ejustificarea unui interes direct oi personal in promovarea ac?iunii in constatarea nulita?ii titlului de proprietate emis in baza Legii 18/1991

S.C. 348/24.02.2012
Fond funciar
Nejustificarea unui interes direct si personal in promovarea actiunii in constatarea nulitatii titlului de proprietate emis in baza Legii 18/1991


Asupra cauzei de fata:
Reclamantul  L. Z.  in contradictoriu cu  paratii  Comisia locala A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, Comisia Judeteana S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor,  L. P. si L. I. a solicitat instantei constatarea nulitatii absolute a Titlului de proprietate nr.543/16/15.02.1997  si a procesului verbal de punere in posesie cu privire la terenurile inscrise in acest titlu.
In sustinerea cererii reclamantul arata ca, cei trei mostenitori  inscrisi in titlu, respectiv el impreuna cu paratii L. P. si L. I. nu aveau vocatie succesorala la a-l mosteni pe C. A. intrucat acesta si sotia lui, C. E. sunt decedati si fara copii,  iar ei trei o mostenesc ca si nepoti de frati pe C. E. in timp ce C. A.  are la randul sau colateralii lui, care au un drept la mostenire si in nici un caz nu  pot fi considerati mostenitori el si cei doi parati. Mai arata ca procesul verbal de punere in posesie poarta o semnatura olografa care insa nu este a nici unuia din cei trei proprietari, prin urmare reconstituirea s-a facut in mod nelegal nule fiind si toate actele ce au urmat.
Paratii L. P. si L. I. s-au opus la admiterea actiunii aratand ca Legea nr. 18/1991 este o lege speciala, cu proceduri speciale de aplicare, la momentul respectiv afisandu-se la sediul primariei documentatia pe baza careia s-a emis titlul existand posibilitatea de a fi contestata in termenul de 30 de zile. Toti cei trei proprietari si-au insusit cererea de reconstituire si procesul verbal de punere in posesie iar in dosarul civil cu nr. 50/1997, reclamantul a atacat titlul de proprietate insa de la acea data au trecut mai mult de 3 ani, astfel ca cererea reclamantului s-a prescris . Pana in prezent s-a procedat la iesire din indiviziune prin formarea a trei loturi egale care s-au intabulat in cartea funciara .
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :
Reclamantul este frate cu paratii L. P.si L. I. si in temeiul Legii nr.18/1991 au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Astfel, celor trei li s-a eliberat titlul de proprietate nr. 543/16 din 15.12.1997 prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 5 ha si 7700 mp ca mostenitori ai defunctei C. E. .
Reclamantul a contestat si anterior acest titlu si a cerut in principal sa se constate nulitatea absoluta a acestuia, iar in secundar sa fie anulat, promovand pe rolul Judecatoriei Medias o actiune civila ce s-a inregistrat sub dosar nr.5051/1997.
Acest dosar a fost conexat la dosarul nr. 4151/1996 prin care cei doi intervenienti din prezenta cauza au cerut sistarea starii de indiviziune asupra mai multor imobile aflate in coproprietate, inclusiv cele din titlul de proprietate nr. 543/16.
Prin sentinta civila nr.959/02.03.1999 a Judecatoriei Medias, ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea apelului si recursului, solutionate prin decizia civila nr. 1815/1999 a Tribunalului Sibiu si decizia civila nr. 661/2000 a Curtii de apel Alba Iulia, s-a dispus, printre altele, si sistarea indiviziunii asupra terenurilor din titlul de proprietate ,iar cererea reclamantului L. Z. de anulare ori de constatare a nulitatii absolute a acestui titlu a fost respinsa, considerandu-se ca si cei doi intervenienti din prezenta cauza au dreptul sa li se reconstituie dreptul dupa C. E..
Ca urmare, s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca titlul de proprietate a fost legal emis in folosul tuturor celor trei frati.
S-a procedat la partajarea in natura a terenurilor agricole care fac obiectul acestui titlu,terenuri care au intrat in posesia celor trei, in modalitatea dispusa prin hotarare.
Autoritatea sau puterea lucrului judecat este o calitate atasata verificarii si sanctionarii jurisdictionale. Aceasta autoritate sau putere – exprimand sau nu adevarul – rezulta din puterea conferita de lege instantei de a transa definitiv o chestiune litigioasa  . Numai astfel se poate asigura securitatea juridica si se poate garanta stabilitatea raporturilor juridice  . Si tot astfel se asigura unitatea justitiei, in conditiile multiplicitatii si ale diversitatii competentelor jurisdictionale, respectul mutual al hotararilor pronuntate de diferitele organe de jurisdictie.
Potrivit art. 1201 C. civ., „este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate”. Asadar, tripla identitate de obiect, cauza si parti este conditia existentei autoritatii lucrului judecata.
Articolul 1201 C. civ. nu lasa nicio indoiala ca toate cele trei elemente trebuie intrunite cumulativ 7 .
Totusi, s-a considerat ca in locul primelor doua elemente – obiectul si cauza – ar trebui introdus un altul, care sa le cuprinda pe amandoua, anume: identitatea de chestiune litigioasa (eadem quaestio) . Intr-adevar, in materie de lucru judecat, intereseaza mai ales ceea ce a facut obiectul dezbaterilor contradictorii in fata instantei si ceea ce, in cele din urma, instanta a decis. Atunci cand se pune in discutie efectul pozitiv al autoritatii lucrului judecat, conceptele de obiect si cauza n-au o utilitate deosebita, fiind preferabila notiunea de „chestiune litigioasa”. Cu alte cuvinte si conclusiv, conceptele de obiect, cauza si parti isi dovedesc utilitatea pentru verificarea exceptiei puterii lucrului judecat, cu conditia insa de a li se atribui o interpretare supla.
Or,prin sentinta civila nr.959/02.03.1999 a Judecatoriei Medias, ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea apelului si recursului, solutionate prin decizia civila nr. 1815/1999 a Tribunalului Sibiu si decizia civila nr. 661/2000 a Curtii de apel Alba Iulia, s-a respins cererea reclamantului L. Z. de anulare ori de constatare a nulitatii absolute a acestui titlu - considerandu-se ca  cei doi parati  din prezenta cauza au dreptul sa li se reconstituie dreptul dupa C. E..
In cauza de fata reclamantul vrea sa infranga ce s-a dispus prin aceste hotarari invocand un  temei relativ diferit : faptul ca  ei trei o mostenesc ca si nepoti de frati pe C. E. in timp ce C. A.  are la randul sau colateralii lui, care au un drept la mostenire,iar terenul nu i-a apartinut de fapt lui C. E. ci a fost proprietatea sotului sau C. A..
Or  prin  hotararile enumerate mai sus s-au dezlegat   problemele invocate de catre reclamant stabilindu-se ca terenul in litigiu a fost cooperativizat si i-a apartinut lui  C. E.. De asemenea s-a stabilit,cu ocazia partajului, ca reclamantul ti cei doi parati au calitatea de coproprietari.
A priori instanta va respinge actiunea reclamantului pentru constatarea nulitatii absolute a Titlului de proprietate nr.543/16/15.02.1997 .
Orice demers in justitie, indiferent de forma pe care acesta o imbraca sau de partea procesuala de la care el provine, trebuie sa fie util, sa urmareasca asadar un „profit”, material sau moral ori material si moral. Pe scurt, el trebuie sa se sprijine pe un interes  : pas d’interét, pas d’action.
Interesul trebuie sa fie direct si personal, in sensul ca folosul urmarit prin cererea in justitie va apartine titularului acesteia. Printr-un demers in justitie trebuie sa se urmareasca asigurarea propriilor interese, nu ale altuia sau salvgardarea legii in general  . Este expresia unui principiu individualist, in lipsa caruia insa justitia n-ar putea functiona.
In speta reclamantul nu justifica de ce are interes sa se constate ca el impreuna cu cei doi parati nu au vocatie succesorala dupa presupusul proprietar al terenului iar titlul trebuie anulat in favoarea unor presupusi  mostenitori pe care nici nu i-a identificat si care nici nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii 18/1991 ????
De asemenea reclamantul  nu justifica de ce are interes sa se constate nulitatea absoluta  a procesului verbal de punere in posesie daca a intrat in posesia terenului respectiv si in prezent foloseste parcela ce i-a fost atribuita in urma partajului motiv pentru care instanta  i-a respins cererea de constatare a nulitatii actului respectiv.
In temeiul art.274 Cod procedura civila instanta va obliga pe reclamantul sa-i plateasca paratului L. I. suma de 54 lei cheltuieli de judecata c/valoarea unei deplasari S.-M..
In acelasi temei va obliga pe reclamantul sa-i plateasca paratului L. P.  suma de 162  lei cheltuieli de judecata c/valoarea a trei deplasari S.- M..