Legea nr. 10/2001. Proba dreptului de proprietate asupra imobilului ce a facut obiectul notificarii. Rasturnarea prezumtiilor simple instituite de art. 221 din Legea nr. 10/2001.

5. Legea nr. 10/2001. Proba dreptului de proprietate asupra imobilului ce a facut obiectul notificarii. Rasturnarea prezumtiilor simple instituite de art. 221 din Legea nr. 10/2001.

Prezumtia simpla instituita de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 poate fi rasturnata de reclamant prin proba contrara, in sensul ca el, iar nu persoana mentionata in actul de preluare, era titularul dreptului de proprietate asupra bunului notificat.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 3002/2006, reclamantele S.M. si B.M. au investit instanta in contradictoriu cu paratii Municipiul Constanta prin Primar, Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta, cu solutionarea actiunii civile avand ca obiect desfiintarea dispozitiei nr. 2109/7.07.2006 a Primarului Municipiului Constanta, prin care s-a respins cererea de restituire in natura a imobilului situat in Constanta, str. I.L. nr. 19 (fost 25); obligarea paratilor la restituirea in natura a imobilului situat in Constanta str. I.L. nr. 19; obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.
Mentioneaza reclamantele ca tatal lor B.N. a formulat conform art. 21 din Legea 10/2001 notificare prin care a solicitat restituirea in natura a imobilului situat in Constanta, str. I.L. nr. 19, pe care l-a detinut in calitate de proprietar conform actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3375/1940 la Judecatoria Constanta si care i-a fost preluat de catre stat in baza Decretului 92/1950.
Se arata ca actul de nationalizare a fost abuziv deoarece autorul reclamantelor era, conform art. II din Decretul 92/1950, exceptat de la nationalizare, fiind medic incadrat  intr-o unitate de stat, inca din anul 1943.
Mai mult, arata reclamantele ca imobilul a fost nationalizat pe numele B.E., aspect fata de care actul de nationalizare e lovit de nulitate.
Se sustine ca in mod gresit s-a respins solicitarea de acordare a masurilor reparatorii prevazute de Legea 10/2001, deoarece din actele de stare civila si declaratiile de conformitate rezulta ca B.N., cumparatorul din actul de proprietate, exhibat ca titlu, este una si aceeasi persoana cu autorul notificarii si tatal reclamantelor.
Prin sentinta civila nr. 420/19.02.2007 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantelor si a anulat ca nelegala dispozitia nr. 2109/7.07.2006 emisa de Primarul Municipiului Constanta in temeiul Legii 10/2001. Au fost obligati paratii sa restituie reclamantelor in natura, imobilul situat in Constanta, str. I.L. nr. 19, compus din teren in suprafata de 100,55 mp si o constructie cu destinatia de locuinta, cu regim de inaltime parter, reprezentand un apartament.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut, in esenta, ca autorul reclamantelor - B.N., a fost proprietarul imobilului situat in Constanta, str. I.L. nr. 25, compus din teren in suprafata de 100,55mp si o casa de locuit, conform actului de vanzare-cumparare transcris sub nr. 3375/1940, iar bunul a fost preluat abuziv de catre stat, fiind inscris in lista anexa la Decretul 92/1950 pe numele altei persoane, si cu nesocotirea dispozitiilor art. 2 din Decretul 92/1950, autorul reclamantelor fiind exceptat de la nationalizare.
Retinandu-se ca imobilul exista in aceeasi structura, ca si la data preluarii de catre stat, s-a apreciat ca este posibila restituirea lui in natura, conform art. 9 din Legea 10/2001.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat apel paratii Consiliul Local Constanta, Municipiul Constanta prin Primar si Primarul Municipiului Constanta care au criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:
1. Instanta de fond a retinut in mod gresit faptul ca B.N. este una si aceeasi persoana cu numitul B.N.N.
  Din actele administrate in cauza rezulta ca reclamantele se legitimeaza ca succesoare ale defunctului B.N.N., decedat in anul 2005, iar in actul de vanzare-cumparare nr. 3375/1940, este mentionat in calitate de cumparator B.N. din comuna Tirgusor, judetul Constanta.
2. Reclamantele nu au facut dovada calitatii de proprietar a autorului lor la data preluarii bunului de catre stat, in anexa la Decretul 92/1950 fiind mentionat un alt proprietar si anume B.E;
3. Imobilul restituit reclamantelor nu a fost expertizat nefiind facuta dovada existentei indentitatii intre imobilul retrocedat si bunul dobandit de autorul reclamantelor prin actul de vanzare-cumparare nr. 3375/1940.
In apel, in conformitate cu disp. art. 295 C.pr.civ., la solicitarea apelantului, s-a incuviintat completarea materialului probator administrat la instanta de fond cu inscrisuri si expertiza tehnica imobiliara.
Analizand legalitatea hotararii apelate in raport cu criticile paratilor se constata ca apelul este nefondat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente:
1. Pornind de la ratiunea adoptarii Legii nr. 10/2001 privind situatia juridica a unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 exprimata in caracterul profund reparatoriu, este de precizat ca prin acest act normativ, legiuitorul a urmarit sa inlature prejudiciile suferite de fostii proprietari prin abuzirile savarsite de stat.
Conform dispozitiilor art. 3 si 4 din Legea 10/2001, sunt indreptatite la masuri reparatorii constand in restituirea in natura sau dupa caz prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor indreptatite.
Conform dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. "a", ale art. 23 din Legea nr. 10/2001 si ale art. 1 din Normele de aplicare unitara a Legii 10/2001 aprobate prin HG nr. 250/2007, sarcina probei proprietatii, a detinerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive si a calitatii de persoana indreptatita la restituire revine persoanei care pretinde dreptul.
In dovedirea dreptului de proprietate al autorului lor - B.N., reclamantele au administrat proba cu inscrisuri, prima instanta retinand  in mod judicios, prin coroborarea acestor inscrisuri, ca reclamantele au calitatea de persoane indreptatite la restituirea imobilului situat in Constanta, str. I.L. nr. 19.
Astfel, prin contractul de vanzare-cumparare inscris sub nr. 3375/1940, vanzatorii C.I.I., A. zis A.I.I. si M.I.I. au instrainat lui N.B. din comuna Tirgusor judetul Constanta, imobilul situat in Constanta, str. I.L. nr. 25, compus din teren in suprafata de 100,55 mp si o casa de locuit.
Din adresa nr. 37340/16.06.1996 emisa de Administratia Financiara Constanta rezulta ca la matricola 515/1942 a figurat ca proprietar N.N.B. cu imobilul situat in Constanta, str. I.L. nr. 25, imobilul fiind nationalizat la data de 24.04.1950. Situatia este confirmata cu adresa nr. 123454/14.09.2007 depusa in apel, in care se mentioneaza ca numele proprietarului terenului inscris la matricola 515 este "N.N.B.", iar in prezent imobilul este inregistrat la adresa  municipiul Constanta, str. I.L. nr. 19.
Identitatea intre autorul reclamantelor B.N. si cumparatorul mentionat in actul de vanzare-cumparare transcris sub nr. 3375/1940, si ulterior evidentiat in registrul fiscal al orasului Constanta, din perioada 1942 - 1950 este dovedita cu inscrisurile si declaratiile martorilor N.S. si L.M.G.
Din copia actului de identitate al autorului reclamantelor - B.N., rezulta ca acesta este fiul lui B.N. si M., nascut in comuna Targusor judetul Constanta.
Din declaratiile martorelor audiate in cauza, rezulta ca tatal reclamantelor a fost medic si era cunoscut sub numele de B.N., dar au constatat ca pe retetele pe care acesta le elibera in calitate de medic, uneori numele sau era mentionat B.N., iar alteori B.Ni. sau Ne. Acestea au mai declarat ca autorul reclamantelor era proprietarul unui imobil situat in Constanta, str. I.L:, si a decedat in anul 2005.
Se mai retine ca dupa intrarea in vigoare a Legii 18/1991, autorul reclamantelor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile detinute in localitatea Targusor, iar in cele trei titluri de proprietate eliberate conform Legii 18/1991 numele autorului lor a fost consemnat diferit si anume: "B.N.N." - titlul nr. 18398/1373/2002; "B.N."- titlul nr. 18396/1164/1996 si "Barzan N. Neculae" - titlul nr. 26237/713/2003.
In baza intregului material probator administrat in cauza, se retine ca prima instanta a rezolvat judicios problema identitatii intre autorul reclamentelor si cumparatorul imobilului situat in Constanta, str. I.L. nr. 25 (in prezent nr. 19), conform contractului de vanzare-cumparare 3375/1940, iar reclamantele s-au legitimat ca succesoare ale fostului proprietar - B.N., decedat in anul 2005, fiind persoanele indreptatite sa solicite masuri reparatorii in conditiile Legii 10/2001.
2. Se retine a fi nefondata si critica ce vizeaza lipsa calitatii de proprietar al autorului reclamantelor pentru imobilul in litigiu la data aplicarii Decretului 92/1950.
Conform actului de vanzare-cumparare nr. 3375/1940 mostenitorii lui I.I. au instrainat autorului reclamantelor, B.N. imobilul situat in Constanta, str. I.L. nr. 25, iar prin actul de vanzare-cumparare nr. 3376/23.12.1940 au instrainat cumparatorului B.A., sora lui B.N., imobilul situat in Constanta, str. V.B. nr. 22. Inscrisurile se coroboreaza cu foaia de date pentru cartea funciara nr. 1490/5.12.1940 din care rezulta ca mostenitorii lui I.I. detineau o proprietate formata din doua cladiri, una situata in str. I.L. nr. 25, invecinata la sud cu cel de-al doilea corp de cladire de la adresa V.B. nr. 22, colt cu I.L. si cu adresa nr. 2481/1996 emisa de S.C. "P" SA Constanta, din care rezulta si schimbarea de numerotatie a strazii I.L:, astfel incat nr. 25 a fost inlocuit cu nr. 19, ambele fiind evidentiate in planul de situatie.
Din adresa nr. 123454/14.09.2007 emisa de Serviciul Public de impozite, taxe si alte venituri ale bugetului local, rezulta ca imobilul din str. I.L. nr. 25 (in prezent nr. 19) a figurat inscris in Registrul matricol manual din perioada 1942 - 1950 la matricola 515 pe numele N.N.B..
Din declaratia notariala  nr. 94/19.03.2001 semnata de A.B. rezulta ca imobilul din str. I.L. nr. 19 (fost nr. 25) a fost nationalizat gresit pe numele B.E., soacra sa, in loc de B.N., proprietarul de drept al imobilul si, ulterior declaranta si sotul ei nu au detinut niciodata acte de proprietate pentru acest imobil.
Conform dispozitiilor art. 221 alin.(1) din Legea 10/2001 in absenta unor probe contrare, existenta si dupa caz, intinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscuta in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus masura preluarii abuzive, iar potrivit alin.(2), in absenta unor probe contrare, persoana individualizata in actul normativ prin care s-a dispus masura preluarii abuzive este presupusa ca detine imobilul sub nume de proprietar.
In speta, se retine ca prin probatoriul administrat in cauza si la care am facut referire mai sus, reclamantele au rasturnat prezumtiile simple, instituite prin dispozitiile legale invocate, in sensul ca autorul lor, B.N., era proprietarul imobilului in litigiu la data aplicarii masurii de nationalizare, iar nu B.E., care din eroare a fost mentionata ca proprietar in lista anexa la Decretul 92/1950, pozitia 50.
3. Referitor la critica ce vizeaza identificarea imobilului in litigiu, se retine, in raport de concluziile expertizei tehnice imobiliare efectuate in apel ca si aceasta este nefondata.
Conform expertizei efectuata de expert G.G., imobilul restituit reclamantelor prin sentinta civila nr. 420/19.02.2007 a Tribunalului Constanta, ce face obiectul prezentului apel, este situat in Constanta, str. I.L. nr. 19 (Cap. 1) si este compus din locuinta cu 3 camere, bucatarie si closet in curte, dimensiunile terenului aferent cat si perimetrul locuibil corespunzand cu dimensiunile din carnetul de schite de teren intocmit in anul 1936 la data de 26 aprilie. S-a mai retinut ca releveul intocmit de expert corespunde cu releveul din carnetul de schite de teren din 29.04.1936 cat si cu schita de pe verso-ul foii de date pentru Cartea funciara intocmita in 05.12.1940, expertiza concluzionand ca in mod indubitabil imobilul revendicat de mostenitorii doctorului B.N., situat in str. I.L. nr. 19 (nr. vechi 25) in suprafata de 100,55 mp teren si casa cu 3 camere, bucatarie si WC este identic cu imobilul restituit prin sentinta civila nr. 420/19.02.2007 in dosarul nr. 3002/2006 al Tribunalului Constanta.
Pentru considerentele expuse, in baza art,. 296 C.proc.civila, se va respinge apelul paratilor ca nefondat.
Respinge ca nefondata cererea intimatelor reclamante de acordare a cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul avocat, la dosar nefiind depusa chitanta de plata a onorariului avocat.
Decizia civila nr. 19/C/23.01.2008