba drept scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate a unui drept recunoscut de lege - in cauza efectul consta in obtinerea unei indemnizatii de serviciu mai mica.
Tratamentul diferentiat sa nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere ale scopului sa nu fie adecvate si necesare.
Toate aceste criterii trebuie aplicate in referire la situatia reclamantilor raportat la situatia altor persoane aflate in situatii analoage si comparabile.
Un tratament diferentiat devine discriminatoriu prin prisma conditiilor enuntate anterior numai daca determina distinctii intre persoane aflate in situatii analoage si comparabile, astfel incat unele dintre acestea sunt tratate diferit din cauza apartenentei la o categorie care constituie si motivul tratamentului diferentiat.
Trebuie avut in vedere ca aceasta este o chestiune de fapt, in sensul ca trebuie determinat de la caz la caz, in concret, daca persoana care reclama o discriminare se regaseste intr-o situatie analoga si comparabila cu alte persoane la care se raporteaza si care beneficiaza de un tratament diferentiat, favorabil.
Ca urmare, simpla includere a tuturor categoriilor de personal din cadrul instantelor in functia de grefier, nu constituie un element care in sine sa determine constatarea ca toate sub categoriile de grefieri se regasesc in aceeasi situatie sau in situatii analoage si comparabile, fiind necesar a se verifica daca activitatea desfasurata, conform atributiilor de serviciu, este una comparabila.
Pe de alta parte insa, activitatea desfasurata fiind in stransa legatura cu atributiile de serviciu, este posibil ca, in unele cazuri, din simpla analiza a atributiilor de serviciu stabilite de legi si regulamente sa rezulte in mod neechivoc ca persoana care reclama o discriminare nu se putea afla intr-o situatie analoga cu persoanele la care se raporteaza, dispozitiile legale impiedicand-o sa desfasoare activitati similare cu persoanele la care se raporteaza. Existenta acestei posibilitati nu conduce insa deindata la concluzia ca aceste activitati sunt desfasurate in fapt, fiind necesar a se analiza fisa postului ocupat.
Din aceasta perspectiva este relevanta jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in legatura cu art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Astfel, Curtea a stabilit ca diferenta de tratament devine discriminatorie in sensul acestui articol din Conventie, cand se induc distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva. In acest sens s-a decis ca pentru ca o incalcare a art. 14 din Conventie sa se produca, trebuie stabilit ca persoane plasate in situatii analoage sau comparabile, in materie, beneficiaza de un tratament preferential si ca aceasta distinctie nu-si gaseste nici o justificare obiectiva sau rezonabila.
In cauza, reclamantii se raporteaza la grefierii care participa la sedintele de judecata, la grefierii statisticieni si la grefierii documentaristi.
Trebuie analizat asadar daca reclamantii se regasesc in situatii similare sau analoage cu acesti grefieri.
In acest sens trebuie analizate mai intai atributiile de serviciu ale reclamantilor si grefierilor care participa la sedintele de judecata, ale grefierilor statisticieni si ale grefierilor documentaristi.
Prima instanta, analizand atributiile de serviciu ale reclamantilor comparativ cu cele ale grefierilor fata de care se invoca discriminarea, a ajuns la concluzia ca acesti grefieri nu se afla in situatii similare sau analoage pentru a se putea retine o situatie discriminatorie.
Impotriva sentintei civile nr.605/16.05.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta au declarat recurs reclamantii.
In motivarea cererii s-au invocat in esenta urmatoarele motive de recurs:
1. Nulitatea prevazuta de art. 304 pct.9 Cod procedura civila in ce priveste aplicarea gresita a legii.
Reclamantii considera ca le sunt in totalitate aplicabili coeficientii de multiplicare ce se aplica grefierilor de sedinta, inclusiv grefierilor informaticieni, grefierilor statisticieni si grefierilor documentaristi cu studii medii, astfel ca sunt discriminati in raport cu acestia.
Din luna ianuarie 2007, legea speciala de salarizare aplicabila personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti este O.G. nr.8/2007, ordonanta care a fost aprobata cu modificari prin Legea nr.247/2007.
La art. 3 alin.1 din OG nr.8/2007 se prevede ca: "Salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau parchetului."
Potrivit art. 3 alin.1 din Legea nr. 567/2004 cu modificarile si completarile ulterioare, "Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri informaticieni, grefieri arhivari si grefieri registratori."
Din coroborarea dispozitiilor art. 33 si art.36 cu art. 38 din Legea nr.567/2004, rezulta ca singura cerinta ce se solicita in plus pentru numirea unui grefier fata de numirea in functie a unui grefier arhivar sau registrator, este aceea de a avea studii medii, cunostinte de operare pe calculator sau de dactilografiere.(prevazuta de art. 33, litera e).
Reclamantii considera ca indeplinesc aceasta cerinta prevazuta de lege pentru numirea in functie a unui grefier, astfel ca activitatea prestata in cadrul functiei in care sunt numiti este egala cu activitatea prestata de ceilalti grefieri cu studii medii.
In trecut, functiile de arhivar si registrator au fost reglementate in afara corpului profesional al grefierilor, cu alte cuvinte, persoanele care exercitau functia de arhivar sau registrator nu erau grefieri si nu puteau beneficia de salarizarea prevazuta pentru aceasta categorie socio-profesionala. Intr-adevar, prin Anexa 2 a Legii nr.50/1996 au fost stabiliti coeficienti de multiplicare diferiti pentru arhivari - registratori fata de coeficientii stabiliti pentru grefieri.
Insa, prin modificarile intervenite in statutul acestui personal, ca efect al art. 3 alin.1 si 2 din Legea nr.567/2004, arhivarii si registratorii au fost integrati, in mod firesc, in corpul profesional al grefierilor, acestia facand parte din categoria grefierilor cu studii medii.
In ceea ce priveste aspectul atributiilor concrete de serviciu ale grefierilor, legiuitorul nu a operat nicio diferentiere de salarizare intre grefierii cu studii medii, indiferent daca acestia sunt grefieri de sedinta, grefieri statisticieni sau grefieri documentaristi (anexele nr.1 la OG 8/2007), desi este evident ca acestia au atributii net diferite. Aceasta diferentiere s-a facut numai fata de grefierii arhivari si cei registratori. Insa, pe de o parte, nu se poate afirma ca atributiile si gradul de solicitare al grefierilor arhivari si a celor registratori ar fi mai redus decat cel al grefierilor documentaristi, ci dimpotriva.
Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general in favoarea tratamentului egal privind ocuparea fortei de munca si conditiile de angajare, in vederea definirii si constatarii discriminarii directe, tratamentul diferentiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate in situatii doar comparabile, iar nu neaparat in situatii chiar similare.
In speta, este fara putinta de tagada apartenenta noastra la corpul grefierilor cu studii medii, noi prestand munca alaturi de restul grefierilor cu studii medii.
Principiul egalitatii de tratament in salarizare implica recunoasterea acelorasi obiective si elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate intr-o situatie comparabila. Deci, toate persoanele care se afla in aceeasi situatie a incadrarii in corpul profesional al grefierilor cu studii medii, trebuie sa li se recunoasca, pentru unul si acelasi element faptic generator de drept salarial, acelasi element salarial: acelasi coeficient salarial. Din moment ce sunt intr-o situatie identica cu restul grefierilor cu studii medii, rezulta ca nu pot fi tratati diferit, in mod discriminatoriu fata de restul personalului, prin refuzul acordarii coeficientilor de salarizare corespunzatoare profesiei.
In concluzie, prin neacordarea coeficientului de salarizare pentru grefierii cu studii medii, recurentii sunt in mod evident si grav discriminati, deoarece se afla in aceeasi situatie juridica si faptica care fundamenteaza si genereaza acest coeficient salarial si pentru restul grefierilor cu studii. De altfel, doctrina juridica si practica judiciara au statuat in mod unanim si constant existenta discriminarii in materie de munca, ori de cate ori un spor sau un adaos salarial nu a fost acordat tuturor categoriilor profesionale care intruneau elementul generator al respectivului spor sau adaos specific(de exemplu, acordarea adaosului salarial reprezentand cota din profitul unitatii numai sefilor de proiecte si respingerea acordarii acestuia si cadrelor medii, echivaleaza cu o discriminare.
Ca atare, existenta discriminarii directe rezulta si din dispozitiile: art.7 si art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului (care garanteaza dreptul tuturor la protectie egala a legii impotriva oricarei discriminari si dreptul la o remuneratie echitabila si satisfacatoare); art.7 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr.212/1974 (care garanteaza dreptul la conditii de munca juste si prielnice si la egalitate de tratament in salarizare, fara nicio distinctie); art.14 din Conventia europeana privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectiv Protocolul nr.12 la aceasta Conventie (care interzic discriminarile); art.4 din Carta sociala europeana revizuita (ratificata prin Legea nr.74/1999) care garanteaza dreptul la o salarizare echitabila; art.5, art.6, art.8, art. 39 alin.1 lit.a, art. 40 alin.2 lit.c si f, art. 54 alin.3, art. 165 si art. 155 raportat la art. 1 din Legea nr.53/2003 (care garanteaza plata integrala a drepturilor de natura salariala, fara discriminari, restrangeri sau limitari); art.20, art.16 alin.1, art.53 si art.41 din Constitutie (care garanteaza aplicarea principiului nediscriminarii si in raport cu dreptul la salariu, drept care face parte din continutul complex al dreptului constitutional la munca) si care nu poate face obiectul unor limitari discriminatorii).
La alin. 3 din art. 2 al aceluiasi act normativ se arata ca sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin.1, fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare. Ori criteriul dupa care s-a facut distinctia este categoria socio-profesionala, criteriu de diferentiere injust a personalului din corpul profesional al grefierilor cu studii medii.
Acordarea despagubirilor solicitate nu se confunda cu o adaugare la lege, ci reprezinta o aplicare a prevederilor art. 269 codul muncii, care garanteaza dreptul la despagubire, inclusiv pentru discriminarile in munca.
Obligatia paratilor de plata a drepturilor banesti, solicitate prin actiune este o obligatie solidara.
In acest sens, Codul civil reglementeaza solidaritatea pasiva intre debitori (art.1039 Cod civil), completand prevederile Codului muncii. Este de remarcat ca in materia dreptului muncii, ori de cate ori in plata drepturilor banesti sunt implicate mai multe unitati, regula este ca acestea raspund solidar.
Potrivit art. 19 din Legea nr.500/2002, privind finantele publice, Ministerul Economiei si Finantelor, coordoneaza actiuni care sunt in responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar: pregatirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie. De asemenea, raspunderea Ministerului Economiei si Finantelor rezulta si din prevederile art.3 din HG nr.208/2005 si ale art.3 din HG nr.386/2007.
Analizand sentinta recurata din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Reclamantii au calitatea de personal auxiliar, respectiv grefieri arhivari, astfel cum rezulta din relatiile inaintate de biroul resurse umane al Tribunalului Constanta si sunt salarizati potrivit OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei.
Potrivit art.3 (1) din acest act normativ, salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau al parchetului.
In anexa 1 la acest act normativ se stabilesc coeficientii de multiplicare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea.
Pentru functia de grefier arhivar se stabilesc insa coeficienti de multiplicare diferiti fata de cei stabiliti pentru grefieri, grefieri statisticieni si grefieri documentaristi.
Optiunea legiuitorului de a delimita o parte insemnata a personalului de specialitate utilizand unitar termenul de grefier nu trebuie interpretata in sensul ca salarizarea tuturor grefierilor, independent de orice alte imprejurari care determina diferente obiective, trebuie sa fie egala.
Din prevederile OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar precum si din dispozitiile Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate rezulta ca legiuitorul a inteles sa atribuie anumitor categorii de grefieri un coeficient de multiplicare superior.
Diferentierea de salarizare aplicata nu este insa arbitrara, ci are la baza criterii obiective, privind pregatirea profesionala diferita, specializata, atributiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar, complexitatea atributiilor.
Din cuprinsul prevederilor art.54, art.60, art.61 si art. 62 din regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca atributiile de serviciu ale grefierului arhivar sunt diferite in raport cu cele ale grefierului de sedinta, grefierului statistician si grefierului documentarist.
Grefierul de sedinta este singurul grefier ce participa in mod nemijlocit la sedintele de judecata, situatie in care indeplineste atributiile prevazute de lege si de regulament, sub controlul presedintelui completului de judecata si intocmeste actele de procedura dispuse de completul de judecata, operatiuni cu un grad de complexitate sporit fata de alte activitati desfasurate de celelalte categorii de personal auxiliar.
Insasi Legea 567/2004 privind personalul auxiliar diferentiaza sub aspectul complexitatii sarcinile de serviciu ale grefierului de sedinta de cel ale grefierilor arhivari si registratori, instituind regula ca recrutarea grefierilor se face prin Scoala Nationala de Grefieri, in urma promovarii unui concurs la nivel national si efectuarea unui stagiu de pregatire de 6 luni ori 1 an (functie de studiile avute, superioare sau medii), finalizate prin examen.
Recrutarea grefierilor arhivari, grefierilor registratori si a personalului conex nu presupune aceasta procedura, ci organizarea unui concurs la nivelul Curtilor de Apel, candidatii admisi urmand sa efectueze stagii cu o durata de 2 luni in cadrul Scolii Nationale de Grefieri.
Grefierul documentarist tine evidenta legislatiei, jurisprudentei si doctrinei, informarea periodica despre necesarul de carte sau de alte publicatii, evidenta in gestiunea bibliotecii, intocmirea la cererea conducerii instantei de lucrari privind modificarile legislative.
In ceea ce priveste grefierii informaticieni, atributiile de serviciu ale acestora prevazute de art. 67 al.3 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, sunt radical diferite de cele ale grefierilor arhivari. In plus, intre cele doua categorii de grefieri nu se poate constata o situatie analoaga sau comparabila, avand in vedere faptul ca prin art.34 din legea 567/2004 se prevede ca pentru numirea in functia de grefier informatician este necesara absolvirea de studii superioare de specialitate.
In consecinta, avand in vedere atributiile de serviciu diferite ale reclamantilor fata de celelalte categorii de grefieri, gradul diferit de complexitate al acestor atributii, concretizat inclusiv in sistemul de recrutare al grefierilor, in mod corect prima instanta a constatat ca reclamantii nu se afla intr-o situatie analoaga sau comparabila cu celelalte categorii de grefieri pentru a se putea constata existenta unei discriminari in materie de salarizare.
Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art. 312 C.pr.civ. Curtea a respins recursul ca nefondat si a mentinut sentinta recurata ca legala si temeinica.
Dosar nr. 2220/118/2008
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Salarizare
Salarizare in sistemul de invatamant. Acordare spor raportat la salariul de baza din ianuarie 2017 - Sentinta civila nr. 533 din data de 26.09.2018Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Acordarea sporului de salariu aferent titlului ?tiin?ific de doctor. Aplicabilitatea Deciziei nr. 21/2016 a Inaltei Curti. - Hotarare nr. 963 din data de 05.04.2017
egalizare salarii - Hotarare nr. 41 din data de 17.01.2018
Drepturi salariale. Pretentii. - Sentinta civila nr. 748 din data de 27.09.2017
Pretentii - Sentinta civila nr. 734 din data de 25.09.2017
Obligatia de a face - Sentinta civila nr. 729 din data de 25.09.2017
Obligatia de a face - Sentinta civila nr. 727 din data de 25.09.2017
COnflict de drepturi avand ca obiect obligarea unitatii la plata salariului ce i s-ar fi cuvenit reclamantei in calitate de asistent principal - Sentinta civila nr. 40/lm/2008 din data de 17.02.2009
Drepturi salariale prescrise. Invocarea din oficiu a - Sentinta civila nr. 412 din data de 09.03.2015
Salariati straini angajati prin agentie de munca temporara. Contractul de munca aplicabil - Hotarare nr. 923 din data de 18.05.2015
Salarizarea personalului din inva?amantul preuniversitar incepand cu 01.01.2010 - Sentinta civila nr. 279 din data de 06.03.2014
Neachitarea drepturilor salariale. - Sentinta civila nr. 216 din data de 24.02.2011
Drepturi salariale. Acordarea unui spor pentru exercitarea mai multor functii - Sentinta civila nr. 885 din data de 21.06.2011
Salarizare - Sentinta penala nr. 280 din data de 16.03.2011
Emitere adeverinta de venituri - Sentinta civila nr. 207 din data de 22.02.2011
Norma de hrana acordata angajatilor din cadrul Ministerului de Interne si a Reformei Administrative - Sentinta civila nr. 121 din data de 10.02.2009
Diminuarea salariului cu 25% in sectorul bugetar - Sentinta civila nr. 1175 din data de 18.11.2010
