Functionari publici. Actiune avand ca obiect acordarea unor majorari salariale, motivata prin aceea ca altor categorii de salariati bugetari li s-au acordat asemenea majorari. Respingere. Lipsa discriminarii

Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 856 din 9 aprilie 2010

Prin sentinta civila nr. 2.751 din data de 3 decembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Salaj s-a respins ca nefondata actiunea formulata de  SINDICATUL LIBER AL RETELEI SANITARE VETERINARE DIN JUDETUL SALAJ, in numele membrilor de sindicat, impotriva paratilor AUTORITATEA NATIONALA SANITAR VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR, AUTORITATEA NATIONALA SANITAR VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR, BUCURESTI, STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, GUVERNUL ROMANIEI prin CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII si  AGENTIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICE BUCURESTI.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca reclamantii au calitatea de functionari publici ai Directiei Sanitar Veterinare pentru Siguranta Alimentelor Salaj, iar prin O.G. nr. 6/2007 s-au stabilit modurile de salarizare a functionarilor publici pe anul 2007.
Reglementarea salariilor de baza ale functionarilor publici  din sistemul Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, a fost stabilita prin Anexa 6 pct. I si II din O.G. nr. 6/2007, fara a se acorda majorarile procentuale aferente anului 2007.
A mai mentionat prima instanta ca reclamantii se considera  discriminati fata de ceilalti functionari publici din sistemul bugetar.
In realitate, prin O.G. nr. 6/2007 s-a stabilit modul de salarizare a functionarilor publici, iar  pentru reclamanti aceasta modalitate a fost mentionata la anexa 6, punctul I si II, fara a le fi acordate majorari procentuale pe anul 2007.
Pentru anul 2007, salarizarea personalului din sectorul bugetar a fost reglementata distinct, astfel pentru functionarii publici s-a aplicat O.G. nr. 6/2007, iar pentru personalul contractual O.G. nr. 10/2007. In articolul 1 al O.U.G. nr. 10/2007 se prevede ca in anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar, precum si indemnizatiile functiilor de demnitate publica, stabilite potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 avute la data de 31 decembrie 2006, se majoreaza in 3 etape, astfel:
a). cu 5 % incepand cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006;
b). cu 2 % incepand cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007;
c). cu 11 % incepand cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul  din luna septembrie 2007.
Este evident, a apreciat prima instanta ca, reclamantii nu pot solicita aplicarea altor prevederi legale din domeniul bugetar decat cele aplicabile functionarilor publici, nu personalului contractual incadrat cu contract de munca, nici personalului care ocupa functii de demnitate publica, categoria functionarilor publici fiind genul proxim celei din care fac parte reclamantii.
Unul dintre drepturile fundamentale este si dreptul la munca, la un salariu egal pentru munca egala, consacrat de art. 41 din Constitutia Romaniei cat si de Codul muncii. In jurisprudenta CEDO, cauzele Engels si altii impotriva Olandei - 1976, Marckx impotriva Belgiei - 1979, Bouamar  contra Belgiei - 1988 si Moustaquim impotriva Belgiei - 1991, s-a statuat ca egalitatea nu inseamna uniformitate, fiind posibila stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situatii diferite, cand aceasta se justifica in mod rational si obiectiv.
Mai mult, prin Deciziile nr. 818, 819, 820 si 821 din 2008, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prev. art. 1 din O.G. nr. 137/2000 in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.
Or, a concluzionat prima instanta, aplicarea asa cum solicita reclamantii prin actiune a prevederilor din  O.G. nr. 6/2007 si in cazul altei categorii decat aceea pe care legiuitorul a stabilit-o expres si limitativ, ar constitui tocmai incalcarea normelor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei care consacra principiul separatiei puterilor in stat si ale art. 61 alin. 1 potrivit carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
In final, prima instanta a apreciat ca nu se poate retine existenta discriminarii, asa cum este ea definita de O.G. 137/2000, si nici a incalcarii Codului Muncii, iar actiunea reclamantului a fost respinsa ca nefondata.
Impotriva acestei hotarari, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8 si pct. 9  si art. 3041 C. proc. civ., a declarat recurs reclamantul SINDICATUL LIBER AL RETELEI SANITARE-VETERINARE DIN JUDETUL SALAJ in numele si pentru membrii sai de sindicat solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacte, iar in urma rejudecarii cauzei admiterea actiunii asa cum a fost formulata si obligarea intimatilor la plata diferentelor de drepturi salariale, pentru toti reclamantii, reprezentand indexarile periodice, aferente anului 2007 actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei fiecarei sume pana la data platii efective, respectiv cu 5% incepand din 01.01.2007, cu 2% incepand cu 01.04.2007 si cu 11% incepand cu data de 01.10.2007, astfel cum este prevazuta in Anexa I si II la O.G. nr. 6/2007.
Totodata, s-a solicitat si obligarea Statul Roman Ministerul Finantelor Publice si Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor sa aloce sumele necesare platii drepturilor salariale mai sus mentionate si sa plateasca aceste drepturi salariale catre functionarii publici din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Salaj, constatand discriminarea intre modul de salarizare a functionarilor publici din sistemul ANSVSA si restul functionarilor publici prin neaplicarea procentelor de indexare periodica a salariilor de baza in cursul anului 2007, statuata prin Anexa I si II la O.G. nr. 6/2007.
In motivarea recursului, reclamantul a aratat ca instanta prin hotararea data, nu a tinut cont de argumentele pe care le-a invocat, mai mult nu a facut diferenta intre prevederile celor doua acte normative, a Legii speciale de salarizare a personalului sanitar veterinar si a ordonantei care reglementeaza indexarea periodica, de care beneficiaza toti salariatii din sectorul bugetar.
Or, procentul de majorare de 25% prevazut in Legea nr. 435/2006 privind salarizarea personalului sanitar veterinar, a fost acordat de catre legiuitor datorita specificului muncii, responsabilitatilor si a dificultatii sarcinilor de serviciu ale functionarilor publici din sistemul Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Prevederile Legii nr. 435/2006 s-au aplicat incepand cu luna decembrie 2006.
Pe de alta parte, este deosebit de important faptul ca, in evolutia legislatiei privind drepturile banesti ale functionarilor publici, este mentionat la finalul fiecarei anexe care reglementeaza salariul de baza al unei categorii de functionari publici din diferite institutii ale administratiei publice, faptul ca la aceste baze de calcul se aplica diferite sporuri speciale conform legislatiei specifice care reglementeaza respectiva ramura.
Prin OG nr. 6/2007 s-au stabilit modurile de salarizare a functionarilor publici pentru anul 2007. Dupa cum se poate observa din structura actului normativ, toti functionarii publici din sistemul bugetar prevazuti in Anexele 1-5 la aceasta ordonanta au prevazute 3 majorari salariale, incepand cu data de 01.01.2007, data de 01.04.2007 si respectiv data de 01.10.2007. Conform dispozitiilor actului normativ de la finalul Anexei I se mentioneaza faptul ca la aceste salarii de baza se aplica alte sporuri conform legislatiei speciale care reglementeaza ramura de activitate in care isi desfasoara relatiile de serviciu functionarul public.
Intimatii GUVERNUL ROMANIEI, AUTORITATEA NATIONALA SANITARA-VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR,  DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR SALAJ si DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE SALAJ au depus intampinari in cauza prin care au solicitat respingerea recursului formulat de reclamant ca nefondat si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei pronuntate de prima instanta.
In ceea ce priveste exceptiile invocate de paratii-intimati Statul Roman si Guvernul Romaniei, privind lipsa calitatii lor procesuale pasive, Curtea constata ca acestia justifica legitimare procesuala pasiva in prezenta cale de atac, intrucat, potrivit cadrului procesual stabilit prin cererea dedusa judecatii, au avut calitatea de parte in fata instantei de fond. Participand la judecata in prima instanta, acesti intimati prezinta calitate procesuala pasiva in recurs.
Analizand motivele de recurs, considerentele sentintei recurate si probele administrate in cauza, prin prisma dispozitiilor art. 304 ind. 1 Cod procedura civila, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Reclamantii din prezenta cauza au calitatea de functionari publici, regimul juridic aplicabil in cazul lor prezentand ca urmare unele particularitati, ce deriva din specificul raportului de drept administrativ care este raportul de functie publica. Desi numirea unei persoane in functia publica se realizeaza doar cu consimtamantul sau, existand asadar un acord de vointe al partilor, legiuitorul reglementeaza statutul functionarilor publici sub aspectul drepturilor si indatoririlor ce le revin.
Ca urmare, drepturile salariale pe care le pot pretinde reclamantii sunt cele stipulate in actele normative edictate in acest sens.
Dupa cum in mod corect a retinut prima instanta, majorarile prevazute de O.G. nr. 6/2007  a fi aplicate la salariul de baza in anul 2007, privesc categoria functionarilor publici prevazuti la art. 39 alin. 2.
Indexarea in cuantum de 18% aplicata in trei transe nu a fost prevazuta in Anexa nr. 6 din O.G. nr. 6/2007, care vizeaza salarizarea functionarilor publici din sistemul Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
Nu se poate aprecia ca a fost astfel incalcat principiul nediscriminarii. In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a aratat in mod constant ca tratamentul diferentiat nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie justificata rational, cu respectarea principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
Or, o asemenea justificare exista in cauza de fata, nefiind vorba de categorii profesionale aflate in conditii identice sau similare, astfel incat nu este incidenta in cauza discriminarea reclamantilor, in acceptiunea data acestei notiuni in art. 2 din O.G. nr. 137/2000.
Nu poate fi retinuta critica vizand nerespectarea Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg apreciind ca o diferenta este discriminatorie in masura in care nu se fundamenteaza pe ratiuni de ordin obiectiv si rezonabile, care nu urmaresc un scop legitim sau in cazul in care rezulta in mod vadit existenta unui raport de disproportionalitate intre mijloacele utilizate si finalitatea avuta in vedere.
Nu prezinta relevanta acordarea acestor drepturi salariale altor categorii de functionari publici sau magistratilor, intrucat sunt grupuri profesionale distincte, cu un statut propriu.
Refuzul de recunoastere si acordare reclamantilor a acestei indexari de 18% la salariul de baza de catre angajator apare asadar ca justificat, solutia de respingere a actiunii fiind legala si temeinica.
Separat de aceasta, se impune a se avea in vedere declararea de Curtea Constitutionala a dispozitiilor art. 1, 2 alin. 3 si 27 din O.G. nr. 137/2000 ca neconstitutionale prin Decizia nr. 818/2008 si cele subsecvente. A retinut instanta de contencios constitutional ca luand in considerare si dispozitiile art. 27 alin. (1) din ordonanta, prin care se instituie dreptul persoanei care se considera discriminata de a cere instantei de judecata, intre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare, deci si a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanta de judecata poate sa inteleaga - ceea ce s-a si petrecut in una din cauzele analizate - ca are competenta sa anuleze o dispozitie legala pe care o considera discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru intre subiectele de drept, sa instituie ea insasi o norma juridica nediscriminatorie sau sa aplice dispozitii prevazute in acte normative aplicabile altor subiecte de drept, in raport cu care persoana care s-a adresat instantei se considera discriminata.
Un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederile art. 61 alin. (1), in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Asadar si prin prisma deciziei mai sus aratate a Curtii Constitutionale actiunea dedusa judecatii se impunea a fi respinsa.
Ca urmare, cum criticile formulate sunt neintemeiate, in conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, va fi respins recursul ca nefondat.