Legea 26/1990, privind registrul comertului. Implicatiile Legii 314/2001, modificata si completata.Consecinte.

Legea 26/1990, privind registrul comertului. Implicatiile Legii 314/2001, modificata si completata.Consecinte.

Incheierea judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului, prin care s-a constatat dizolvarea de drept si, respectiv, s-a dispus radierea debitoarei societate comerciala, consecintele efectuarii acestei operatiuni anterior adoptarii Legii nr. 428/27 iunie 2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 181/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 314/2001 in ceea ce priveste pierderea capacitatii procesuale de folosinta a debitoarei si aplicarea prevederilor Legii nr.64/1995 fata de aceasta.

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Constanta - Sectia comerciala sub nr. 3639/COM/21.06.2002, creditoarea S.C. S. S.A. Constanta, in contradictoriu cu debitoarea S.C. G. S.R.L.Constanta, a solicitat aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr.64/1995, fata de societatea parata.
A motivat ca are impotriva debitoarei o creanta certa, lichida si exigibila in valoare de 258.829.044 lei, izvorata din Sentinta civila nr.1511/COM/5.10.1999 a Tribunalului Constanta, pe care aceasta nu a achitat-o in mai mult de 30 de zile de la data scadentei.
Prin Sentinta civila nr.7021/COM/21.10.2002, Tribunalul Constanta a admis actiunea si a dispus deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului fata de debitoarea S.C. G. S.R.L.Constanta, facand aplic.disp.art.32, 58, 36, 37 si 38 al.1 din Legea nr.64/1995, modificata si completata prin O.G.nr.38/2002.
Prin decizia civila nr.117/COM/29.01.2003, pronuntata de Curtea de Apel Constanta in dosarul nr.1862/COM/2002, a fost admis recursul debitoarei S.C. G. S.R.L.Constanta, a fost casata Sentinta civila nr.7021/COM/21.10.2002 a Tribunalului Constanta si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleasi instante, pentru solutionarea cererii cu procedura legal indeplinita.
Curtea a retinut, in esenta, ca societatea debitoare nu a fost legal citata atat la administrarea probelor cat si la dezbarea fondului, fiind citata in Constanta, Str.Brizei nr.24, bl.FC.10, ap.3, desi la Registrul Comertului figura cu sediul in Constanta, B-dul Mamaia nr.296.
Creditoarea S.C. C. S.A. a declarat, fata de debitoare, o creanta  in valoare de 1.823.445 lei si a cerut, la randul sau, deschiderea procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului, izvorul creantei fiind Sentinta civila nr.415/MF/2001 a Tribunalului Constanta, pentru suma de 1.642.738.016 lei, la care se adauga suma de 180.707.298 lei taxe transport, accesorii si penalitati achitate catre S.N.C.F.R. R.A.-prin S.M.F. S.A.Constanta, pentru transportul marfurilor ce erau destinate debitoarei.
Cu ocazia rejudecarii cauzei dupa casare, in conditiile art.31 al.3 din Legea nr.64/1995, republicata, debitoarea a formulat contestatie si a invocat, pe aceasta cale, lipsa capacitatii sale procesuale de folosinta, intrucat prin incheierile pronuntate de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului Constanta, s-a constatat dizolvarea sa de drept si, ulterior, s-a dispus radierea din Registrul Comertului, apreciind ca procedura reorganizarii judiciare sau a falimentului nu se poate desfasura fata  de o persoana juridica ce a incetat sa fiinteze.
Prin intampinarile formulate, creditoarele au solicitat respingerea contestatiei debitoarei, cu consecinta deschiderii procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului, sustinand ca, la data pronuntarii incheierii de radiere a S.C. G. S.R.L., debitoarea se afla in procedura reorganizarii judiciare si falimentului, ca urmare a cererii promovate de catre creditoarea S.C. I.I. S.R.L., astfel ca incheierile judecatorului delegat au fost pronuntate cu nesocotirea prev.art.9 din Legea nr.314/2001.
Totodata, au mai aratat ca radierea este nula  de drept, in virtutea dispozitiilor Legii nr.428/2002, intrucat, la data pronuntarii radierii, impotriva debitoarei aveau inregistrate actiuni pe rolul instantelor judecatoresti.
Prin sentinta civila nr.6699/COM/26.09.2003, Tribunalul Constanta a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a debitoarei S.C. G. S.R.L., precum si contestatia formulata de catre debitoare si a respins cererile creditoarelor S.C. S. S.A. si S.C. C. S.A. Constanta, privind deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului fata de debitoarea S.C. G. S.R.L.Constanta, ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsita de capacitate procesuala de folosinta, dispunand afisarea sentintei la usa instantei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, prin Incheierea nr.14610/7.12.2001, pronuntata de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului, s-a constatat dizolvarea de drept a debitoarei S.C. G. S.R.L., iar prin Incheierea nr.14610/7.12.2002, s-a dispus radierea acesteia.
Nesocotirea prev. art.9 din Legea nr. 314/2001 nu a fost invocata de catre creditoare pe calea recursului impotriva incheierii de dizolvare, prevazuta de art.3.
De asemenea, creditoarele nu au inteles sa formuleze o cerere in constatarea nulitatii radierii debitoarei S.C. G. S.R.L.
De altfel, asupra unei astfel de cereri, ca si asupra nulitatii invocate pe calea exceptiei, numai instanta de drept comun  avea caderea sa se pronunte, iar nu judecatorul sindic.
In speta, odata cu incetarea fiintei debitoarei prin radiere, s-a sfarsit si capacitatea sa procesuala de folosinta.
Impotriva sentintei civile nr.6699/COM/26.09.2003, a Tribunalului Constanta, in termen legal, au formulat recurs creditoarele  S.C. S. S.A. si S.C. C. S.A. Constanta, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare, S.C.S . S.A. Constanta, invocand disp.art.304 pct.9 si 10 cod pr.civila, sustine ca gresit instanta de fond a retinut ca debitoarea nu are capacitate procesuala de folosinta, pentru ca incheierile judecatorului delegat, prin care s-a constatat dizolvarea de drept a societatii debitoare si, respectiv, s-a dispus radierea acesteia, sunt nule de drept, fiind pronuntate cu incalcarea prevederilor imperative ale art.9 din Legea nr.314/18.06.2001, care stipuleaza ca "dispozitiile prezentei legi nu se aplica societatilor comerciale aflate, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, intr-o procedura de lichidare ori de reorganizare judiciare sau de faliment, urmand  sa fie lichidate si radiate potrivit reglementarilor legale aplicabile acelei proceduri".
Pe de alta parte, Legea nr.314/2001, modificata si completata, prevede ca  radierea este nula de drept in toate cazurile privitoare la societatile comerciale cu datorii fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor de stat, la datoria publica interna, precum si fata de alti creditori cu care are litigii, aflate pe rolul instantelor judecatoresti".
Desi  a facut cunoscut  instantei ca la data radierii debitoarea avea litigii pe rol, eronat aceasta nu a luat in discutie cererea creditoarei de constatare a nulitatii radierii, cu atat mai mult cu cat in Legea nr.314/2001 nu exista  nici o prevedere care sa indice calea unei actiuni separate pentru constatarea nulitatii radierii pronuntata prin incheierea judecatorului delegat.
Solicita admiterea recursului, casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei la Tribunalul Constanta, pentru judecarea fondului cererii de aplicare a procedurii falimentului, conform Legii nr.64/1995, republicata, fata de debitoarea S.C. G. S.R.L.
In motivarea recursului, creditoarea  S.C. C. S.A. Constanta, sustine ca eronat instanta de fond a retinut ca nu ar avea caderea sa se pronunte asupra nulitatii radierii, dispuse de judecatorul delegat la Registrul Comertului si ca incheierea prin care s-a dispus radierea ar fi legala pentru ca nu a fost recurata.
Chiar daca radierea societatii debitoare a fost motivata de faptul ca aceasta nu si-a majorat capitalul social prevazut de lege, aceasta nu a dat curs dispozitiilor cuprinse in incheiere de a trece la lichidarea judiciara, incalcand dispozitiile referitoare la dizolvare prevazute de art.222-232 si 246-257 din Legea nr.31/1990, republicata.
Fiind vorba de nulitate absoluta, apreciaza ca, constatarea acesteia se poate face si pe calea actiunii in constatare, dar poate fi invocata si din oficiu de catre instanta sau organul arbitral in cursul judecatii.
Apreciind ca nelegal a fost admisa exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a debitoarei, deoarece incheierea  de radiere este lovita de nulitate absoluta, pentru ca a fost data cu incalcarea disp.art.5 al.1 si 2  si art.9 din Legea nr.314/2001, solicita admiterea recursului si casarea sentintei atacate, cu consecinta respingerii exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta si, implicit, respingerea contestatiei si admiterea cererii de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, conform Legii nr. 64/1995.
Examinand probatoriul, Curtea apreciaza ca recursurile nu sunt fondate, respingandu-le.
Este real ca, prin Incheierile nr. 1460/7.12.2001 si nr. 12378/27.03.2002 ale judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului, s-a constatat dizolvarea de drept si, respectiv, s-a dispus radierea debitoarei S.C. G. S.R.L. Constanta, dar aceste operatiuni au fost efectuate mai inainte de adoptarea Legii nr. 428/27 iunie 2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 181/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 314/2001.
Pe de alta parte, creditoarele nu au atacat cu recurs incheierea de dizolvare pentru nesocotirea disp.art. 9 din Legea nr. 314/2001, cale de atac prevazuta in art. 3 din aceeasi lege si nici nu au inteles sa formuleze o actiune in constatarea nulitatii radierii debitoarei S.C. G. S.R.L., arata instanta.
Instanta de fond a retinut corect ca nu judecatorul sindic, ci numai instanta de drept comun este competenta sa se pronunte asupra unor astfel de cereri, ca si asupra nulitatii incheierilor invocate pe calea exceptiei.
In acelasi timp, corect a retinut tribunalul ca, odata cu incetarea fiintei debitoarei S.C. G. S.R.L. Constanta prin radiere, aceasta si-a pierdut si capacitatea procesuala de folosinta incepand cu data Incheierii nr.12378/27.03.2002, ce este anterioara datei investirii Tribunalului Constanta cu cererea de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, conform Legii nr. 64/1995, ce formeaza obiectul Dosarului nr.3639/21 iunie 2002.
Cum nu au fost invocate si alte motive de natura a conduce la modificarea sentintei atacate, Curtea a apreciat-o ca legala si temeinica, iar in baza art.312 alin.1 cod pr.civila,a respins ambele recursuri ca nefondate.

Decizia civila nr. 105/COM/2004